634 matches
-
mitului i-a succedat cartea, iar societății omogene a statului-cetate i-a urmat orașul cosmopolit. *20 Oare omului modern îi lipsește mitul - sau o mitologie, adică un sistem de mituri legate între ele ? Părerea lui Nietzsche este că Socrate și sofiștii, "intelectualii", au distrus viața "culturii" grecești, în mod similar, se susține că Iluminismul a distrus "mitologia" creștină - sau a început distrugerea ei. Dar alți autori consideră că omul modern are mituri superficiale, nepotrivite sau poate chiar "false", cum sunt, de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
necesar, dar nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în antichitate, mai concret în dialogurile platoniciene, care, cum știm, discută locul retoricii în contextul general al abordării, de către om, a lumii fenomenale din jur. Cum ne amintim, desigur, în Gorgias și Phaidros, Platon distinge retorica sa de a predecesorilor (sofiști), propunând-o în termeni de instrument în serviciul dialecticii, al cărei obiectiv, cum știm, îl constituie descoperirea adevărului. Nici profesorul McKerrow, prin urmare, nici eu, nu elaborăm mai mult pe marginea acestui "început al retoricii" pe scena raportării omului la
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
este o problemă de maxim interes pentru fiecare. Este o problemă de filosofie politică, problema dreptății. Soluțiile, ca-n orice problemă filosofică, nu sunt univoce. Dacă alegi să fii adeptul lui Aristotel, corelezi resursele cu meritele. Dacă alegi să fii sofist asemeni lui Glaucon, dreptatea este să profiți de orice conjunctură care te favorizează. Dacă alegi să fii adeptul lui Rawls, distribuirea resurselor ar trebui să se facă astfel ca și cum cei ce distribuie sar afla sub vălul ignoranței, ca și cum ei nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
concretă, corespunzând realității. Aristotel era desigur biolog, dar el n-a sesizat aspectul simultaneității contrariilor, ci pe acela, mult mai ușor de perceput, al succesivității momentelor dezvoltării, al formelor succesive (...). Starea rudimentară a științei timpului său ca și polemica contra sofiștilor l-a împiedicat să sesizeze simultaneitatea contrariilor. De aceea, pe temeiul concepției sale asupra logicii, a tras concluzia imposibilității predicației contradictorii"594. Imediat după aceasta, Athanase Joja adaugă: Noi știm însă azi că, în această privință, Heraclit și nu Aristotel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mod radical poziție în favoarea unei simplități intime a lucrurilor. Contrar multora din predecesorii săi, ce descriu prolixitatea formelor și forțelor cosmosului, cum ar fi Empedocle sau Heraclit, sau care aplică cuvintelor sau conceptelor deplasări și inversiuni vertiginoase, cum ar fi sofiștii, Aristotel se angajează pe calea unei stabilizări substanțiale a datelor. Câmpul fenomenal al devenirii este, sigur, abandonat contrarietății ce definește extremele variațiilor sensibile de un același gen, dar reprezentarea sa adevărată trebuie să se înalțe în planul unei "quid-ități" ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de sorginte augustiniană că cruzimea față de animale este reprobabilă numai dacă are consecințe asupra oamenilor. Ideea de natură ca physis a vechilor greci este revigorată de romantici. Deși conceptul grecesc are o ambiguitate recunoscută încă de Aristotel, sensul în care sofiștii opun pe physis lui nomos, acela de opoziție între natură și convenție, capătă în gândirea romantică conotații precise ce vizează autenticitatea naturii și capacitatea ființei umane de a se raporta la aceasta prin artă. Contextul romantic este, desigur, mult mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
parte a lui poate să egaleze aceasta, dacă nu are nimic identic cu el?" (Plotin, Enn.VI, 7, 32, în op. cit., p. 337). 17 "Căci la cei mai mulți oameni, ochii sufletului nu pot îndura să contemple condiția divină a lucrurilor" (Platon, Sofistul, 254 a-b). 1 Vasile Voiculescu, Inscripție pe o foaie căzută (1940), vol. Veghe, în V. Voiculescu, Poezii II, Editura pentru literatură, București, 1968, p. 137. 2 Michel-Angelo (1948), vol. Veghe, în op. cit., p. 150. 3 Arhimede (1941), vol. Veghe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
exterioare, nu de natură, și, din cauza asta, decretat ca năzuind funciar la o formă de invulnerabilitate întârziată numai din lipsa suportului social și politic. Cu toate că atracția universală a tihnei intime rămânea o presupunere discutabilă, contestarea ei era aruncată în seama sofiștilor, defetiștilor, maniheiștilor, ultrareacționarilor - a opoziției polimorfe față de progresul civilizator, de convertit abia în urma și prin puterea de convingere a unor înfăptuiri sociale exemplare. Onorați de vizită cel puțin tot atât cât flatați de atenția ce o suscitaseră, nomazii se străduiră
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
același timp o legătură organică cu conținutul concret senzorial, plastic-corporal al intuițiilor originare" (Dicționar de filozofie, 1978: 222). Reprezentanții filozofiei naturii îl concepeau ca "imagine" (Leucip, Democrit). Unii eleați, dintre care Parmenide conferă conceptului de eidos accepțiunea de esență perceptibilă. Sofiștii, cum ar fi Protagoras, i-au atribuit pe lângă sensul tradițional și unul logic-formal, de noțiune specifică. Platon (Platon, Dialoguri, 2010) considera lucrurile concret determinate ale lumii materiale imagini sensibile care copiază un prototip (eidos). Eidos însemna forma pură în raport cu care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
trupurilor, în caz de războaie și în alte împrejurări. Dar acestea le fac mai ales cei ce dispun de mijloace; or, de mijloace dispun în cea mai mare măsură cei bogați.” ,,Potentații zilei” puteau să-și trimită copiii la studiile sofiștilor și ale retorilor. Această unică formă de învățământ de rang mai înalt avea un scop eminamente practic: să-i învețe pe tineri arta elocinței și tehnica convingerii publicului printr-un întreg arsenal de argumente și de formulări abile (un astfel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
public la Atena pentru că mesajul său a fost considerat de esență atee), în 411 î.Hr. a fost acuzat și obligat să părăsească orașul. A murit, potrivit tradiției, într-un naufragiu în drum spre Sicilia. Este considerat cel mai bătrân dintre sofiști (erau dascăli profesioniști, deci plătiți, care răspândeau cunoștințe filosofice) cunoscut ca profesor de retorică și dezbatere, activități spirituale deosebit de prețuite în viața socială a Greciei antice. Scrieri. Este autorul a numeroase lucrări de retorică, etică, drept, filosofie și gramatică. Se
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
controversei. Despre luptă * Despre științe. Despre stat * Despre starea primordială a lucrurilor. Despre lucrurile din Hades * Despre faptele greșite ale oamenilor. Precepte * Discuții contradictorii Învățături. Majoritatea ideilor sale ne sunt cunoscute din lucrarea Dialogul Protagoras scrisă de Platon în care sofistul grec este principalul personaj. Gândirea sa este relevată de asemenea în opera lui Aristotel, a lui Sextus Empiricus și a lui Diogene Laertios. * Educația se realizează în principal prin stăpânirea artei retoricii. Aceasta permite oamenilor să se pronunțe credibil și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
autorul celebrului aforism: Omul este măsura tuturor lucrurilor, și a celor care există precum există, și a celor care nu există, precum nu există. Din perspectivă socială, formula lui Protagoras afișează concepția sa cu privire la rolul omului în reglementarea raporturilor sociale. Sofistul grec susține astfel ideea potrivit căreia măsura justeței legislației este dată de hotărârile luate de oameni în urma unor dezbateri desfășurate în adunări,, dezbateri care vor da rezultate așteptate pentru că, după cum afirma Protagoras, "toți oamenii au simțul justiției". Bibliografie Aristotel, Metafizica
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
dezvălui treptat adevărul prin interogații surprinzătoare, metodă asimilată sofisticii : Le întorci pe toate cu fundul în sus, ca să-ți iasă ție demonstrația. Nu te-am chemat aici ca să născocești tot felul de probleme și apoi să le dărâmi în felul sofiștilor (p. 178). Dionis cel Bătrân se teme de capacitatea filosofului de a-i picura în suflet otrava îndoielii omorându-i voința, puterea și gândurile (p. 179) și e nemulțumit când acesta îl determină să facă anumite declarații prin arta sa
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Sofocle datorită caracterului unitar și compact al teodiceei lor, care justifică expunerea succintă și fără contradicții a relațiilor dintre om și zei (p. 245-246). Mai complexă este analiza tragediilor lui Euripide. Cunoscător al filosofiei presocratice și al concepțiilor relativiste ale sofiștilor, ultimul mare tragic manifestă mai multe desfășurări ale credințelor religioase ale căror faze interferează adesea (p. 250). Cercetătorul identifică diferite forme de credință vechi sau mai evoluate : pandemonia ancestrală implicând asimilarea cu forțele profunde ale naturii a divinităților primordiale, difuze
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
citit, te socotești dispensat de a învăța.” Jean Jacques Rousseau 251. „Marea greșeală a celor ce studiază e de a se încrede prea mult în cărți și a nu folosi destul fondul propriu, fără a se gândi că, din toți sofiștii, rațiunea noastră e aproape totdeauna aceea care ne înșeală mai puțin.” Jean Jacques Rousseau 252. „Cartea să ne fie nu numai un prieten, ci și un adversar; să ne înțelegem, dar și să ne disputăm. Numai așa lectura ne va
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
multe accepțiuni, aici interesându-ne ceea ce anglo-saxonii numesc right, dreptul subiectiv, cel care are în vedere facultatea unui subiect de a face ori de a nu face ceva. Ideea de drepturi subiective se bazează pe o concepție ce pornește de la sofiști, de la Platon și, mai ales de la Aristotel cel din "Cartea a V-a" a Eticii Nicomahice, care spune că legile există doar pentru a proteja drepturile cu care ființa umană este înzestrată. Așa a luat naștere teoria dreptului natural din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Dau aici patru scurte citate din prima parte a Doctrinei Substanței, care arată libertatea cu care se situa Camil Petrescu față de toată tradiția filozofiei clasice : „...toată filozofia nu e decât un răspuns de 2500 de ani la denunțul isteț al sofiștilor” (Doctrina Substanței, București, 1986, vol. I, p. 63) ; „După două mii cinci sute de ani de goană inutilă după certitudine, mi se pare necesar să ne întoarcem la întrebările și îndoielile sofiștilor, mai ales că relativismul proclamat de ei este reluat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
răspuns de 2500 de ani la denunțul isteț al sofiștilor” (Doctrina Substanței, București, 1986, vol. I, p. 63) ; „După două mii cinci sute de ani de goană inutilă după certitudine, mi se pare necesar să ne întoarcem la întrebările și îndoielile sofiștilor, mai ales că relativismul proclamat de ei este reluat astăzi de știința cea mai sigură, de fizica modernă însăși” (ibid., p. 117) ; „Dialectica a împiedicat necontenit, prin obsesia absolutului și a purității, care dusese la nașterea ideilor, o analiză efectivă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
moștenirea aristotelismului, gândirea romană va prelua complementar și problematica transcendenței, dezbătute mai ales de filosofia idealistă, despre care se consideră îndeobște că separă materia de formă și că încadrează critic realitatea sensibilă 11, în numele unei ontologii absolute. Platon spune despre sofist, în dialogul cu același nume, că aparține grupului de producători de forme sensibile, care nu sunt cópii (eìkastike), ci doar aparențe (phantăstike). Artiștii, atunci când creează fie replici fidele, fie simulacre înșelătoare, vin mult în urma creatorilor de esențe adevărate (sau de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
-și găsească aici un fundament extra-noetic pozitiv și, din acest motiv, se afirmă ca un fel de mediație ontologică analogă acelora a căror intuiție o oferă dialogul Parmenide și a căror realitate particulară, intim legată de existența concretă, o subliniază Sofistul. (Moutsoupoulos 14) Acest lucru se poate petrece dacă imaginea stimulează spiritul să regăsească realitățile pur inteligibile, în baza faptului că stabilește cu ele raporturi analogice. Linia, Peștera, atelajul înaripat sunt construcții de imagine cărora li se poate recunoaște o anumită
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
între senzație și înțelegerea intelectuală la care participă și pe care le unește. Această lecție constituie una din soluțiile problemei cunoașterii și a valorii sale, pe care gândirea grecească și-o pusese începând deja cu Parmenide, dar mai ales de la sofiști încoace și care nu va înceta să-i preocupe pe filosofi. (8) Pentru el [Platon, n.n.], imaginația este prin esență o facultate de reprezentare, iar imaginarul, rezultatul revărsării simțurilor în intelect. (9) Dacă este așa, iar această înțelegere se regăsește
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
câtorva aspecte legate de mitul memoriei, dar și de riturile funerare grecești. Ricœur (îl includem aici pentru studiile sale despre narațiune și memorie; alături de cel amintit, adaug și Temps et récit, cu cele trei volume) urmărește în dialogurile platoniciene (Theaitetos, Sofistul) și în textele aristoteliene (De memoria et reminiscentia, un tratat din Parva Naturalia) raportul dintre cele două moduri ale procesului de reamintire, mnēme și anamnēsis, corelate cu reprezentările prezente (amintirile) despre un lucru absent. Memoria era divinizată însă în credințele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
bazin larg și generos al limbilor antice. Phantasía, noțiune introdusă de Platon în vocabularul filosofic, cu sensul de "apariție", "iluzie" sau "imaginație" - așa cum apare în doar cele șapte ocurențe ale sale din dialogurile Politeía, Theaitetos și Sofistul (Follon 3-11) −, ajunge în preluarea latină să interfereze implicit cu memoria (apelul la modelele istorice din trecut), noțiune consacrată de retorica romană drept al cincilea element al sistemului retoric, tot astfel cum, la nivel semantic sau simbolic, eikōn întâlnește historia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]