1,495 matches
-
putea fi stârnită prin conștientizarea unor momente tipice, fără ca mult temuta „vânătoare de vrăjitoare” să fie îndreptată în afară, ci înăuntrul nostru. Biografia „Părintele Alexie, preotul lui Dumnezeu”, apărută în seria Duhovnici români contemporani (Ed. Bizantină, 2002), poate fi deopotrivă socotită mărturie, cronică istorică, roman. Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca SCOP: Să creeze o atitudine propice renașterii spiritului național, prin identificarea și antrenarea celor „cu sufletul curat și credință în Dumnezeu”, români adevărați, care își doresc să facă într-adevăr ceva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe tărâmurile Brigittei. În acest timp a fost fericită, având ca prieteni gnomii slujitori ai palatului, câinii alzacieni și păsările cerului. Brigitte avea un statut aparte. Jucase rolul principal în educația Martei. Oînvățase tot ce se poate învăța, scris, citit, socotit, științele naturii, geografie, istorie, dans, pictură, desen, arta culinară și a menajului. Relația dintre ele era de genul, dascăl-elev. Chiar dacă sentimentele lor erau mai presus de acest raport, niciuna nu oferea ninic în plus. Brigitte în acea zi plecase să
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
tinerile ce țîneam în pension, fiindcă eu și muma voastră, pentru a căpăta pâinea cea de toate zilele, ne însărcinasăm, pe lângă slujbele ce mai ocupam eu, și cu creștirea și învățătura a unui număr de copile [...]. Și așa, pe când eram socotiți ca unii din cei ce au a să pogorî în mormânt, neavând în ziua aceea pe ce cumpăra nici măcar pâine, înfățoșindu-mi-se una din tinerile eleve spre a-i da lecția de clavir, aflu instrumentul desacordat [...], îl deșchid ca să-l dreg
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
au ivit aici au fost toate în mod individual și distinct urmărite ca având aceeași sursă - comunicarea cu persoanele atinse de boală. Dar cum atmosfera contaminată înconjurînd pe fiecare individ atacat de această molimă, a cărei inhalare de către alții este socotită a fi o suficientă cauză de infecție, se extinde la o distanță considerabilă de persoana sa, nu este greu de conceput că, în timpul declanșării epidemiei, întreaga atmosferă a orașului devine treptat așa de contaminată, încît orice izolare încetează de a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în cursul epidemiei declanșate în 1960-1961 în Indonezia și extinse apoi rapid în Asia de Sud-Est, Hong-Kong, Coreea de Sud, Filipine etc., se semnalează tot mai frecvent prezența tulpinilor eltor. Timp de câțiva ani, biotipul eltor a înlocuit biotipul clasic chiar în zonele endemice socotite a fi "patria" dintotdeauna a vibrionului holeric, precum India, după care a reapărut biotipul originar, ambele coexistând actualmente în acele zone. De la sfârșitul lui 1969, vibrionul eltor a început să înainteze către vest, pătrunzând mai întîi în țările arabe, apoi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
spațiul intim. Restul nu contează... așa perora Lucian. Putem fi îngăduitori cu nefericita noastră colegă, decretase după o lungă tăcere, superior și scorțos, amicul Lucian. Dar nu fusese asta, totuși, replica finală. Altceva adăugase colegul Lucian Vornicu, după o bine socotită tăcere. O imagine pregnantă, pe care cel care o primea să n-o poată uita ușor. Și o uitase, totuși, ca să vezi !... Cuvinte, cuvinte, gemete mici, platitudini secătuite, mâlul lor cald. ...Călătoria nenăscutului în cavitatea umedă, urmele lipicioase din care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
blamată de istorie, inoportună, eșuată și utopică. Ar fi un final de așteptat, o „Înviere”, o evadare din oprimare, ce lasă în urmă jertfe omenești, nu numai a totalitarismului dar și a ignoranței, ce nu poate fi imputată nimănui, ci socotită fiică a istoriei și a evoluției umane. Găsirea acestei soluții (încheieri) stă la îndemâna autorului. Pentru mine, ce am scris până acum, sunt doar păreri la obiect, la subiect și forma lui de transcriere. O critică mai amplă, mai savantă, o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
și că au venit să dea prin mine porunci noi Atlantidei. Auta făcu o mișcare, vrând să spună ceva. Dar bătrânul vorbi mai departe: - Știu, fiule, ce vrei să spui: acestor străini să nu le mărturisești că în Atlantida sunt socotiți zei. De altminteri, chiar dacă le-ai spune tuturora că nu sunt zei, nimeni nu te va crede. Te vor socoti nebun, iar eu nu am nevoie de un rob nebun, ci de un fiu sufletesc înțelept. Iar străinii îmi dau
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
a pământului, neamurile cu pielea întunecată și cu păr cârlionțat și des care locuiau încă de pe atunci pe o insulă uriașă și aproape rotundă, auzind de la un astfel de călător rătăcit despre plecarea perechii pământene în luntrea minunată a străinilor socotiți zei, povestiră urmașilor că după potop oamenii scăpați de la înec au fost strămutați în cer și prefăcuți în stele. Popoarele povesteau întîmplările ascultate, fiecare în felul lor. Unele, moștenind știrea fugii lui Tefnaht în luntrea străină, ziseră că un zeu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
etc., așa cum se întâmplă în cazul practicilor ornitomantice. 3.1.1.3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale omului Credem că divinația de acest tip este cea mai interesantă din ansamblul divinației inductive. Dacă în cazul ornitomanției păsările sunt cele socotite a fi un bun vehicul al gândirii divine, în situația de față lucrurile se schimbă. Se credea că, în cele din urmă, tot omul rămâne instrumentul cel mai potrivit, chiar dacă uneori simțurile i s-au șubrezit sau mintea nu mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
popularizare) a avut drept efect crearea unui evantai de opinii și reprezentări, diferite de cele duale și antagonice. Între cei doi poli extremi ai reprezentărilor sociale (pozitiv și negativ), lumea preferă să adopte o poziție neutră. Adesea practicile divinatorii sunt socotite modele "alternative", iar practicienii lor, persoane ce dețin o serie de abilități specifice. Cu toate acestea, rezultatele cercetărilor noastre de teren ne demonstrează că femeia continuă să fie asociată cu supraviețuirea acestor practici. Este un semn că vechile mituri și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
respectiv locuința, are o valorizare specială în mentalul românesc. Ea funcționează asemenea unui spațiu sacru. În lumea tradițională, gospodăria, casa, vatra sunt asemenea unui centru în jurul căruia gravitează oamenii. De aceea, toate semnele care survin aici sunt interpretate, tălmăcite și socotite a fi semne divine. De pildă, se crede și astăzi că dacă fumul care iese pe coș coboară spre pământ, atunci se strică vremea; același lucru se întâmplă și dacă păsărelele stau zgribulite pe la ferestre: când cocoșul cântă în prag
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prețuire a experienței practice și a faptului palpabil”. Neutralitate constitutivă și franchețea nesofisticată a stilului său nu par Însă să eludeze implicarea emoțională pentru a proteja o sensibitate prea vulnerabillă și nici nu sînt provocate de vreo oroare față de efuziunea socotită impudică. Uscăciunea afectivă este la el sterilitate afectivă. Pentru haiku Însă, austeritatea textului presupune „subtexte revelatoare pentru gingășii compensate prin aridități de expresie”. Cuvintele sînt discrete și, fără să valorifice textual realitatea, rămîn dovada unei conștiințe care evocă universul prezent
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pe ironist să mențină În zona subtextuală mereu alte porțiuni ale unui discurs virtual complet, astfel Încît receptorul, chiar dacă știe că trebuie să conteze pe o exprimare oblică, poate fi Încă derutat de o omisiune sau inversiune intervenită În regiuni socotite inofensive." Cu o Îndelungată argumentare, de data asta utilitaristă și bazată pe cifre, În Modestă propunere pentru a-i Împiedica pe copiii oamenilor săraci din Irlanda să devină o povară pentru părinții și țara lor, Jonathan Swift, aglomerează argumente economice
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cel Bătrân evocă epoca greacă drept vârstă de aur a picturii. În secolul I, ea se stinge. "Artă nobilă cândva se lamentează el -, când era dorită de regi și de popoare, și având darul de a-i înnobila pe cei socotiți demni să fie încredințați posterității; acum a fost însă cu totul împinsă deoparte de marmură și chiar și de aur"*. De altfel, Pliniu inserează aceste considerații strict documentare în secțiunea materiilor prețioase, între aprecierile despre aur, argint, bronz și cele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cupluri, cu șuvițele crețe pe frunte, sprâncenele groase și negre și cerceii lor. Roma a împins foarte departe individualizarea trăsăturilor, mult mai departe decât Grecia. Dar ceea ce nouă ni se pare cel mai caracteristic artei romane era în mică măsură socotit astfel de contemporani. Pliniu, de exemplu, avea respect numai pentru tabulae (tablouri de șevalet), toate dispărute, și, susținând că datoria pictorului este față de Zei și Cetate, condamna drept necetățenești și triviale picturile murale din casele particulare. Hemiciclul de la École de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
toate, și în Cel Care, cu o neasemuită dăruire de Sine și cu măreția unui suflet dumnezeiesc, a avut curajul să propovăduiască această învățătură la toți locuitorii pământului, cu prețul celor mai mari primejdii și al unei morți izbăvitoare, deși socotită rușinoasă, pe care l-a îndurat pentru mântuirea oamenilor”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea I, cap. XI, în PSB, vol. 9, p. 38) „După cum cere Scriptura, e mai bine să accepți o învățătură prin intermediul gândirii și prin înțelepciune decât să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
societății deschise, nu înainte însă ca această trecere să se afle, așa cum aminteam, sub semnul unor etape intermediare. Acestea din urmă, susține Popper, au dat unor gânditori precum Platon sau Marx posibilitatea de a propovădui întoarcerea la o societate închisă socotită perfectă (așa cum procedează Platon în dialogul Republica, dar și în Legile) sau de a prezice evoluția istorică a umanității spre un nou tip de societate, spre o "cetate a soarelui", cadru al formării noului om. Dacă monismul naiv nu deosebea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru familiile celor nevoiași (așa-numitele ragged schools). 1858: Comisia Newcastle recomandă remunerația după rezultate (payment by results) a învățătorilor în funcție de numărul elevilor pe care îi au și de numărul elevilor care reușesc să treacă examenul de "citit, scris și socotit" (the three Rs) administrat la încheierea anului școlar de inspectorii școlari. 1870: Legea Forster††††††††† este prima lege importantă din învățămîntul primar britanic. Ea prevedea un sistem dual de învățămînt administrat de școli patronate de societățile de binefacere (voluntary organisations), așa-
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
blândețe și dulceață... D‟apăi, cum nu s-ar îmbuna omu‟, măi.?! Ia, hai, ia cu mini un păhărel, măi Lisandri... vinu‟ îmblânzăști năcazurile omului... După ce ciocniră câte un paharel profiriu, de busuioacă de Bohotin, bătrânul continuă cu vorbă molcomă... socotită... - Nu, bre Lisandri... nu.. zâlili omului să nu le afurisăști niș‟odată, dragu‟ moșului, omu‟ să cadi să nu cie didisubtu‟ copacului... cari‟i prost șî nu înțălegi! .. Omu‟ să cati în mintea lui rânduiala șî s-o priceapă!.. Lisandru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cea neagră. Toți mă băteau, nimeni nu îmi lua apărarea. Vai de copilăria mea. Apoi vara, tata ne lua și pe noi la câmp la prășit. De mici ne învăța cu munca, pe la 11 ani mergeam cu ziua la alții socotiți buni de muncă, ba prășeam mai mult ca alții maturi și de aceea veneau mulți și îl rugau pe tata să ne lase la ei la prășit că de rușine trăgeau și ceilalți mai cu spor la sapă că îi
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
a dat greș. Da, bădie, încredință și Dumitru, asta-i minune mare! Și cei trei frați s-au îmbrățișat cu putere, bucuria lor stârnind interesul celorlalți consăteni, care, parcă uitaseră de rânduiala rândului. Vorbe repezite cereau lămuriri despre peripețiile bărbatului socotit mort în război, despre zilele în care a fost ținut prizonier, cum a scăpat, pe unde lau dus pașii destinului, cine l-a călăzuit spre satul de baștină. Sufocat de întrebări, Gheorghe nu reușea să răspundă deslușit, căutând, bănuitor, la
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
examenul? La rugămințile familei, i-a descris, după primirea rezultatelor la examenul de bacalaureat, locurile natale, că mai are trei frați și trei surori, că moșul Gheorghe era tatăl ei adevărat, iar mama ei murise în timpul războiului, de dorul bărbatului socotit pierdut prin stepele rusești. Consternată de tot ceea ce i se dezvăluise, Mariana se înfurie, dar, cu timpul, își dădu seama că noua familie o salvaseră de la pieire, dându-i o nouă șansă în viață. Se lăsă antrenată în noile îndeletniciri
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
fapt nu de coasa ei murisem, ci de frigarea ce m-a străpuns cu o noapte înainte pe rampa de gunoaie. Omul cu ciocul de ramă i-o luase mult înainte. ăO văd pe Zitta în zăbranic, calmă, tristă și socotită. E înconjurată de neamurile ei, atentă la sfaturi. Cineva coboară de la etaj, cu ajutorul slugilor mele, un cufăr mare cu obiecte de valoare practică. Unchiul scăpătat al Zittei, samsarul fără noroc, care la șaptezeci de ani părea de cincizeci, intră ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în rostul lor exact. Și pe care nici nu le înțelegea, le vedea numai și, cu mintea foarte fragedă, le socotea ca fiind dintotdeauna sau, oricum, ca fiind cu atât de multă vreme înaintea lui, încât puteau fi foarte bine socotite ca existând dintotdeauna și, prin asta, obligatorii sau necesare sau atât de firești, încât nici n-ar trebui să te întrebi de ce există; iar întrebările pe care începea să și le pună, nu dintr-odată, nici despre toate lucrurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]