1,004 matches
-
o contradicție. Posibilitatea permanentă a războiului Între popoare ar fi singurul vector de unitate internă al acestora. Or, pactul social definit de Rousseau era necesar, În opinia lui, pentru a pune capăt stării de violență născute din dezagregarea stării naturale. Sociabilitatea oamenilor a creat dușmănii, dar În același timp le-a dezvoltat facultățile. O societate civilă bazată pe convenții ține de un calcul inteligent menit să dejoace amenințarea constantă pe care cel puternic o exercită asupra celui slab. Supunerea față de o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jeremy (1996), La Fin du travail, trad. fr., Paris, La Découverte (prima ediție americană: 1995). TAINE Hippolyte (1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui fenomen nou, individualismul, sentiment „care Îl predispune pe fiecare cetățean să se izoleze de masa semenilor săi și să se retragă la o oarecare distanță, Împreună cu familia și prietenii” (Tocqueville, 1986, p. 496). Americanii au contracarat efectele periculoase ale sociabilității moderne făcând apel la elemente ce țin de moștenirea lor religioasă și de ascendența lor engleză. Acest lucru nu este totuși suficient, pentru că majoritatea oamenilor, se afirmă În concluzie, vor fi tentați să se supună unei noi puteri tutelare egalizatoare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
actorilor? Răspunsurile la aceste Întrebări pot veni din studii foarte diverse; numărul special al publicației L’Année sociologique consacrat acestor probleme abordează subiecte extrem de variate, de la tratatele despre comportamentul civilizat din perioada Vechiului Regim, reforma divorțului din 1975, relațiile de sociabilitate și practicile de consum, până la viața conjugală sau răspândirea prenumelor (Colectiv, 1993). X. M.-T. & L’Année sociologique (1993), „La sociologie des mœurs”, vol. 43. ARISTOTEL (1990), Les Politiques, trad. fr., Paris, Flammarion ă trad. rom. Politica, București, Antet, 1996
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1748). PLATON (1997), Les Lois, trad. fr., Paris, Gallimard ă trad. rom. de E. Bezdechi și Șt. Bezdechi, Legile, București, IRI, 1999. POIRIER Jean (coordonator) (1990), Histoire des mœurs, Paris, Gallimard. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. Φ Călătorie, Normă, Sociabilitate, Valori Multiculturalismtc "Multiculturalism" Până unde poate merge o societate democratică cu recunoașterea diferențelor culturale? În ce măsură această recunoaștere constituie un element ce ține de demnitatea indivizilor? Aceste Întrebări alimentează o importantă dezbatere privind natura legăturii sociale de care modernitatea nu se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cercetare tipologică bazată pe diferențierea rasială, ea dă naștere unor „efecte metaforice nestăpânite și, poate, prin definiție de nestăpânit” (Taguieff, 1988, p. 99). Riscul de esențializare a diferențelor ă aici dintre identitățile rasiale ă este Înscris În forma umană de sociabilitate. Ideea că există cu adevărat rase diferite În specia umană face parte, după cum remarcă Pierre-André Taguieff, „din stocul inepuizabil de evidențe comune, dincolo de clivajele dintre rasiști și antirasiști”. Rasa, continuă el, „rămâne o categorie operațională a judecății comune, permițând introducerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Calmann-Lévy. TRIGANO Shmuel (coordonator) (1993), La Société juive à travers l’histoire, t. 4: Le Peuple-monde, Paris, Fayard. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, Diaspora, LAICITATE, Mobilizare, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Religie, Suveranitate/Suveranism Sistem-lumetc "Sistem‑lume" Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Sociabilitatetc "Sociabilitate" Așa cum remarca Jean Baechler, trebuie să fim foarte atenți aici la terminologia adoptată, pentru a evita amalgamele și confuziile. Se pot pune astfel În evidență trei niveluri. Sodalitatea, mai Întâi, se referă la capacitatea oamenilor de a forma grupuri, definite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bisericii sau armatei. Dacă gândim În termeni de rețele sau de civilitate și ne concentrăm asupra raporturilor care se stabilesc În interiorul unei familii extinse sau Într-o vecinătate, Într-un cerc sau Într-un salon, cuvântul cel mai adecvat devine sociabilitate. În sfârșit, socialitatea desemnează morfologiiă indiferent dacă este vorba despre triburi sau feudalități, cetăți sau națiuni ă și face trimitere la analiza formelor de solidaritate. ν Studiul fenomenelor de mobilizare se Înscrie Într-un astfel de cadru și integrează structuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unde nimeni nu-l caută. E un paradox, deoarece exterioritatea pare a fi prin excelență teritoriul conștientului. Și personajele lui Caragiale continuă să creadă, într-adevăr, că și-au ales viața în deplină libertate, la lumina zilei și de aici sociabilitatea lor, jovialitatea, patriarhalitatea (Ralea), complementară însă cu imbecilitatea ireversibilă (E. Ionescu). S-a observat că, spre deosebire de carnavalescul tradițional, în care personajele leapădă măștile și redevin ce-au fost, la Caragiale carnavalul se prelungește în cotidian și devine lege existențială. Interioritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se încadrează și „corespondența Mânăstireanu”, valorificată cu răbdare și judicios de Ion N. Oprea, în noua sa carte, o epistolară. Sunt prezentate, de asemenea, anumite reguli etice, morale, de educație a copiilor („cei 7 ani de-acasă”), cutumele familiale, structurile sociabilității în condițiile de îngrădire a unei vieți normale în timpul războiului. Sunt adesea și note de reliefarea sacralității evenimentelor din cadrul unei familii (nașterea-botezul, căsătoria, înmormântarea), dar și evenimente în complexitatea afectivă a relațiilor dintre aceeași sau diferite generații (copii, frați, părinți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
adaptare la situații atipice din practică școlară și extrașcolara; * de a se dărui cu vocație rolului asumat; * de a manifesta dragoste și înțelegere față de copii; * de a inova practică educativa școlară și extrașcolara; * de a dezvolta inclinații, aptitudini, talente; * de sociabilitate și cooperare. B. 3. Competențe psihorelationale Planul teoretic: ---------------- * de a asimilă cunoștințe de psihopedagogie socială, de psihologie a grupurilor școlare, de psihologie a învățării sociale, de psihologie a creativității în grup, de dirijare a comportamentului uman etc. Planul operațional: ------------------- * de
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
important și se apropie de modelele clasice. Această prezență a umanului nu este legată doar de metafizica vremii. Este, în egală măsură, și produsul osmozei care se produce în secolele al X-lea, între populația cetății și acest loc al sociabilității și comunicării între indivizi care este catedrala, în navă sau naosurile laterale, poporul citadin circulă, mănîncă, doarme, ba uneori își introduce și animalele. Aici se dau întîlniri de afaceri. Breslele care au finanțat și realizat o parte din lucrări (zidari
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
răgazul. Singurătatea e materia primă a reflexivității și a construcției de sine. „Dumnezeu - s-a spus - e ceea ce fiecare știe să facă cu propria sa singurătate.“ Nu se poate trăi prin aglutinare, nu se poate supraviețui interior în condiția unei sociabilități perpetue. Sfârșești, inevitabil, prin a-ți pierde chipul, prin a deveni un ins statistic. Orice om are nevoie (chiar când nu-și mai dă seama) de episodul nutritiv al unei confruntări solitare cu adâncul și cu înaltul său, cu terorile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
am ploa rea supra-istorică a geologicului și grația cristalină a mineralității. Pe cât de curtenitor, de ceremonios, e spațiul de reprezentare al casei, pe atât de funcțional și de necomplezent e spațiul ei privat. Tot ceea ce, spre fațadă, e artă, diplomație, sociabilitate și oficiu comunitar se bizuie pe geometria severă a camerelor din spate. Tot ceea ce se arată la rampă se construiește în culise. Ingredientele acestei construcții sunt amintite, fără afectare, în câteva versuri celebre: experiența absorbantă a „lumii largi“ și a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
reprezentanții de marcă ai Aufklärung-ul german, pornind tot de la teoria dreptului natural, s-au aplecat mai mult spre problematica culturală, cu accent pe școală și educație, ca formă de emancipare a ființei umane 78, ca și spre noua idee de sociabilitate, vehiculată de gânditorii Luminilor, care exprima încrederea deplină în aptitudinea omului, ca individ, de a trăi în societate; compania semenilor săi având menirea de a aduce fericirea individului. Pornind de la aceste idei, filozofi ca Baumeister sau Herder 79 au relevat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
este atît de mare încît zadarnic ne străduim să descoperim forme intermediare. Și totuși, forme ale acestei treceri există, cu condiția să le căutăm la niveluri mai profunde : celular pentru expansiunea demografică, molecular pentru limbaj și din nou celular pentru sociabilitate. Trecerea de la viața solitară la viața în societate este direct observabilă și științific explicabilă la o specie de amibe terestre. Aceste ființe unicelulare duc o existență independentă, fără contact cu congenerele lor, atîta timp cît hrana disponibilă este suficientă. Dacă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
să concepem viața socială ca pe o stare în care indivizii se atrag atît cît să se apropie, dar nu pînă acolo încît, presiunea devenind prea puternică, să se distrugă unii pe alții sau chiar să se mănînce între ei. Sociabilitatea apare astfel ca limita inferioară - forma beni gnă, ne-ar plăcea să spunem - a agresivității. Viața de zi cu zi a societăților umane, inclusiv a societății noastre, crizele majore pe care le traversează ele ar furniza numeroase argumente în sprijinul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
tipice. Oare nu tot asta ilustrează, dacă le acordăm oarecare credit, și cele trei exemple ale noastre ? în ordinea colectivă, expansiunea demografică ne-a apărut ca un ricorso al proliferării canceroase, codul lingvistic ca un ricorso al codului genetic, iar sociabilitatea ființelor pluricelulare ca un ricorso al sociabilității văzute la scară monocelulară. Fără îndoială, Vico își restrîngea teoria la istoria societăților umane așa cum se derulează ea de-a lungul timpului. Dar, dincolo de datele empirice, pentru el era mai ales mijlocul de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
le acordăm oarecare credit, și cele trei exemple ale noastre ? în ordinea colectivă, expansiunea demografică ne-a apărut ca un ricorso al proliferării canceroase, codul lingvistic ca un ricorso al codului genetic, iar sociabilitatea ființelor pluricelulare ca un ricorso al sociabilității văzute la scară monocelulară. Fără îndoială, Vico își restrîngea teoria la istoria societăților umane așa cum se derulează ea de-a lungul timpului. Dar, dincolo de datele empirice, pentru el era mai ales mijlocul de a ajunge la „o istorie ideală eternă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în locul de origine, precum în cadrul procesului de muncă); șocuri datorate diferențelor de rol și relaționale din cadrul grupului familial (rolurile soților, sistemul parental, tipul de familie, modalitățile de comunicare și control, stilurile de atașament etc.); șocuri legate de tipurile diferite de sociabilitate (ospitalitatea, caracteristicile schimburilor reciproce etc.); șocuri rezultate în urma reactivității diferite față de cererea ajutorului (căci sînt culturi care potențează comportamentul prosocial și culturi "autiste" social); șocuri datorate "întîlnirii" cu rituri și credințe magico-religioase diferite; șocuri legate de reprezentările diferite asupra schimbului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață, Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește potențarea autonomiei, pe cînd în cele colectiviste se pune accent pe cultivarea relațiilor sociale. John Locke este o figură centrală și extrem de influentă în cultura americană; esența poziției sale exprimînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
uneori conflicte interpersonale, chiar intrapersonale, dar nu trebuie să fie considerată în mod necesar o problemă. în concluzie, în plan psihologic vorbim despre dimensiunea independență-interdepdendență, în plan cultural corespunzîndu-i dimensiunea individualism colectivism. între tendințele contrare ale naturii umane, cea spre sociabilitate și cea spre libertate, e necesar a se găsi o cale de mijloc, de echilibru, pentru că, la nivel social, "prea mult individualism ucide individul, prea multă comunitate ucide societatea" (Ferreol, 2000, p. 96). O cultură colectivistă modelează o personalitate predominant
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o anumită prosperitate și stabilitate politică democratică. Din cauza unor forme de inechitate care se propagă în țesutul social, și în aceste societăți apar tot mai frecvent fenomene disfuncționale, precum dezorganizarea autorității statale, slăbirea legăturilor de rudenie și a formelor de sociabilitate tradiționale, apariția tot mai pregnantă a unor fenomene de dezordine socială, care impun recuperarea valorilor care solicită ordine, stabilitate, ierarhie, predictibilitate. Aceste "reîntoarceri" ne indică prezența unei dinamici istorice moderate a dimensiunilor culturale din modelul WVS, care se află mereu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precizat anterior, idiocentrismul și alocentrismul (Triandis, Suh, 2002, p. 140). Idiocentrismul și alocentrismul sînt atribute ale personalității, adesea ortogonale unul altuia. Idiocentrismul subliniază încrederea în sine, competitivitatea, unicitatea, hedonismul și distanța emoțională față de in grup. Alocentrismul se definește prin interdependență, sociabilitate, integritate familială, considerarea nevoilor și dorințelor membrilor grupului de apartenență, sentimentul de apropiere în relațiile cu ceilalți membri ai grupului. Este posibil ca un individ să aibă un scor înalt atît la alocentrism, cît și la idiocentrism, deși acestea pot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]