1,210 matches
-
el. Imaginația sociologică permite oricărui individ să-și formeze o opinie în legătură cu ceea ce pare necaz personal și problemele sociale cu care se confruntă. Aceasta încurajează posesorul ei să încerce să înțeleagă și să rezolve atât problemele personale cât și crizele societale. Putem spune că imaginația sociologică este un mod de gândire critică care ne ajută să înțelegem cum problemele sociale ne afectează personalitatea. Aceasta ne ajută să deslușim cum contextul social formează realitățile noastre private, adesea într-un mod asupra căruia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
suficient să cercetezi numai caracteristicile societății la dimensiuni mari. Acești teoreticieni au argumentat că trebuie să se studieze procesele prin care se produc interacțiunile umane. Perspectiva interacționistă se concentrează pe interacțiunile sociale zilnice dintre indivizi mai mult decât pe structurile societale de dimensiuni mari ca politica, educația și altele de acest fel. Pentru interacționiști societatea constă din interacțiunea oamenilor unul cu altul; înțelegerea societății presupune înțelegerea interacțiunii sociale. Procesele interacțiunii implică psihologia socială și/sau microsociologia, adică interacțiunile la nivel de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
consens. În mod similar, controlul social era exercitat de întregul grup prin cleveteală, bârfă și ridiculizare ori, în caz de infracțiuni serioase, prin ostracizare. Familia este o instituție cheie în societățile de vânători și culegători și de aceea cele mai multe nevoi societale sunt realizate în cadrul acesteia. Astfel, obligațiile economice, politice și chiar religioase sunt realizate de membrii familiei și nu există instituții separate care să îndeplinească aceste nevoi. Familiile au de obicei legăturile slab organizate și de aceea responsabilitatea pentru creșterea copiilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
procesul socializării ființei umane este abordat din perspectiva teoriei conflictului. Freud a argumentat existența unui conflict între individ și societate și, că, procesul socializării constă din dezvoltarea progresivă a conștiinței sociale și creșterea supunerii impulsurilor individuale față de cerințele și dorințele societale. Freud credea că personalitatea umană are trei componente: 1. Componenta "id" este parte inconștientă a personalității umane reprezentând moștenirea impulsurilor sexuale și agresive. Id dirijează plăcerea individuală. 2. Componenta "superego" este acea parte inconștientă a personalității umane reprezentând valorile și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
echilibru constant este numit homeostatic (de la rădăcinile grecești ale cuvântului care înseamnă aceeași stare). Exemple familiare sunt modul în care corpul uman menține o temperatură constantă sau felul în care lucrează orice termostat la un motor sau cazan. La nivel societal nu este nici o temperatură constantă de menținut, ci este vorba de o condiție în care societatea funcționează în mod liniștit. Astfel, în sociologie, echilibrul se referă la o condiție prin care componentele societății instituții, clase, partide politice, familii etc. funcționează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale societății și, În primul rând, aderând la un sistem de valori-norme. Pe de altă parte, societatea urmărește o serie de necesități În corelare directă cu cele ale individului. Bineînțeles, Între raportul dintre necesitățile individuale și cele generale ale societății (societale) există raporturi concret-istorice. În societățile „reale” cu grupuri sociale și sisteme de valori-norme diferențiate, pot apărea unele conflicte pe planul necesităților. C. Forme de necesități (prezentate doar cu titlu de exemplificare):<footnote Într-o analiză făcută din perspectiva managementului calității
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
vorbirea, mersul, gândirea sau visarea”.<footnote Ivancevich John M., Matteson Michael T., Organizational Behaviour and Management, Boston Homewood, 1990, p. 651. footnote> Comportamentul, ca și conceptul de acțiune sunt concepte-cheie În domeniul științelor socioumane, avându-se În vedere că realitatea societală exprimă omul și acțiunea sa (comportamentul său). După Max Weber (1864-1920), „acțiunea este socială, În sensul că Înțelesul său subiectiv ținea seama de comportamentul altora și este, de aceea, orientat În desfășurarea sa”.<footnote Weber Max, Economy and Society, Berkeley
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
construct sociocultural De-a lungul timpului a existat o permanentă schimbare a ceea ce numim „economie”, fapt determinat de modificările fundamentale apărute În modul de viață al oamenilor, de trecerea de la un anumit tip de producere și reproducere a vieții lor societale globale la altul. Animalele (În afara omului) nu produc (În sensul strict al cuvântului), deși unele dintre specii reușesc să elaboreze o serie de noi realități (cum ar fi: plasa păianjenului, cuibul păsărilor, stupul albinelor, „barajele” făcute de castori, adăpostul termitelor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
desfășurat și continuă să se realizeze pe două direcții corelate: a) În extensiune și b) În intensiune. Procesul de „extindere” a sensului activității economice are loc prin tot mai larga transformare a „economiei” de către noi și noi tipuri de activități societale. Dacă În epoca „industrialismului clasic”, producția și, În general, economia (serviciile legate de producție sau din afara acesteia) erau slab corelate de cercetarea și creația științifico-tehnologică, prin trecerea spre modelele economice de tip „postindustrial”, știința și tehnologia științifică devin elementele centrale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
unei cunoașteri incomplete și fragmentare. Consensul aproape total privind necesitatea părăsirii „laissez-faire”-ului, a accentuării rolului actual al statului democrat În asigurarea interesului public și buna sa corelare cu interesele individuale „topește” și mai mult distincțiile dintre diversele dimensiuni ale societalului. Pe de o parte, resursele sunt determinate sociocultural (nu trebuie confundate bogățiile, de exemplu, naturale cu resursele naturale). Pe măsură ce societățile evoluează, economiile creează pe baza unor tipuri noi de resurse, internalizând În cadrul lor elementele tot mai diverse ale societății (azi
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
este legea gravitației”<footnote E.F. Schumaher, op.cit., p. 33. footnote>. În fapt, fiecare tip de stil de viață conduce - arată autorul - la un tip specific de economie. Și, În sfârșit, procesele de creare a produselor sunt, prin excelență, de natură societală globală, implicând omul și societatea În raporturile lor intime cu natura. Produsul, producția, consumul sunt realități socioculturale. Într-un produs se regăsesc toate valorile specifice unei colectivități umane ce generează procesele preferențiale și decizionale ale diverselor categorii socioprofesionale. Și cu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
spirituale, spre creșterea exigențelor spirituale față de produsele materiale ale vieții sale. Economiile se construiesc pe valorile morale (Încrederea, corectitudinea, cooperarea, ajutorul față de semeni etc.). 2. Serviciile În noua economie Prin natura sa, economia de piață este un tip de organizare societală care permite un mod de satisfacere a necesităților umane prin medierea unor servicii reciproce. Acum circa 200 de ani, Adam Smith arătase că „omul are aproape totdeauna nevoie de ajutorul semenilor săi și În zadar ar aștepta acest ajutor de la
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
acestei cercetări, SPA se elaborează și se practică din perspectiva modelelor „postindustriale” ale societății conduse prin cunoașterea ce pune În centrul activităților umane cercetarea, producerea și prelucrarea informației (cunoașterea fiind un tip de informație), inovația și difuzarea informației În sistemul societal global (prioritar prin rolul deosebit al Învățământului). Managementul În curs de formare (unii Îl denumesc prin termenul managementul de tranziție) este, prioritar, un management al cunoașterii. Astăzi, alături de factorii clasici ai producției (pământ, capital, muncă), se adaugă - cu o valoare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
serie de organizații de protecție a consumatorilor, de protecție a mediului, de control al calității produselor, de ameliorare a sănătății populației etc. ce impun un nou cadru pentru calitate de care activitățile manageriale trebuie să țină seama. Aceste noi exigențe societale (din afara factorilor concurențiali) obligă pe manageri să studieze zone noi ale realității și să conceapă noi procese de asigurare a calității produselor și producției. Conferințe internaționale stabilesc programe și politici de acțiune la care statele aderă și prin care producătorii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
manageriale au ca un principiu diriguitor: nu tot ce este tehnologic posibil este și uman dezirabil. Ca atare, un management axat pe om (antropocentric) introduce metode de selecție și decizie bazate pe distincția «bun-răuă. „Problema alegerii politice publice pentru dezvoltarea societală trebuie să se confrunte cu dimensiunea sa tragică - alegerea În economia publică este foarte rar una dintre consecințele «buneă sau «releă, ci, În mod tipic, dintre «bun-bună sau, mai exact, dintre «bun-răuă asociate la politica X În comparație cu amestecul bun-rău antrenat
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
global; A acționa global, a gândi local; A acționa În prezent, gândind În perspectiva viitorului; A acționa În rezolvarea problemelor prin promovarea dezvoltării; A acționa pe o largă scală de referință, ceea ce presupune: − trecerea de la eficiența economică exclusivă, la eficiența societală globală; − trecerea de la luarea În considerație doar a unei faze În realizarea produsului, la conceperea, proiectarea, realizarea și folosirea produsului Într-o viziune integrativă; − trecerea de la aprecierea izolată a unui produs, la evaluarea Întregii activități economice; − trecerea de la evaluarea izolată
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
altă parte. Combinarea acestor două axe va crea un „spațiu de atribute”cuprinzând patru tipuri de teorii . Tipologia teoriilor Teoriile colectiviste consideră acțiunile sociale ca desfășurându-se În cadrul unor grupuri mari constituite (clase, straturi, profesii etc.) sau, chiar, la nivelul societal. Orice act individual este socotit a fi orientat spre direcția dată de o structură preexistentă. În acest sens, teoriile colectiviste dau o prioritate cadrelor (factorilor) economice, organizaționale (uneori, naturale, demografice) care determină sensul de acțiune a indivizilor (ca actor economic
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
constantă a instituțiilor publice de activitățile” economice, pe de altă parte. De la viziunea lui A. Smith privind neintervenția statului În viața economică propriu-zisă, astăzi se trece la o nouă concepție și practică referitoare la raportul dintre stat și economie (practică societală, În general). Practicile de „laissez-faire” au lăsat Întreprinderilor un spațiu mare de activitate În care interesele proprietarului dominau În relațiile sale cu societatea. Unele efecte negative, ale acestei practici, asupra mediului, resurselor, societății erau Încă de factură mai minoră. Cu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
coeziunii sociale, scăderea șomajului, creșterea bunăstării populației etc. Realizând aceste exigențe, proprietarii Își obțin „câștiguri legitime” (după expresia lui M. Weber). Modelul pe care-l vom propune (privind raportul dintre om și organizație) va lua În considerare și aceste exigențe societale. În ceea ce privește „funcțiile” interne, problemele sunt mai complexe. În muncă, omul nu urmărește doar să câștige mijloacele necesare traiului. M. Foucoult a subliniat foarte bine semnificația umană a muncii, astfel: „Într-adevăr, munca, adică activitatea economică, a apărut În istoria lumii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
depășește calitativ sistemul de cerințe tehnologi co-organizaționale. Elementul de bază („axul de structurare”) al mediului este văzut a fi determinat de sistemele de valori și norme ce evidențiază exigențele muncii (valori și norme generate, În principal, de factori și mecanisme societale, „aduse” În mediul Întreprinderii prin reglementări de stat, acțiuni ale organizațiilor nonguvernamentale, presiunea competițiilor pe piețe, conflictele sociale de muncă din afara și interiorul Întreprinderii etc.). Performanțele individului nu depind numai de acțiunea sa În organizație, ci și de performanțele grupului
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a intereselor și motivațiilor diferite ale bărbaților și femeilor în raport cu viața privată și cea profesională sau aceste diferențe sunt rezultate (și) dintr-un fenomen mai amplu de dezvoltare și investiție în capitalul uman, fenomen ce poate avea drept cauză discriminarea societală 1. Pentru a concluziona, poziția lui xe "Hakim"Hakim în privința modelelor de comportament al femeilor pe piața muncii sugerează că statu-quoul profesional al unei persoane este o reflectare a caracteristicilor unei populații diferențiate doar de alegeri/ preferințe, și nu un
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Harris"Harris (1998), polarizarea forței de muncă feminine (recunoscută și de xe "Hakim"Hakim) între femei în poziții profesionale de top și femei angajate în slujbe nesigure, temporare (și prost plătite) nu rezultă doar din structurarea preferințelor individuale la nivel societal. Modul în care piața muncii, respectiv instituțiile și mecanismele sale, acționează fie pentru a reduce, fie pentru a îmbunătăți șansele egale pentru femei și bărbați nu trebuie ignorate. Problema facilităților de îngrijire a copiilor și a persoanelor dependente, mai precis
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
această definiție a fost incomplet înțeleasă și exploatată științific, mai ales partea a doua a ei referitoare la comunicarea la ființe și mașini. Stuart Umpleby (2001) vorbește în acest nou context despre „cibernetica de ordinul trei” ca despre o cibernetică societală (ce nu trebuie confundată cu cibernetica socială a lui Georg Klaus), sau o cibernetică a sistemelor conceptuale. Principala trăsătură distinctivă a acesteia ar fi feedback-ul care se formează între teorie și organizarea socială, astfel încât, prin perfecționarea conceptelor teoretice, să
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Kadare (Generalul armatei moarte, tipărit în 1963). 78 Ibidem, p. 208. 79 Ibidem, p. 218. 80 Acest sentiment acut de inferioritate pare să fi devenit specific tinerilor albanezi din anii '90. Vezi Erind Pajo, Albanian Schoolbooks in the Context of Societal Transformation: Review Notes, în Christina Koulouri (ed.), Clio in the Balkans. The Politics of History Education, Center for Democracy and Reconciliation in Southeast Europe, Thessaloniki, 2002, pp. 445-461. 81 Vezi Nicolae Enciu, Istoria românilor. Epoca contemporană. Manual pentru clasa a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca sursă a performanței umane), gnoseologice (cunoașterea ca reflex al realității obiective), antropologice (specificitatea umană limitată la muncă, mai ales cea manuală) și politice (relațiile politice ca instrument de dominare cf. A. Marga, 1994:10) cu noile concepte de : schimbare societală, reformă, (democratizare și economie de piață), autonomie (D. Sandu, 1996:255 ), emergența unei noi ordini post-tradiționale, reconstruirea solidarității prin reconcilierea autonomie/ interdependență, politică generativă (make things happen A. Giddens, 1994:10), democrație dialogică. Democratizarea dialogului ca formă radicală de democrație
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]