1,614 matches
-
amplu asupra stresului ocupațional (utilizând ca instrument principal PMI, Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), care și-a propus elaborarea unui model conceptual comprehensiv de diagnoză multidimensională și intervenție (profilaxie, control și management) în stresul ocupațional pentru diferite categorii socioprofesionale din România și utilizând/înglobând instrumente și variabile diferite. Cei N=30 de subiecți, având calitatea de manageri de vârf, au fost „extrași” din baza de date alcătuită, în urma colectării a 939 de protocoale valide ale IMP ale unor subiecți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
utilizând/înglobând instrumente și variabile diferite. Cei N=30 de subiecți, având calitatea de manageri de vârf, au fost „extrași” din baza de date alcătuită, în urma colectării a 939 de protocoale valide ale IMP ale unor subiecți aparținând unor categorii socioprofesionale diferite din România. La rândul său, IMP, instrumentul de psihodiagnoză multidimensională a stresului (versiunea tradusă și adaptată în limba română a Pressure Management Indicator, Williams, Cooper, 1998), a fost distribuit/aplicat concomitent împreună cu CPI (varianta 462 de itemi, 492 de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
această etapă a cercetării, ne-am focalizat numai la nivelul unei analize corelaționale și de regresie a unor variabile studiate, utilizând programul statistic SPSS. 4. Rezultate 4.1. Analiza primară a datelor și conturarea unui profil diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați În urma prelucrării și analizei primare a datelor, am calculat mediile, abaterile standard, coeficienții alfa Cronbach pentru scalele chestionarului multidimensional de diagnoză a stresului socioprofesional (vezi tabelul 1 pentru lotul de N=30 de manageri). Tabelul 1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Analiza primară a datelor și conturarea unui profil diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați În urma prelucrării și analizei primare a datelor, am calculat mediile, abaterile standard, coeficienții alfa Cronbach pentru scalele chestionarului multidimensional de diagnoză a stresului socioprofesional (vezi tabelul 1 pentru lotul de N=30 de manageri). Tabelul 1. Date descriptive și indicii de consistență internă ai scalelor chestionarului IMP pentru N=30 de manageri români Descriptive Statistics Coeficient alfa N Minimum Maximum Mean Std. Deviation Satisfacția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale, grupale, interorganizaționale sau interculturale ale stresului ocupațional, prin raportare la etalon. În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și sub medie la majoritatea variabilelor care măsoară sursele de presiune socioprofesională, ceea ce nu reprezintă existența unui distres perceput, raportat la etalonul românesc, în care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și sub medie la majoritatea variabilelor care măsoară sursele de presiune socioprofesională, ceea ce nu reprezintă existența unui distres perceput, raportat la etalonul românesc, în care mediile scalelor-stresor sunt mai mari decât ale eșantionului englezesc; strategiile de coping utilizate sunt în mare măsură eficiente și demonstrează că se utilizează preponderent coping-ul orientat spre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
suportul social (discută problemele cu angajații), ca strategii de înfruntare/combatere a stresului; în cazul factorilor de personalitate, subiecții obțin scoruri înalte la dimensiunea de influență personală (se percep ca fiind capabili să-și exercite libertatea de decizie în activitatea socioprofesională) și scoruri medii la pulsiunea de tip A (dorință moderată de a avea success și a obține rezultatele dorite), la nerăbdare (predispoziția de a rezolva problemele „de urgență”) și control (se percep ca fiind capabili într-o oarecare măsură de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
personală, care se află la limita inferioară a mediei etalonului, ceea ce denotă o posibilă îngrijorare cu privire la siguranța viitoare privind cariera personală sau dezvoltarea firmei/organizației; autoevaluarea performanței se situează la nivelul mediei etalonului. 4.2. Decelarea relațiilor dintre dimensiunile stresului socioprofesional la manageri și identificarea predictorilor pentru efectele la stres Prelucrarea secundară a datelor ne-a permis identificarea corelațiilor/asocierilor de date dintre principalii descriptori ai stresului la managerii români investigați, în special între surse și efecte ale stresului, respectiv între
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
muncă, se constată, corelează pozitiv cu satisfacția față de organizație și controlul perceput; este interesant că suportul social corelează negativ cu satisfacția muncii, optimismul și nivelul de energie (cu alte cuvinte, cu cât suportul social necesitat și primit la anumite probleme socioprofesionale este mai mare, cu atât satisfacția muncii, optimismul și nivelul de energie sunt percepute în scădere); pulsiunea de tip A corelează pozitiv cu starea mentală, ceea ce se traduce prin faptul că managerii se simt mulțumiți/satisfăcuți în legătură cu starea lor mentală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
optimism a managerilor este mai ridicată (capacitatea de a se reculege/recupera după probleme/șocuri etc.), cu atât simptomele fizice sunt mai puțin numeroase; nivelul de energie crescut al managerilor corelează pozitiv cu lipsa simptomelor fizice; anumite surse de presiune socioprofesională corelează pozitiv între ele, cumulându-se reciproc și mărind impactul: de exemplu, suprasolicitarea cu relațiile, recunoașterea meritelor, balanța casă - loc de muncă; relațiile cu recunoașterea meritelor și balanța casă - loc de muncă; recunoașterea meritelor cu balanța casă - loc de muncă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
atât managerii se simt mai puțin siguri de nivelul securității muncii și al stabilității organizaționale. În continuare, ne-am propus să identificăm acele diferențe individuale (dimensiuni de personalitate măsurate și strategii de coping) care sunt predictori pentru efectele la stresul socioprofesional. Astfel, în urma realizării analizelor de regresie între anumite dimensiuni, operaționalizate ca variabile independente, și efectele stresului, operaționalizate ca variabile dependente, am identificat o serie de predictori pentru perceperea efectelor stresului socioprofesional la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de coping) care sunt predictori pentru efectele la stresul socioprofesional. Astfel, în urma realizării analizelor de regresie între anumite dimensiuni, operaționalizate ca variabile independente, și efectele stresului, operaționalizate ca variabile dependente, am identificat o serie de predictori pentru perceperea efectelor stresului socioprofesional la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori pentru efectele la stres în general (la un prag semnificativ de p<.05); dimensiunile controlului și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța viață - muncă este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe care le putem desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a stresului socioprofesional perceput de subiecții lotului luat în studiu (N=30 de manageri români), sunt următoarele: a) sursele de presiune socioprofesionale specifice, percepute de managerii români, se regăsesc în media sau sub media etalonului utilizat, ceea ce determină efecte multiple ale stresului, în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe care le putem desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a stresului socioprofesional perceput de subiecții lotului luat în studiu (N=30 de manageri români), sunt următoarele: a) sursele de presiune socioprofesionale specifice, percepute de managerii români, se regăsesc în media sau sub media etalonului utilizat, ceea ce determină efecte multiple ale stresului, în mare parte pozitive, asupra satisfacției muncii (personale), satisfacției organizaționale, angajamentului față de organizație și optimismului/flexibilității personale; b) între variabilele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a tipurilor de procesare informațională, ca dimensiuni de personalitate). Primul și cel mai important pas realizat - diagnoza stresului - urmează structurarea intervențiilor pentru managementul stresului: profilaxie și control. 6. Intervenția în stresul ocupațional Strategiile de profilaxie, control și management al stresului socioprofesional care se pot aplica (apud Brate, 2002) la diferite paliere de intervenție pot fi rezumate astfel: la nivel individual; cuprinzând: evaluarea realistă a aspirațiilor; dietă, exerciții fizice și somn; biofeedback, timp pentru training de relaxare, meditație; suport social (dezvoltarea relațiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rolurilor, reducerea suprasolicitării, creșterea participării în luarea deciziilor și delegarea autorității, reducerea conflictului și ambiguității de rol); schimbarea caracteristicilor sarcinii (programe de specializare, adecvarea postului de muncă la capacitățile și preferințele indivizilor, individualizarea „tratamentului” subordonaților). Strategiile de management al stresului socioprofesional și elaborarea modelelor conceptuale de intervenție la nivel individual-organizațional (apud Brate, 2002) trebuie să ia în calcul (pentru ajustare, predicție) varietatea stresorilor (cei nespecifici acționează cel mai eficient) relaționați: factorilor intrinseci muncii (suprași subsolicitare, ritm, autonomie, lucrul în schimburi alternante
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
varietatea stresorilor (cei nespecifici acționează cel mai eficient) relaționați: factorilor intrinseci muncii (suprași subsolicitare, ritm, autonomie, lucrul în schimburi alternante, caracteristici fizice de mediu); rolului în organizație (nivel de responsabilitate, conflict și ambiguitate de rol); dezvoltării în carieră și realizării socioprofesionale (suprași subpromovare, securitatea muncii/postului, oportunități diferite); relațiilor de muncă (manageri - colegi - subordonați); climatului și structurii organizaționale (participarea în luarea deciziilor, stiluri de conducere și comunicare eficiente). Intervențiile la nivel ocupațional-organizațional privind profilaxia sau reducerea stresului ar trebui să pună
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
proceselor organizaționale, astfel încât costurile negative (nedorite) ale stresului ocupațional să fie minimizate. De aceea, evaluarea măsurătorilor obiective trebuie îmbinată cu datele subiective oferite de subiecți. În final, propunem următoarele intervenții la nivel ocupațional-organizațional, care măresc eficiența profilaxiei sau reduc stresul socioprofesional (Brate, 2002): elaborarea de job descriptions sau fișe de post clare, pentru reducerea ambiguității și conflictului de rol; utilizarea unor scheme laterale de promovare, care să le întregească pe cele verticale, pentru a se evita depășirea ariei de competență (vezi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihosociali asupra productivității muncii se poate realiza prin metodele corelației statistice. Integrarea În muncă este un proces de natură socio-economică ce reflectă asimilarea culturii profesionale și adaptarea individului la exigențele profesiei, astfel Încât aceasta Îndeplinește rolul de mediator Între cauză (caracteristicile socioprofesionale) și efect (productivitatea muncii). Indicatorii principali ai integrării profesionale sunt: Îndeplinirea sarcinilor de producție și randamentul profesional al personalului, gradul de stabilitate În profesie, participarea la invenții și inovații ș.a. La un nivel superior de integrare, acești indicatori au caracter
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
economici: dezvoltarea și modernizarea economiei; factori sociali: determină acțiunile și direcțiile de armonizare a veniturilor categoriilor sociale din sectorul public și a ajutoarelor sociale necesare persoanelor în vârstă; factori demografici: creșterea populației și modificarea structurii acesteia pe vârste și categorii socioprofesionale; urbanizarea: are o putere deosebită asupra sporirii cheltuielilor publice atât pentru formarea suprastructurii urbane, cât și pentru finanțarea utilităților publice caracteristice mediului respectiv; factori politici: fac referire la creșterea apreciabilă a complexității atribuțiilor statului contemporan și la transformarea concepției politice
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
divizarea fenomenului analizat în grupe relativ omogene, în funcție de un criteriu prestabilit sau de o caracteristică de grupare, condiționată de scopul analizei și de specificul fenomenului cercetat. De exemplu, gruparea personalului după vechime neîntreruptă în aceeași unitate, după vârstă, după pregătire socioprofesională, poate oferi multe informații referitoare la eficiența muncii din întreprinderea studiată. 1.7.2. Metode ale analizei cantitative Metodele de tip cantitativ presupun, de obicei, calcule matematice care măsoară variația fenomenelor cercetate prin intermediul factorilor de influență și al elementelor componente
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
numărului de salariați pe grupe de activități, în funcție de importanța și de cererea de produse de un anumit tip, de rolul activității prestate în realizarea produsului finit și în funcție de evoluția pieței sau a concurenței; 2.2.2) productivitatea orară pe categorii (socioprofesionale, de unități operative, de grupe de produse etc.) a crescut la principalele grupe de personal și s-a reflectat pozitiv și asupra productivității medii anuale cu +3.024 lei. Creșterea productivității muncii poate fi realizată prin: îmbunătățirea gradului de utilizare
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
deținând ponderi mai reduse. Modificarea fondului de salarii în dinamică poate fi determinată de cauze diverse: creșterea/restrângerea volumului de activitate în funcție de piață și de politica firmei, modificarea salariului mediu (orar, anual), modificarea dimensiunii personalului, modificarea structurii personalului pe categorii socioprofesionale, vechime, experiență, performanțe, pregătire profesională, grad de cali ficare, gradul de tehnologizare a activității etc. Interpretarea economică a rezultatelor Cheltuielile cu salariile au înregistrat o creștere în mărime absolută de 5.546,7 mii lei (iar în mărime relativă, cu
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii situației de comunicare (context, tip de conversație/text, temă, scop, realizare, 35 abilități interlocutive etc.). Calitățile particulare cel mai bine reprezentate sunt accesibilitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]