2,985 matches
-
serie de factori care se regăsesc în mai multe dintre acestea. Printre ei se numără statusul, condițiile economice percepute, opiniile, atitudinile, valorile și cunoștiințele politice. Variabilele de status includ: vârsta, status, educație, clasă, rezidență, regiune, etc. (Pattie, Johnston, 1998). Statusul socioeconomic corelează pozitiv cu participarea politică și nu negativ așa cum ne-am aștepta conform teoriei frustrării sociale (frustrarea este mai mare în cazul celor cu resurse mai mici deci aceștia ar trebui să participe/protesteze într-o măsură mai mare) (Denni
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici ale sistemului electoral, sistemului de guvernare etc.) poate fi diferit și în cazul participării la vot. O altă clasificare distinge între următoarele categorii majore de factori care influențează participarea: trăsături individuale ale votanților (resursele socioeconomice: educația, venitul, ocupația etc.), caracteristicile sistemului (sistemul electoral, procedurile și regulile electorale, proporțional sau nu, frecvența alegerilor, rolul partidelor, numărul de partide, separarea puterilor, votul prin poștă etc.) și contextul politic și cultural (mobilizarea venită din partea partidelor, tipul alegerilor, cât
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
categorii de predictori ai participării, cel puțin ca etichetă, cel mai adesea conținuturile sunt similare. Astfel, Lewis-Beck și Lockerbie (Bădescu, 2001, p. 258) modelează participarea la vot ca o funcție de diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
p. 258) modelează participarea la vot ca o funcție de diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
19, nr. 3. Lăzăroiu, Sebastian, 1996, „Normativism, raționalitate, participare. Perspective asupra votului”, în Revista de Cercetări Sociale, nr. 2. Lăzăroiu, Sebastian, 1999, „Rețele de capital social și antreprenoriat în Comișani”, în Sociologie Românească, Nr. 2. Leighley, Jan, Nagler, Jonathan, 2000, Socioeconomic class bias in turnout: evidence from aggregate data, American Politican Science Association. Lewis-Beck, Michael, Paldam, Martin, 2000, „Economic voting: an introduction”, în Electoral Studies, vol. 19. Lijphart, Arendt, 2000, Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare în treizeci și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cerințele impuse de către echipa de cercetători. În urma analizării lor, din Ungaria s-au putut lua în considerare 96%, din România 78% din Slovacia 86% din numărul total de jurnale completate. Clasificarea statutului socio-economic în funcție de ocupația părinților Pentru a defini statusul socioeconomic ne-am folosit de „Clasificarea profesională standard” din anul 2000 care se referă la clasificarea ocupațională la locul de muncă pe patru categorii: (a) manageri și profesioniști, (b) semi-profesioniști, (c) funcționari și (d) lucrătorii necalificați (Lahelma, Laaksonen, Martikainen, Rahkonen, & Sarlio
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
numărul de ore mai mare în care se urmăresc programele la televizor (Gorely et al., 2004). Ipoteza noastră, prin urmare, a fost respinsă. Cu toate acestea, în studiul de față, nu este clar cât de sensibilă a fost analizarea situației socioeconomică și dacă aceasta nu a afectat rezultatele cercetării în funcție de țară. Valorile inferioare in ceea ce privește comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice a copiilor români reflectă accesul limitat pe care aceștia le au la astfel de forme de divertisment, comparativ cu
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
team, represents a way to reduce the appearance of the encapsulated training or of the role conflict, as a consequence of the training program. Key words: training, managerial competence, encapsulated training, role conflict. 1. Introducere Antrenarea competențelor manageriale în contextul socioeconomic al României de azi se constituie ca o veritabilă provocare atât datorită actorilor implicați (manageri, potențiali manageri, consultanți, organizații etc.), cât mai ales datorită faptului că - deși formal se invocă necesitatea acțiunii de antrenare - în mod real puțini manageri se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
muncii influențează activitatea socioprofesională, dar și sănătatea persoanelor din diferite ramuri de activitate (Pitariu, 1996; Brate, 1996, 1998, 2001). Pe măsură ce munca dobândește noi valențe, cu accente pe încărcătura psihologică, iar peste problemele specifice muncii se suprapun și cele de natură socioeconomică și politică, stresul ocupațional „își amplifică forța de penetrație, iar consecințele sale devin devastatoare pentru persoana celui implicat nemijlocit în procesul de producție” (Pitariu, 1994, p. 2). Interesul științific și cercetările privind problematica stresului cauzat de muncă/profesie și implicațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
El consideră drept cheie a depășiri acestei dificultăți apariția concurenței reale între conducătorii diferitelor organizații, care i-ar putea motiva pe aceștia să se perfecționeze. În finalul prezentării lucrării este de semnalat faptul că ea poartă amprenta mediului sociocultural și socioeconomic din care provine, în care au fost realizate cercetările ce au stat la baza îndrumărilor practice. Mai mult, influențele se resimt și la nivel teoretic, putându-se constata pe alocuri insuficienta reprezentare și fructificare a unor teorii consacrate în literatura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
expresii noi, Între care „abordarea tabloidă” merită o mențiune specială. O altă tactică a oficialilor comuniști era de a afirma, cu prefăcută noblețe, că România nu face referire la nerespectarea drepturilor omului din Statele Unite - fiind vorba, evident, despre acele drepturi socioeconomice pe care puneau ei accentul. Evident, chiar dacă ar fi fost adevărat, problema nu se punea așa: Washingtonul era cel care acorda avantaje României, care Începea să nu mai ofere destul În schimb (ceea ce nu-l Împiedica pe Ioan Totu, la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
competiție care caută să afirme cît mai devreme caracterul urbanizat al regiunii respective. Gradul de urbanizare cel mai Înalt ar fi, potrivit acestor date, În Muntenegru și Macedonia, În ambele cazuri peste 58%, ceea ce, după cum recunoaște Vezenkov, nu corespunde dezvoltării socioeconomice locale. Celălalt studiu comparativ, semnat de istoricii britanici Wendy Bracewell și Alex Drace-Francis, este o clasificare critică a tentativelor de a defini sud-estul european. Fără Îndoială, una dintre aprecierile cele mai echilibrate care s-au Încercat pentru o problemă a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
constrângeri, aici aș vedea o aplicare relevantă pentru anarhetip. Mă gândesc cu precauția necesară la exemplul postfordismului, care se pliază pe analiza societății americane actuale pentru Înțelegerea noutății, flexibilității, a unei anumite schimbări cu greu controlabile care există În structurile socioeconomice, politice. Conduita individului În tranziția românească mi se pare un cap de pod spre Întâlnirea cu anarhetipul, dincolo de granițele sigure ale literaturii. Nu este, desigur, nici un păcat dacă anarhetipul va continua să exploateze situațiile lui apropiate, cele ce vin din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
economice și sociale (cum a sugerat, de exemplu, William Colby, fostul director al CIA, și după cum s-a discutat în capitolul 7), această afirmație este mai puțin convingătoare. Un serviciu de informații care se ocupă în special de elaborarea prognozelor socioeconomice poate descoperi că adversarii săi nu sunt interesați de progresele înregistrate de serviciu și nu doresc să-l obstrucționeze în vreun fel. (Dar nu neapărat: în anii ’20, sovieticii s-au străduit să convingă serviciile de informații occidentale că în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
precis, în cazul de față, pentru amara concluzie că asistența și terapia, cu toată importanța lor socială de netăgăduit, au o putere redusă exact acolo unde, paradoxal, ar fi mai mare nevoie: la segmentele și grupurile sociale precare ca statut socioeconomic. Cu privire la antropologie, inițial am intenționat să numesc lucrarea Socioantropologia familiei. Era cu totul îndreptățit, dat fiind faptul că în general între sociologia și antropologia culturală există întinse suprapuneri conceptuale și metodologice, iar în abordarea unor comunități, structuri sau procese sociale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lume și viață, este luată și ea ca variabilă independentă. O atenție sporită este acordată consecințelor divorțului, accentul deplasându-se și aici de la microcercetări ce urmăreau studierea efectelor emoționale asupra părinților și copiilor la cercetări pe scară macro, vizând efecte socioeconomice pe termen lung (cum ar fi veniturile). O consecință a divorțului este și probabilitatea de recăsătorire. (În SUA, în anul 1980, proporția persoanelor divorțate care s-au recăsătorit a fost de 83% la bărbați și 78% la femei.) În acest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ei cu bunuri de folosință îndelungată, precum și indicatori sintetici ai modului de trai, I. Aluaș și T. Rotariu (1989) realizează următoarea clasificare familială (de gospodării): „fără pensionari nonagricoli”, „cu pensionari nonagricoli”, „familii pur țărănești”, „familii mixte”, „familii nonțărănești”. Această tipologie socioeconomică s-a vădit fertilă în evidențierea unor aspecte esențiale ale spațiului de viață rural. În studiile de stratificare și mobilitate socială, stabilirea rubricilor de familii muncitorești, țărănești și de intelectuali este pertinentă. (De observat că în asemenea studii se consideră
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
obicei ocupația tatălui, și aceasta din trei motive principale: în foarte multe familii, apartenența socială și de clasă a soților este diferită, muncitor-funcționar, țăran-muncitor muncitor-funcționar, țăran-muncitor etc., dar școlaritatea tatălui este de obicei mai înaltă și, în consecință, statutul lui socioeconomic mai mare; în numeroase familii, doar tatăl este angajat în câmpul muncii; în general, doar tatăl aduce un venit mai mare în familie și în multe familii tatăl este capul familiei și din alte puncte de vedere.) În special din cauza
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
revigorarea grupului ce o practică. Acest lucru este evident la populațiile exotice, unde schimbul intertribal de femei este o condiție aproape obligatorie a supraviețuirii (Lévi-Strauss, 1973). În societățile complexe, unde se intersectează multiple criterii de grup (etnic, religios, de vârstă, socioeconomic), distincția interior-exterior este mult mai vagă. De aceea, binomul conceptual „endogamie-exogamie” a fost înlocuit cu unul mai flexibil, „homogamie-heterogamie” (vezi 6.2.). Expresia „reguli de căsătorie” acoperă mai multe realități detectabile în toate culturile umane: cu cine să te căsătorești
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multe realități detectabile în toate culturile umane: cu cine să te căsătorești (începând de la „aranjamente”, unde se desemnează și persoana concretă, și trecând prin restricții de principiu, precum tabuul incestului, exogamia și endogamia); când (la ce vârstă, cu ce statut socioeconomic, în ce anotimp etc.) și cum (ce ritualuri, cu ce înțelegeri de avere, ce angajamente mutuale). Despre „cu cine” și „când” s-au făcut referiri și se vor mai face în capitolele următoare. Privitor la „cum”, sunt relevante două dimensiuni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aceeași perioadă de la 0,1 la 0,2% (apud Tischler et al., 1986). Explicațiile acestor disparități se caută pe linia diverselor genuri de capitaluri și resurse pe care indivizii le aduc pe piața maritală (vezi 5.4.), dintre care statutul socioeconomic este crucial. Așa se face că prin mărirea segmentului clasei de mijloc în rândul negrilor (numiți mai nou șiafricani-americani sau afro-americani), din totalul căsătoriilor acestora în anul 1993, 12,1% erau interrasiale, față de numai 2,6% în 1970 și 6
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
factori ce pot pune în plan secundar frumusețea fizică, cum ar fi inteligența, caracterul, modul de comportare, într-un cuvânt „frumusețea psihică (sufletească)”; și așa cum se va vedea, întregul stoc de atribute ale unui individ, dintre care cele de statut socioeconomic funcționează, direct sau insidios, foarte puternic ca valoare mentală. 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit”tc " 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit”" Date empirice (experimentale și de anchetă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de gospodină, să fie considerată ca oricare activitate socială profesionalizată și să fie plătită. Desigur, valoarea muncii casnice și a creșterii copiilor este luată în calcul la împărțirea bunurilor în cazul divorțului, dar ea ar trebui să aibă toate caracteristicile socioeconomice legale ale unei profesii, deși nu e ușor cuantificabilă. Să menționăm că mișcarea feministă nu cuprinde doar femei. Majoritatea specialiștilor din domeniul științelor socioumane (desigur și alți mulți bărbați) sunt profeminiști. Unii dintre ei subliniază că modelul tradițional (curent încă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
agravare a precarității lor materiale și psihospirituale. Multe investigații infirmă însă imaginea aproape dezolantă despre condiția bătrânilor în societățile moderne și postmoderne. În afara faptului că degradarea este mai mult pe linia abilităților fizice decât a celor mentale, nici în ceea ce privește statutul socioeconomic datele sistematice nu ne îndreptățesc la o viziune pesimistă. Pensionarea nu este un dezastru, o cădere socială și psihică pentru foarte mulți indivizi, întrucât: dată fiind dificultatea unor profesii și locuri de muncă, pensionarea este mai degrabă o eliberare decât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
are o oarecare acoperire și pentru violența domestică în general. Femeile sunt victime ale agresivității bărbaților în toate mediile sociale și la toate rasele și etniile. Dar nu în aceeași proporție și cu aceeași intensitate. La familiile cu un status socioeconomic scăzut, bătăile sunt mai frecvente și severe, iar între condiția socioeconomică, rasă și etnie există o corelație destul de strânsă. Astfel încât,dezavantajate apar în SUA femeile afro-americane și hispanice, iar la noi, cele din comunitățile de rromi. În asemenea familii, și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]