1,987 matches
-
Dame Press, Notre Dame, Indiana, 1983. Dagger, Richard, Civic Virtues. Rights, Citizenship, and Republican Liberalism, Oxford University Press, New York, Oxford, 1997. Dobrogeanu-Gherea, C., Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura Librăriei SOCEC & Comp., Societate Anonimă, 1910. Dobrogeanu-Gherea, C., Scrieri social-politice, Editura Politică, București, 1968. Dobrogeanu Gherea, Constantin, Opere Complete, vol. 1,2, Editura Politică, București, 1976. Dobrogeanu Gherea, Constantin, Opere Complete, vol. 5, Editura Politică, București, 1978. Dobrogeanu Gherea, Constantin, Opere Complete, vol. 6, Editura Politică, București, 1979. Drăghicescu, Dumitru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este justificat a pune semnul egalității între Convenția Democratică din România și Alianța " Dreptate și Adevăr PNL-PD". Una peste alta, putem vorbi despre două formule, diferite în conținut și structură, dar având același obiectiv politic, care au corespuns unor situații social-politice specifice, la distanță temporală de mai bine de un deceniu una față de cealaltă. Dar să vedem care au fost elementele concrete pe baza cărora s-a constituit Alianța, așa cum rezultă din Angajamentul semnat de liderii celor două partide componente pe
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
totodată bibliografia lucrării prilej pentru cititori de a-și extinde cercetările în diverse direcții de studiu și eventual de a-și completa propria formare intelectuală. Conf. Dr. NETEDU ADRIAN Catedra de Sociologie și Asistență socială Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Univ. Al. I. Cuza Iași Capitolul 1 Introducere în statistica socială 1.1. Rolul statisticii în științele sociale Atunci când vorbim de statistică ne referim la o serie de metode subsumate conceptului general, metode care sunt utilizate pentru a descrie, a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai mare o atitudine, în vreme ce în populația de referință opiniile sunt mult mai diverse. Acesta este unul dintre motivele pentru care eșantioanele de voluntari sunt deosebit de utile în cercetările medicale, de exemplu, și mai puțin elocvente în studiile de opinie social-politice. Pot fi folosite și în cercetări sociale atunci când dorim să studiem teme mai dificil de abordat și nu putem avea acces la o anumită categorie de persoane cum ar fi studii realizate pe subiecți consumatori de droguri, agresați fizic în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sfera politicului a devenit o sarcină fundamentală a noii cercetări platoniciene. Mai trebuie adăugat că, cu cât înaintăm mai mult în timp dinspre Grecia arhaică a secolelor X-VII î.e.n. către cea a lui Platon (428-348 î.e.n.), caracterizată prin instaurarea ordinii social-politice a democrației la Atena, cetatea filosofilor, importanța sferei politicului în ansamblul existenței grecești se află într-o continuă creștere până la a deveni dominantă, oferind experiența de viață fundamentală a omului grec. La vremea sa, în secolul al VI-lea, Pitagora
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în orizontul privirii. Și arta este gata oricând să împingă sclavii clipei spre acele prăpăstii de beznă care de la Platon încoace îngroapă neobosit destine. Apare acum evident faptul că unul dintre gânditorii care au înțeles corect raportul dintre ideologic și social-politic a fost, în lumea antică, Platon. El intuia faptul că doar practicarea filosofiei poate duce la înțelegerea justă a raportului dintre cetate și individ (așa cum îl concepe el însuși), a nevoilor statului și a cetățenilor. Propunând o cetate condusă de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pp.82-102, 161-165). Modelul dezvoltării sociale ca sinteză a modernizării și identității culturale În urmă cu opt decenii a fost creat Institutul Social Român (ISR), din inițiativa eminentului sociolog Dimitrie Gusti (1880-1955), cu sprijinul unor specialiști în știința și practica social-politică, una dintre cele mai interesante instituții de utilitate publică din România interbelică. Perspectiva teoretică ce a legitimat acest institut a fost rezultatul unei sinteze între nevoia de modernizare a țării prin împrumut cultural și cerința sprijinirii pe comunitățile locale pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
provinciilor noului stat național - și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării; - încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat fiind faptul că România întregită trăia într-o nouă constelație social-politică a Europei „cu care va trebui să fie solidară”; - spiritul larg de toleranță al dezbaterilor publice care să „găzduiască” toate părerile și toate tendințele sociale și politice. S-a făcut apel, deliberat, la reprezentanții părerilor celor mai deosebite pentru a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice (vezi, de exemplu, Buzan, 1983, pp. 93-101). Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
and metodological perspective”, Journal of Occupational Health Psychology, 1, pp. 42-56. Nefiodow, L.A. (1997), „Der Gesundheitsmarkt - Die zukuenftige Lokomotive der Wirtschaft. Auf dem Weg zum sechsten Kondratieff”, Gdi impuls, nr. 3, pp. 13-22. Pitariu, H. (1996). „Inginerii în contextul tranziției social-politice: aspecte ale stresului ocupațional”, în S. Chelcea și D. Bratu (coord.), România, accelerația tranziției, Editura INI, București. Pitariu, H. (2000), Managementul resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale, Editura All Beck, București. Pitariu, H. (1994), „Stresul ocupațional la ingineri: o realitate contemporană
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
rol major asupra destinului social. Diversitatea mare a cultelor și implicit a organizațiilor religioase a constituit și constituie și astăzi fundamentul real sau aparent al nenumărate tipuri de conflicte. Aflată întotdeauna la mijloc, între credința cetățeanului de rând și viața social-politică, problema religioasă relevă o față spirituală și una organizațională, ambele corelându-se și fiind subiect pentru tot felul de controverse și provocări. În prezent se vorbește chiar de o „serioasă criză a religiosului” (Ică, 2001-2002), de „o profundă criză spirituală... îngrijorătoare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
luminilor de Romul Munteanu. În Germania, A. răspunde altor solicitări și sugestii editoriale, îndreptându-se fie spre unele texte ale suprarealismului devenit „clasic”, precum romanul Zenobia și versurile lui Gellu Naum, fie spre literatura inspirată din actualitatea imediată, cu inflexiuni social-politice pronunțate sau mai puțin evidente; astfel, traduce din proza scriitoarei Carmen-Francesca Banciu, un roman de Alexandru Vona, Ferestre zidite, și unul de Alexandru Papilian, Muște sub pahar, „roman scris fără menajamente”, care a „fost tradus excelent” de A., cum a
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
străinătate. Președinte de onoare: Eugen Ionescu. Până la volumul 4 (ianuarie-martie 1991), are subtitlul „Revistă alternativă de cultură”. De o ținută grafică ireproșabilă, revista publică luări de poziție, analize, opinii, dezbateri, documente, cronici etc., nu doar pe probleme literar-artistice, dar și social-politice. Rubrici: „Editorial”, „Accente”, „Poezie”, „Proză”, „Eseu”, „Jurnal”, „Reevaluări”, „Interviu”, „România: ieri, azi, mâine”, „Cei care vin”, „Vitralii”. Poezie semnează Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Deșliu, Nicolae Prelipceanu, Matei Vișniec, Ilie Constantin, Paul Damian, Dan Cristea, Simona Popescu, Marcel Lucaciu
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul În multiplele lui fațete și niveluri de receptare. Acest principiu de lucru și criteriile de alegere a subiecților nu sînt expuse
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
probleme de onoare și omenie. Ca dramaturg, M. este autor al comediilor Opriți planeta (1966), Dragostea din mai (1970), Curajul bărbaților (1981), în care dovedește simț al replicii și o bună știință a mecanismului dramaturgic. De prin 1985, în urma schimbărilor social-politice, scriitorul revine la jurnalul Eu și lumea, pe care îl va publica în 1991. Include aici narațiuni ce denotă o deosebită forță de evocare a lagărelor de concentrare comuniste, unele texte (Prânzul anchetatorului, Damenvals, Taina primei nopți) dovedindu-se subtile
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
până la cuvântul lojniță, adică aproximativ a unei treimi din întreaga lucrare. Făurit după modelul instituțiilor similare existente în Occident de la începutul secolului al XX-lea, Muzeul Limbii Române se năștea în capitala unei Transilvanii în care avuseseră loc sensibile mutații social-politice, marcate de dispariția Muzeului Ardealului (Erdélyi Museum) și a Universității maghiare. Emulația care a caracterizat climatul cultural în acele momente e de presupus să fi avut o influență, până la urmă polemică, și în ceea ce privește alegerea numelui institutului românesc. Pe de altă
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
Heliade precursorul, AFT, 1967, 23; Al. Rosetti, Ion Gheție, Limba și stilul lui Ion Heliade-Rădulescu, SILL, II, 7-37; Ivașcu, Ist. lit., I, 397-406; Negoițescu, Însemnări, 31-40; Dimitrie Macrea, Studii de lingvistică română, București, 1970, 133-153; Radu Tomoiagă, Ion Heliade-Rădulescu. Ideologia social-politică și filosofică, București, 1971; Zamfir, Proza poetică, 110-112, 126-129; Gáldi, Introducere, 150-167; Păcurariu, Clas. rom., 81-90; Al. Piru, Introducere în opera lui I. Eliade Rădulescu, București, 1971; Ovidiu Papadima, Eliade văzut de Eminescu, RITL, 1972, 3; Bucur Țincu, Heliade în
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
studenți sunt admiși la reuniunile politice ale exilaților români, primesc misiuni (strâng fonduri în țară, difuzează publicațiile apărute dincolo de hotare etc.), organizează omagierea unor momente ale revoluției. Gândind viitoarea lor participare la regenerarea națională, membrii J.r. acordă atenție discuțiilor social-politice, dar și subiectelor culturale. E de presupus că textele din revista „Junimea română” erau analizate mai întâi în acest cerc. Deși a avut o viață scurtă (aproximativ un an), societatea a influențat semnificativ formarea intelectuală a celor care o frecventau
JUNIMEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287685_a_289014]
-
-lea, ori poate chiar mai înainte, titlul de han începând să se transmită în linie directă, de la tată la fiu“. De menționat și că atunci când interesele colective erau lezate de anumite inițiative ale hanului, supușii se puteau opune, înlocuindu-l16. Situația social-politică la nivelul vârfurilor ierarhiei cumane era deci caracterizată de o anumită flexibilitate. Dificultatea unei aprecieri corecte a situației de atunci provine și dintr-un aspect subliniat de Victor Spinei, care observa și fluiditatea alianțelor tribale. El atrăgea astfel atenția că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în aquaforte al burghezului. În contrast cu noblețea de caracter a aristocratului ori a cugetătorului, burghezul este meschin, obtuz și diform. De la stânga la dreapta, de la Lamartine, Heine, Hölderlin și până la Stendhal și Flaubert, toată lumea îl urăște 10. În spațiul cultural și social-politic românesc ura față de burghez este însă departe de a fi aureolată de un asemenea prestigiu. Într-un mediu istoric întârziat, burghezia nu este repudiată atât pentru starea ei materială, cât pentru originea sa etnică. Faptul că numeroși exponenți ai capitalismului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și curente cultural-ideologice a făcut ca gândirea socială și politică românească să se orienteze cu predilecție spre explorarea specificului etnic și național, a diferențelor și a defazării istorice în raport cu Occidentul. S-au pus astfel bazele unei importante direcții a cugetării social-politice românești, care a promovat ideea diferenței în defavoarea asemănării și etnocentrismul opus europenismului. Ideea de destin damnat la o muncă sisifică și cu rezultate incerte în lumea modernă este produsul captivant al dezbaterii culturale din România vreme de aproape un secol
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de utopia automatizării proceselor istorice, într-o ordine ideală și definitivă, adică utopică. Or, tocmai această dorință de a deproblematiza existența devine fermentul din care se nasc falșii profeți izbăvitori. Utopia comunistă a prins rădăcini exact într-un asemenea context social-politic și intelectual. La fel ca și în cazul ideologiei fasciste, dar și a populismului peronist ori a dictaturilor militare latino-americane21. Când idealurile unei generații s-au prăbușit, încrederea oamenilor s-a îndreptat lesne spre falșii mântuitori. În România, orice desistare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
2, București, 1958; Despre literatură, îngr. și pref. Dan Simonescu, București, 1956; Discursuri parlamentare din epoca Unirii, îngr. Vladimir Diculescu, introd. V. Rață, București, 1959; Tainele inimei. Scrieri alese, îngr. și pref. Dan Simonescu, București, 1964; ed. București, 1987; Texte social-politice alese, îngr. și pref. Dan Berindei, Leonid Boicu, Nicolae Ciachir, Matei Ionescu, Dan Simonescu, București, 1967; Scrisori. Note de călătorie, îngr. Augustin Z. N. Pop și Dan Simonescu, București, 1967; Scrieri, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 1967; Opere, vol
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
ale lui L. este cea din jurul orașului său natal și, în sens mai larg, a câmpiei transilvane (în esență, lumea din nuvelistica lui Pavel Dan sau din memorialistica lui Ion Vlasiu); momentul istoric al evocării surprinde instaurarea și consolidarea orânduirii social-politice de după 1948. Ana Nucului, compromisă de tezismul afișat, reia în context istoric diferit schema din Popa Tanda de Ioan Slavici, fiind o pledoarie pentru efectul edifiant al exemplului personal și al tenacității. Cartea, cu o protagonistă țărancă „promovată” directoare de
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
După 1960 prozatorul abandonează tematica rurală, dar nu regăsește în investigarea mediului urban și a vieții moderne formula epică proprie, într-o măsură individualizatoare, de până atunci. Proza din anii ’60-’70 indică o scădere a interesului scriitorului pentru domeniul social-politic și concentrarea atenției asupra relațiilor din cuplu, asupra erotismului, a vieții de familie și chestiunilor de morală din sfera cotidianului. Ilustrative pentru această manieră sunt romanul Cu ce se șlefuiesc diamantele (1966), de fapt o narațiune „cu sertare” alcătuită dintr-
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]