559 matches
-
Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza, pe atunci președinte al Judecătoriei Covurlui. După moartea postelnicului Iordache Rosetti la 10 ianuarie 1846, în conac a locuit singură soția sa, Ecaterina. Aceasta a murit la 11 aprilie 1869, moșia și conacul de la Solești fiind moștenite de fiul ei, Dimitrie Rosetti (1830-1903), magistrat și om politic. Dimitrie a vândut moșia în 1874 fratelui său mai mic, Theodor (1837-1923), jurist și om politic (a fost ministru în mai multe rânduri și chiar și prim-ministru
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
la Sankt Petersburg timp de 40 de ani, apoi de fiul său, Theodor Gh. Rosetti. În timpul Răscoalei din 1907 proprietatea boierească nu a avut de suferit, Gheorghe Rosetti amplasând pe poarta conacului o placă prin care amintea țăranilor că moșia Solești este a nepotului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care le-a dat pământ în 1864. La data de 30 aprilie 1909, au fost aduse aici rămășițele pământești ale Elenei Cuza, care au fost înmormântate în curtea bisericii, lângă cele ale mamei
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
1949, an în care proprietarul Theodor Rosetti îi făcuse unele „mici reparații”. După instaurarea regimului comunist în România, în anul 1949, conacul a fost naționalizat de stat și trecut în proprietatea D.G.A.S. Fălciu, respectiv a Sfatului Popular al comunei Solești, pe baza Procesului verbal din 30-31 martie 1949. Clădirea a fost folosită în perioada 1949-1977 ca școala generală a satului, fiind relativ bine întreținută. Ținându-se cont de calitățile sale arhitecturale și memoriale, a fost inclus în Lista Monumentelor de
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
domeniul public de interes județean, dar Consiliul județean Vaslui a refuzat din cauza faptului că „nu există un act juridic de trecere în proprietatea statului”. În anul 2001, conacul a fost înscris în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Solești. După răsturnarea regimului comunist, conacul a fost revendicat în 2002 de către moștenitorii lui Theodor Rosetti (ultimul proprietar) stabiliți în Germania sau Franța: Claudia Paulus-Amashaufer (Germania), Anne Christine Rosetti (Franța) și Stephane Rosetti-Solesco (Franța). Aceștia au cerut statului român suma de
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
unui număr mare de cetățeni, având posibilitatea de a lua parte la acest Consiliu de miniștri ai cetății, care examina și priectele de decizii, și starea flotei de război, și aprovizionarea cu grâne, care primea orice ambadada străină și trimitea soli în alte cetăți sau la regii barbari-funcția sfatului celor 500 că mencanism instituțional democratic era evidență. Cel mai important colegiu de înalți funcționari publici era în secolul V i.en. , colegiul celor 10 strategi. La origine era vorba de comandanții
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
milioane de coroane. În comparație cu alte Biserici ortodoxe din monarhie, veniturile fondului garantau clerului ortodox al provinciei o salarizare și o școlarizare finanțată de către stat. s-a constituit din averile Episcopiei de Rădăuți și ale mănăstirilor Putna, Sucevița, Dragomirna, Voroneț, Moldovița, Solea, Horecea ș.a., prin înțelepciunea împăratului Iosif al II-lea. Daniile acestea provenind de la domnii și boierii Moldovei sunt și au rămas o avere curat românească. În 1918, la unirea Bucovinei cu România, Fondul Bisericesc al Bucovinei era compus din: pădure
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești este o biserică ortodoxă construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza) în satul Solești din comuna omonimă din județul Vaslui (la o distanță de 15 km de Vaslui, pe DN24, spre
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești este o biserică ortodoxă construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza) în satul Solești din comuna omonimă din județul Vaslui (la o distanță de 15 km de Vaslui, pe DN24, spre Iași). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, ca parte a Ansamblului
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza) în satul Solești din comuna omonimă din județul Vaslui (la o distanță de 15 km de Vaslui, pe DN24, spre Iași). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, ca parte a Ansamblului curții boierești de la Solești. Ea se află la est de conac și are codul de clasificare . Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești a fost
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
din județul Vaslui (la o distanță de 15 km de Vaslui, pe DN24, spre Iași). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, ca parte a Ansamblului curții boierești de la Solești. Ea se află la est de conac și are codul de clasificare . Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești a fost construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza), cu ajutorul fiilor săi Elena
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Domnului” din Solești se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, ca parte a Ansamblului curții boierești de la Solești. Ea se află la est de conac și are codul de clasificare . Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești a fost construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza), cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin. Lăcașul de cult a fost zidit în partea de est a curții boierești de la Solești. După
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
din Solești a fost construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza), cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin. Lăcașul de cult a fost zidit în partea de est a curții boierești de la Solești. După finalizarea construcției, într-o criptă din partea de sud a pronaosului bisericii au fost mutate osemintele postelnicului Iordache Rosetti și a mamei sale Ecaterina Gavrilița Catargi, ambii decedați în ianuarie 1846. Cele două morminte au fost acoperite cu lespezi funerare
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Rosetti și a mamei sale Ecaterina Gavrilița Catargi, ambii decedați în ianuarie 1846. Cele două morminte au fost acoperite cu lespezi funerare. Biserica a îndeplinit funcția de paraclis al curții boierești până în anul 1893, când Gheorghe Rosetti-Solescu (1853-1916), proprietarul moșiei Solești, ministru plenipotențiar la Sankt Petersburg, a donat-o comunității locale, căreia i-a impus să asigure „demna căutare a sfântului lăcașu ctitoricescu”, iar pentru „evlavia părinților” săi, preoții parohi trebuiau să asigure „grijile bisericești obișnuite”. Boierul a continuat să rămână
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
și o dveră plușată despre care se spune că ar fi donația Doamnei Elena Cuza, cărți vechi cu litere chirilice (legate în piele), veșminte din mătase naturală. În anul 1988, sub păstoria preotului paroh Ionel Ogrinji, cu sprijinul enoriașilor din Solești s-au început lucrările de reparații capitale ale bisericii, împodobindu-se și cu pictură nouă, în tehnica frescă, de către pictorul Stelian Onica. Biserica a fost resfințită în anul 1997. Biserica a fost construită din cărămidă pe fundație de piatră, fiind
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești păstrează un bogat inventar de cult, donat de ctitori: iconostasul cu icoane pictate în ulei pe lemn, obiecte de argintărie și cărți religioase. Biblioteca familiei Rosetti Solescu a fost risipită după exproprierea conacului boieresc în 1949. Printre cărțile salvate se
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Biblioteca familiei Rosetti Solescu a fost risipită după exproprierea conacului boieresc în 1949. Printre cărțile salvate se află un Ceaslov tipărit la Mănăstirea Neamț în anul 1833, scos din gunoi în 1947 de cântărețul bisericesc Serafim Lupu și dat Parohiei Solești, în al cărei inventar se află și în prezent. Pe acest ceaslov se află următoarea însemnare: "„Acest Ciaslov a fost găsit de enoriași în stare rea față de podoaba lui de altă dată. Până în 1944, locul de cinste și cuvenit era
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Rosetti, născută Sturza, ca și mormântul. În 1947 cu apelul și sfatul pr. paroh Porubin, a fost legat și aranjat în podoaba de față cu cheltuiala enoriașului Andrei Th. Iacob”". Mai jos se află semnătura autorului: "„Serafim Lupu, cântăreț paroh. Solești, 28 Mart. 1947”". În pronaosul bisericii se află cripta unde au fost depuse osemintele lui Gheorghe (Iordachi) Rosetti-Solescu (1796-1846) și ale mamei sale, Ecaterina (Catrina) Gavrilița Catargi, decedați ambii în ianuarie 1846. Pe mormânt se află o placă funerară din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare: "Donacilla cornea" și "Donax trunculus"; aici fiind singurul loc de pe litoralul țării unde acestea mai supraviețuiesc. Reportaje
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
depune orice efort pentru a-l proteja. Lăsat să vâneze marele mistreț alături de ceata de bărbații curajoși ai Lidiei, Atys moare accidental chiar de mâna protectorului său, Adrastos. Cresus află că perșii conduși de regele Cirus cotropesc Asia și trimite soli la Oracolul din Delfi, în privința atacării invadatorilor perși. Oracolul din Delphi îi răspunde că "„Dacă treci râul Halys (azi Kızılırmak) vei distruge o mare împărăție”". Cresus interpretează „acel imperiu” ca fiind cel persan. Între timp, Herodot scrie despre tirania lui
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
predoslovie de Tudor Palladi, sentințe crtice de Nicolae Dabija, Theodor Codreanu și Adrian Păunescu, Editura “Mega-Mix” 31. Regăsit în Cer, Trilogie Psalmodica, Cartea ÎI, 2009, versuri(2000- 2008), Iași, predoslovie de Paul Everac, sentințe critice de Arcadie Suceveanu, Marius Marian Solea și Grigore Vieru, Editura “Mega-Mix” 32. Regăsit în Cer, Trilogie Psalmodica, Cartea III, 2009, versuri(2000- 2008), Iași, predoslovie de Theodor Damian, sentințe critice de A.I.Brumaru, Mihai Cimpoi și Radu Cârneci, Editura “Mega-Mix” 33. Ciuruit de Cuvinte, 2010, versuri
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
aceste concerte mai devreme. Lucrările BWV 1052-1057 erau intenționate pentru a fi un set de șase după cum poate fi observat în maniera tradițională din manuscrisul lui Bach care începe cu 'J.J.' ("Jesu Juva") și se încheie cu 'Finis. S. D. Gl.' ("Soli Deo Gloria"). În afară de Concertele brandenburgice este singura astfel de lucrare din opera lui Bach. Se crede că acest concert pentru clavecin este un aranjament al unui concert pentru vioară în Re minor acum pierdut care mai târziu a fost aranjat
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiește o singură specie - limba de mare ("Pegusa nasuta", sinonim "Solea nasuta"). În Marea Neagră au fost identificate 4 specii de soleide.
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
demolat între 1807 și 1810, se pare că din dorința viceregelui Eugene de Beauharnais, care a vrut să completeze Palatul Regal cu o sală de bal în "cel mai frumos salon din lume". Proiectul a fost încredințat lui Giuseppe Maria Soli și nu a diferit mult de proiectul Procurațiilor Noi, cu excepția aticului decorat cu 14 statui de împărați români. În centru, în Holul Sân Geminian, se deschide o scară monumentala de acces, cu o frescă pe plafon ("Gloria lui Neptun") realizată
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
timpurie a noului monarh a fost îmbunătățit relațiile cu Chină; și într-adevăr, Joseon a avut originea în refuzul General Yi a ataca Chină, ca răspuns la raiduri de bandiți chinezi. La scurt timp după aderare sau, noul monarh trimis soli să informeze Curtea Ming la Nanjing că o schimbare dinastic a avut loc. Trimiși din Ryukyu Regatul au fost primite în 1392, 1394 și 1397. Siam trimis un reprezentant în 1393. În acest proces de stabilire a relațiilor externe nouă
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]
-
pot să nu-i amintesc și pe cei mai aproape de zilele noastre, Massimo Ranieri cu Erba di casă mia, Perdere l'amore, Ricchi e Poveri cu Se mi innamoro, Morandi și Ruggeri Tozzi cu Și può dare di piùTi lasceròUomini soliSe stiamo insieme ci sară per cheVita spericolataLontano dagli occhiPortami a ballareCome sapreiIl mare calmo della seraDoppiamente FragiliPer dire di noSalirò,Chiamami ancoră amoreNon è l'InfernoAlmeno tu per l'universo Carlo Conți și Maria De Filippi Recordul victoriilor, cu patru
Învingătorul ediției Sanremo 2017: Francesco Gabanni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105794_a_107086]