707 matches
-
prins elan în cadrul statelor occidentale centralizate, cartea tipărită a ajuns să fie principalul mijloc de construire a simțului identitar național și al memoriilor naționale. Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paliere, pe camere. S.B.: Care era scopul acestor vizite? D.T.: Prezența profesorilor era un fel de tutoriat care începuse să se manifeste pentru că studenții, deși erau în majoritatea timpului la cursuri și seminarii, seara se strângeau în cămine și acolo socializau și se distrau: "Căminul, școala vieții în colectiv". S.B: Cum spunea sloganul. D.T.: În virtutea fișei postului, căci aveau de făcut și alte activități, profesorii trebuiau să facă muncă de propagandă, de educație în cămine, în cantine. Erau chiar repartizați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
trebuia să se aloce câte un spațiu în fiecare cămin unei camere de lectură unde să învețe, să se întâlnească cu profesorii. Eiii, și eu le-am spus că, atunci când veneau studenții, să se întâlnească în aceste spații unde să socializeze, să taie un cârnat, un cozonac. Nu poți opri șuvoiul acesta. S.B.: Sunt chestiuni de viață cotidiană. D.T.: Nu a ieșit nimic. A doua zi, pe 17 februarie, s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Pe undeva m-am bucurat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
proprietarul, să fie doar pe hârtie, Încasând dividende, iar exploatarea pădurii s’o facă un specialist, fie el plătit cu un salariu? Dau aparența unui comunist? Răspund: Proprietatea a Îmbrăcat mulțime de „haine“, Într’o evoluție firească, devenind tot mai socializată pe măsura curgerii timpului: de la proprietatea asupra semenului, la aceea asupra lucrurilor, apoi a ideilor... Revin: Dacă (foștii) proprietari vor - astăzi - (doar) păduri, ce-ar fi dacă ar cere, În numele aceleiași sacrosancte proprietăți, restitutio in integrum spun ei, și sclavii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii sînt educați să fie conformiști și dependenți (Triandis, 1995). în ultimii ani s-au publicat foarte multe studii care examinează dinamici sociale prin grila de lectură a acestor patternuri culturale. De exemplu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în creșterea copiilor se pune accentul pe conformism, obediență, siguranță, iar în culturile individualiste, accentul cade pe independență, spirit de explorare, creativitate și obținerea suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură un predictor pentru comportamentul individualiștilor. Determinanții situaționali joacă, în schimb, un rol mai influent pentru colectiviști în modelarea comportamentală. Nevoia de consistență cognitivă se articulează între procesele psihologice și registrul comportamental și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Dispersia valorilor culturale într-o societate ajută la formularea codurilor de comunicare reciproce la care indivizii trebuie să se adapteze în instituțiile în care petrec timp împreună. Ca rezultat, membrii fiecărui grup cultural împart multe experiențe axiologic revelatoare și sînt socializați să accepte valorile sociale ale societății în care trăiesc. Desigur, în cadrul grupurilor culturale există variații individuale determinate de structura particulară și de experiența personală a fiecăruia. Oricum, media priorității atribuită fiecărei valori de către membrii societății reflectă centralitatea fiecărei valori în cadrul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
coordoneze cu ceilalți și să administreze corespunzător această interdependență socială care nu poate fi evitată. La un pol al acestei dimensiuni-sinteză se află situația caracterizată de diferențe de putere și sisteme ierarhice de roluri bine stabilite, în care indivizii sînt socializați și sancționați dacă nu se supun obligațiilor și regulilor asociate rolurilor lor. Astfel, (3) ierarhia caracterizează cultura în care legitimitatea distribuției inegale a puterii, rolurilor și resurselor (putere socială, autoritate, bogăție) e asumată implicit și netăgăduită. în contrast, (4) egalitarismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din partea tatălui, cea cu care am crescut, are doi băieți (tatăl meu și fratele său mai mare), fratele tatălui doi băieți (verișorii mei) și, inerțial, toată lumea credea că și eu "trebuie" să fiu băiat. Acesta este mediul în care am socializat intens până la 18 ani, când am plecat la facultate în București. Singură într-o familie cu băieți. Asta a însemnat pentru mine pe de altă parte și un răsfăț deosebit, pe care l-am primit mai cu seamă din partea bunicilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a fost greu să internalizez acest lucru, veneam dintr-un sistem de învățământ (inclusiv la ASE) în care accentul era pus pe reproducerea ideilor (cât mai fidelă dacă se putea), pe autoritatea episemică de necontestat a profesorului. Mai mult, fusesem socializată într-o cultură a supunerii și a acceptării autorității. Revolta mea de acasă o semnificam, inconștient, mai degrabă ca o formă de devianță, iar undeva înăuntrul meu așteptam să mă normalizez în sensul așteptărilor pe care societatea (și în special
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
îmi dau seama acum. Observam că la clasa normală de mate-fizică relația dintre băieți și fete (atât de importantă la vârsta respectivă) ducea lipsă, așa cum se întâmplă de obicei, de comunicare. Băieții erau timizi, în pauze nu se omorau să socializeze cu fetele (firește, cu excepția tipicelor "fete băiețoase" care apar de obicei în clasele sau în mediile dominate de băieți). Pe de altă parte, în clasele în care fetele erau mai numeroase, relațiile erau cu totul altele. Vrând-nevrând, băieții erau obligați
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fetele (firește, cu excepția tipicelor "fete băiețoase" care apar de obicei în clasele sau în mediile dominate de băieți). Pe de altă parte, în clasele în care fetele erau mai numeroase, relațiile erau cu totul altele. Vrând-nevrând, băieții erau obligați să socializeze, să interacționeze cu fetele, fapt ce a condus la apariția unei anumite naturaleți în relațiile dintre ei/ele. Cel puțin în cazul meu - cronic timid în această privință - lucrurile s-au schimbat dramatic. Am învățat să relaționez normal cu fetele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
inițiativă, voință de a trăi, de a cunoaște noi persoane, să se distreze, să își arate autonomia în toate formele vieții lor. Era mult mai ușor în acele vremuri să ieși, să călătorești, să te distrezi (astăzi se spune a socializa) mai degrabă cu femei decât cu bărbați. Dacă se mergea la un eveniment cultural, să dansezi, în călătorie, la restaurant, era normal să vă întâlniți șapte femei și doar doi-trei bărbați. Bărbații de vârsta mea în acele vremuri păreau speriați
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
slab valorizate social și economic, în timp ce băieții sunt formați pentru competiție, pentru performanță publică și profesională, fiind direcționați preponderent spre profesii creditate cu statut social înalt și independență economică (filiere tehnice și științifice de excelență, inginerie, afaceri etc.). Băieții sunt socializați având la bază principiul "celui care aduce banii în casă", iar fetele sunt educate în vederea asumării, cu prioritate, a condiției maritale și materne, respectiv a exercitării, aproape în exclusivitate, a rolurilor de îngrijire (copii, bătrâni, persoane dependente din familie) și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Caterina și P.L. Garotti, 1995, 116). Nu întotdeauna însă subcultura tinerilor a fost de opoziție față de cultura dominantă, fapt indicat și de vestimentația acestora, foarte asemănătoare de cea a părinților lor. Din Renaștere și până în Secolul Luminilor, în Occident, tinerii socializau cu precădere în cadrul grupurilor care promovau valorile generațiilor mai vârstnice, iar normele atașate rolului de tânăr nu se diferențiau de ale adulților. Aceștia asigurau înainte de toate ordinea publică, după cum argumentează Sara F. Mattews-Grieco (2005/ 2008, 210) într-un articol despre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și ger, asta-i bine, că dacă era frig și ger, ne călcam aici în picioare, vai și amar. Nu mai aveau jandarmii timp de interviuri !”. În rând. Au trecut deja cam 20-25 de minute de așteptare, oamenii încep să socializeze timid, pentru a face să treacă timpul mai repede. Un muncitor pensionar de la fosta uzină „Tractorul” îmi spune că „oco litoarea Brașov”, parte a autostrăzii aflate acum în construcție, trece chiar prin mijlocul secției în care a lucrat timp de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înspre flexibilizarea structurilor, la rândul lor indispensabile oricărui proiect social. Sigur, la această concluzie este infinit mai ușor de ajuns cu mijloace teoretice decât practice. Pe de altă parte însă, costructivismul radical măcar imaginează convingător alternative care ar putea fi socializate odată; realismul, pluralismul, marxismul deși acesta a oferit instrumentele conceptuale necesare ieșirii din paradigma pozitivistă chiar și constructivismul moderat al lui Wendt, toate aceste teorii rămân captive spectrului științiific pozitivist și aparțin până la urmă trecutului. Pe cale de consecință, voi utiliza
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
apă murdară din canalizare, asta dacă au norocul să existe canalizare acolo unde locuiesc. Nu au văzut În viața lor o toaletă, nu au băi acasă... Nu au nici măcar cu ce să se Îmbrace. Trebuie să Începem prin a-i socializa. Când vin prima dată la noi, Își fac nevoile pe unde apucă. șLa Începutț nu-i punem să doarmă În pat, deoarece pentru ei acest fapt reprezintă un șoc cultural“. Așezat pe bancheta din spate a jeep-ului, tastam frenetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
social activă. La aceasta contribuie și preocuparea cercetătorilor și a cadrelor din învățământul superior și special pentru investigarea și găsirea de soluții utile și eficiente problemelor ridicate de practică. Adaptarea socio-profesională presupune folosirea de metode specializate pentru a antrena și socializa capacitatea de muncă, potențialitățile individului deci ceea ce nu este afectat de existența deficitului. Adaptarea socio-profesională ar implica diagnoza acestor potențialități și găsirea modalităților adecvate de antrenare a lor în scopul încadrării socio-profesionale a indivizilor respectivi. Aceasta vizează intervenția asupra deficientului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
angajat-cheie. În primul rând, trebuie să fie oameni cu viziune mai largă, să înțeleagă “the big picture”, indiferent de poziția în care se află. Apoi, trebuie să aibă capacitatea de a se adapta la situații noi și abilitatea de a socializa, de a crea relații de încredere. Nu în ultimul rând, este esențială în criză maturitatea emoțională - trebuie să ai sânge rece, să fii calm, să vezi oportunități, nu probleme”, conchide consultantul Hay Group. [16] Daca poți, este bine să externalizezi
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
se naște un mediu educațional în care fiecare îl acceptă și îl respectă pe celălalt așa cum este și așa cum se poate exprima în diverse situații de viață, într-un spațiu de conviețuiri caracterizat prin acceptare, toleranță și diversitate. Pentru a socializa o persoană cu dizabilități este important ca acesta: să beneficieze de intervenție individuală; să participe la activități de grup. Teoretic, fiecare copil tebuie să aibă șanse egale la educație. Practic, rămâne în afara școlilor, a grădinițelor, un număr semnificativ de copii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ar putea fi integrați. Vizitarea și cunoașterea școlilor asigură sensibilizarea cadrelor didactice cu privire la aspectele 168 educației acestei categorii de copii, sprijinul direct acordat elevilor integrați și profesorilor, stabilirea de relații între familie, autorități locale, servicii medicale și sociale. Putem să socializăm copiii cu dizabilități, indiferent dacă știm cauza dificultăților sale (tulburări de dezvoltare, leziuni neurologice). Cel mai important lucru este ajutorul timpuriu dat copilului (în familie, centre de recuperare, grădinițe, școli). Anexa 3: Teatrul de papuși BI-BA-BO și rolul acestuia în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățaȚi ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
surzi. Există grădinițe, școli, licee, școli de arte și meserii, chiar și universități speciale, în care nimeni nu se simte segregat, toți au șansa de a se dezvolta plenar în ritm și limite individuale. În aceste instituții ei se întâlnesc, socializează, se împrietenesc, înțeleg că nu sunt singulari, că problemele pe cere le au sunt comune mai multor persoane și că pot depăși împreună greutățile, inhibițiile și limitările date de dizabilitate. Școala se constituie astfel ca modalitate de depozitare, păstrare și
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
la serviciu, să preia din treburile de menaj. Acasă mulți se uită la televizor și se ocupă, cel mult, de reparatul Daciei - cred că dacă nu ar fi mașina asta, multă lume și-ar pierde sensul vieții, pentru că nu ar „socializa” altfel în curte cu vecinii. Tot statisticile arată că raportul dintre muncile casnice ale femeilor și ale bărbaților este de 88 la 12. Este un sindrom tipic. În general, în familiile sărace și medii, femeile trebuie să fie omul-orchestră și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]