58,223 matches
-
tot atâtea și În fizică, realizare neegalată. Evreu fiind, a susținut, În ciuda persecuției la care a fost supus În trecut și dezaprobărilor oficiale de astăzi, că dacă În România ar fi fost cu adevărat un holocaust, nici el și nici soția sa nu ar mai fi fost astăzi În viață... Ajungând la New York, m-am Împrietenit cu Ion Cârja, autor de cărți (Întoarcerea din Infern, două volume, si Canalul Morții). Atât el cât și fratele său Nicolae m-au invitat să
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
au invitat să rămân acolo și să acționez În cadrul Consiliului Național Român pe care tocmai Îl fondaseră. Având promisiuni de a-mi găsi de lucru În California, am plecat dar am menținut bune legături atât cu el cât și cu soția lui Ion, Valentina, care după moartea sa s-a mutat În Florida. La Saint Louis fiind, m-am Împrietenit cu Anton Crihan, unul dintre făuritorii unirii Basarabiei cu România din 1918, conducător al cohortelor moldovenești și autor al cărții bine
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
românesc după surse rusești.” Puțin după ce s-a mutat În Florida, a decedat: după el au fost numite in țară și În R. Moldova școli și străzi, iar trupul lui neînsuflețit a fost condus cu onoruri militare până la Chișinău. De soția sa, Olivia, rămasă În Florida, ne-am Îngrijit până ce și aceasta a murit. Locuind relativ aproape, lângă Palm Beach, ne-am Împrietenit cu soprana Virginia Zeani cu care păstrăm relații cordiale. ”Campioană” la interpretat rolul Tosca pe marile scene ale
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
În casa sa găsești câteodată o celebritate: o discuție despre marii cântăreți, Înconjurați fiind de numeroase fotografii cu dedicații, este practic de neevitat. Alături de doctorul Jean Țăranu m-a vizitat fostul ambasador al Canadei În România, Gilles Duguay și Cristina, soția sa, româncă. Cartea lui Gilles, tradusă În românește de Cristina, “Regina Maria și Joe Boyle, O prietenie de suflet”, descrie viața aventuroasă a unui mare canadian implicat În multe evenimente din țara noastră. Cartea a fost scrisă În bună parte
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
În care a realizat mai mult decât o armată. Golea a scris, publicat și răspândit, cheltuindu-și mai toți banii, un mare număr de cărți și broșuri, În parte realizate cu tipografia pe care și a Înjghebat-o singur acasă. Soția sa. Nadejda, a suferit mult și l-a secondat cu credință În tot ceea ce a făcut. Sunt mândru că i-am sprijinit și că le-am fost aproape, ducându-l cu durere pe Traian la aeroport pe ultimul său drum
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
se abandona "unei transe a flagelării și autoflagelării", se bucura că răul există și avea o voluptate masochistă a suferinței (p. 60). Elisabeta Smeianu, femeia damnată (p. 108), va deveni în cele din urmă, prin uneltirile medicului ginecolog Viorel Untaru, soția unui Horia distrus și distructiv. Nu se poate imagina o combinație la fel de morbidă. Prozatorul merge pe linia dostoievskiană de a imagina o culme în diabolizarea unei feminități maladive, ce-și caută ieșirea în extazul mistic, mai degrabă eretic decât acceptabil
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
a unui om, o copie mentală, un fel de clonă îmbunătățită, un substitut imaginar al unei dorințe reale, proiecția în imaginația celuilalt. El însuși, Gelu Ravac, va constata că este invenția studentei Olga, care-i va deveni, pentru scurtă vreme, soție. Aceste ficțiuni se multiplică nu numai în Vladia, ci și în afara ei. Până la urmă, fiecare dintre noi suntem ficțiunea celuilalt, fără să știm că suntem personaje într-un joc de ficțiuni. E ca în Invenția lui Morel de Adolfo Bioy
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
Bărcănești pe care o exploatează acesta se întinde până spre inima Bărăganului. Nu e boier de neam, nici pământul nu e al lui, până la a doua căsnicie fiind nevoit să predea la facultate materia Dreptului comercial pentru a-și întreține soția, femeie cu pretenții, provenită din familia cunoscuților conservatori Negrilescu, sărăciți sub guvernarea takistă. De aceea Gogu Ionescu se însoară a doua oară, cu moștenitoarea lui Aurelian Micu-Bărcănești, intră în politică și este pus în fruntea județului Ialomița pe vremea lui
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
de acord cu el, trebuie să-i admirăm profunzimea, substanța și autenticitatea gândirii sale. Mulți au admis cât de mult i-au influențat umanismul și autenticitatea acestuia, cu alte cuvinte Eliade juca rolul unui seducător.” Apar pe urma Rodica Ionesco (soția lui Eugen Ionescu) și față acesteia Mărie France Ionesco. Ele ne dau foarte interesante amănunte despre relațiile dintre Eliade și Ionesco, precum și Lisette Perlea, sora lui Christinel și soția cunoscutului dirijor la Scală și la București, care ne dau multe
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
cuvinte Eliade juca rolul unui seducător.” Apar pe urma Rodica Ionesco (soția lui Eugen Ionescu) și față acesteia Mărie France Ionesco. Ele ne dau foarte interesante amănunte despre relațiile dintre Eliade și Ionesco, precum și Lisette Perlea, sora lui Christinel și soția cunoscutului dirijor la Scală și la București, care ne dau multe amănunte inedite. Poate cea mai emoționantă parte a acestui capitol este idila dintre Eliade și Christinel, pe care o cunoaște în 1948 și-i devine repede soție, în cadrul cel
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Christinel și soția cunoscutului dirijor la Scală și la București, care ne dau multe amănunte inedite. Poate cea mai emoționantă parte a acestui capitol este idila dintre Eliade și Christinel, pe care o cunoaște în 1948 și-i devine repede soție, în cadrul cel mai romantic pe care numai Parisul îl putea oferi. Erau destinați unul pentru celălalt (naratorul: “they knew în their bones that they were made for each other”). La sfârșitul acestui film documentar este o dedicație pentru Christinel, care
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Zeno Vancea (lecții de armonie și contrapunct), Filaret Barbu (ore de vioară), Lelia Popovici (care, ulterior, va absolvi Conservatorul din Viena, devenind profesoară de canto la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Cluj), Olga Costin (sora lui Zeno Vancea, soția lui Maximilian Costin - fost director al Conservatorului Municipal din Timișoara -, o remarcabilă pianistă, corepetitoare la Opera Română din Cluj, profesoară la Conservatorul Municipal din Târgu Mureș, apoi la Conservatorul de Muzică din București), Clara Vojkicza (Peia), pianistă-concertistă, iar din 1930
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
trupul statuar. Piedestalul pe care regizorul o așează pe Donna Elvira (la figurat și la propriu) i se cuvine, dacă stăm să ne gândim că, din mille e tre „piese” spaniole de catalog, ea este unica femeie care se consideră soția lui, perseverează, îl caută, îl cheamă la convertire.” (Elena Șorban, cimec.ro, 6 decembrie 2010). Trebuie precizat faptul că soprana Carmen Gurban s-a clasat în vârful distribuției în ceea ce privește aprecierile publicului și ale presei, iar aceasta se datorește unei interpretări
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
voie să ies de-aici. Nu mă lasă medicii... Nu se poate... Ba se poate. Sunt, cum v-am spus, un bolnav, oarecum paralizat. Vârsta... De când locuiți În exil, În Franța? Din 1974. Am fost scos din țară de către familia soției mele. Aici, am fost pus În fața unor concursuri, pe care le-am trecut cu brio, și am fost numit vicepreședintele Comisiei de Istorie Mondială a Aviației, din cadrul Aeroclubului Franței. M-am luptat pentru a aduce În atenție strălucita istorie a
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
la acel eveniment. A fost eliberat din detenție împreună cu mulți alți deținuți politici în urmă Decretului de grațiere din anul 1964. În anul următor, 1965, s-a căsătorit cu Marica Caramihai, reușind să emigreze în Statele Unite cu ajutorul unei rude a soției sale. Stabilindu-se la New-York, unde a fost ales președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici, Zahu Până a desfășurat o intensă activitate jurnalistică la câteva publicații de limbă română din Exil, printre care menționam Revista de Cultură și Acțiune Românească
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
mulți dintre autorii lor, la Jilava, la Ocnele Mari, la Aiud, în mină Cavnic și la Canalul Morții. Posedă un vast univers al cunoașterii, elegantă în tratarea subiectelor alese și un magnetism personal aparte. Am avut prilejul să-l ascultăm, soția mea și cu mine, în câteva rânduri pe aleile umbroase ale acelei pitorești oaze de pace și liniște spirituală de la Câmpul Românesc de lângă Hamilton. Erau adevărate prelegeri ținute că într-un amfiteatru în fața a doi auditori care îl urmăreau cu
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț, apoi, o va ceda Mânăstirii Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni Înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mânăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! Veronica petrecea multe zile În plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mânăstiri fie pe la căsuțele lăsate de ea În urmă. O casă cu
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
două etaje se Înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea Însăși: „În fiecare vară, pe la Începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” În zilele acestea din iulie 1889, când s a retras la Văratec, poeta se plimba, Își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
se află Într-o permanentă stare de surescitare nervoasă, fiindcă dincolo de margine acestei vieți, ea Însăși o prăpastie, se deschide abisul bolii (Neliniștea prezintă sentimentul Înfrigurat al femeii față de care bărbatul este neatent, indiferent,incapabil să-și dea seama că soția sa este amenințată de boală) ori al morții. Depresive și frustrate, personajele se regăsesc singure (căci obiectivitatea autoarei este perfectă) pe scena unei lumi mizere, dezolante, care li se deschide Înainte ca o oglindă din care le privește „un hiperrealism
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
continua vânătoare după bani. Romanul lui Kurkov, Prieten drag, tovarăș al răpostului se face remarcat printr-o undă de nostalgie pe care o resimte protagonistul, Tolia, față de era sovietică și față de evenimentele din trecutul său precum iubirea, repede consumată, față de soția care l-a părăsit pe fondul unei existențe lipsite. Depresiv de fel, trăiește singuratic Încercând să Își găsească locul În viață prin cafenele și prin băutură, nefiind atras de nimic altceva decât de solitudine, fără ca viața să Îi ofere un
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
rezolve”, printr-o crimă ce ar trebui să rămână nerezolvată, propria moarte. Pentru a evita orice suspiciuni și pentru a muri cu „demnitate” Îi spune intermediarului, un prieten de-al său din școală, că dorește să-l ucidă pe amantul soției. O mică eroare Îi amână Însă execuția și În urma unor evenimente de altfel banale, Tolia se reîmpacă cu viața. Întâmplător, face rost de o sumă mare de bani și, cum niciodată un sinucigaș nu dorește să moară cu adevărat, aranjează
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
simplu șir de Întâmplări nefericite datorită detașării cu care sunt privite monotonia, nevoia apropierii de alții, treptata reevaluare a propriei existențe. Simțind nevoia unei amprente feminine În viața sa, nu caută, dar acceptă ceea ce viața Îi oferă: după ce descoperă aventura soției și aceasta Îl părăsește pe tânărul depresiv cu care era măritată, Tolia găsește o prostituată care Îl aduce „Înapoi la viață”, iar În ultimă instanță se găsește În postura de a-și petrece timpul cu văduva asasinului său. Universul absurd
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
senină În funcție de momentele semnificative În memoria umaniății la care a fost martor”. Se Întărește astfel ideea unei dihotomii Între aspirațiile, nevoile ființei și loviturile vieții (aici marcate de părăsirea Timișoarei, de război, de existența Într-o patrie adoptivă alături de o soție care poartă la rândul ei rănile unei istorii nefaste, o existență În care moartea pândește la orice pas). Interdependența istoriei personale de cea colectivă este totală și găsirea libertății, a securității mereu marcată de neputința interioară. Trasând prin intermediul unei retrospective
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
etape gravitează În jurul a două ipostaze referențiale pentru narator, prima constituită de imaginea lui Ștefan, prietenul cel mai bun din copilărie, iar cea de-a doua identificându-se cu Suzanne, sau Zsuzsanna, refugiata de origine ungară ce Îi va deveni soție. Amintirile despre război aduc cu sine pe cele ale morții mamei, ale bunicii, ale tatălui plecat pe front pentru a lupta pentru o cauză În care nu crede pe deplin și se intercalează cu reminiscențele candide ale copilăriei petrecute alături de
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
un roman al realității interioare care are ca punct de plecare realitatea familială a scriitorului. Astfel, autorul regăsit În personajul Roy Își va rememora copilăria marcată de divorțul părinților, de momentele petrecute alături de mulții iubiți ai mamei, de a doua soție a tatălui, dar și de acesta, imaginându-și apoi o experiență petrecută În compania lui pe o insulă din Alaska, al cărei scop era descoperirea unei soluții pentru viața trăită În egoism, Înșelăciune și deseori, imoralitate la care, copil fiind
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]