1,277 matches
-
deoarece va crea o tracțiune i greu de menținut echilibrul în s ab al calităților de forță - viteză rdările suplimentare ale sportivului canism rigid de execuție a aruncării pe ansamblul ei. Identificând mecanismul de învățare va avea de bază al solide pe care și veriga principală, procedeul va acționa pentru învățarea acestei probe tehnice. După explicația* din poziția descrisă mai sus se ridică brațele în față-sus, cu brațele doite din articulația cotului și se balansează bila ciocanului înainte - înapoi și/sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
m1 urcă uniform accelerat pe planul înclinat, iar m2 coboară simultan pe verticală de sus în jos, forța de apăsare ? pe axul scripetelui fix este: . Dar din trigonometrie se știe că , încât:2 f) Forțe elastice - apar atunci când un solid este supus deformării. Legea deformării elastice a fost stabilită experimental de Hooke: ?, unde- efort unitar, - alungire relativă, încât legea se mai scrie și sub forma: , unde: E - modul de elasticitate a mediului elastic, l0 - lungimea inițială, S0 - secțiunea transversală
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sens contrar, avem următoarele relații: , unde b1 și b2 sunt brațele forțelor ? 1 și ? 2. III.1.6. Cuplu de forțe: sistem de două forțe paralele, de sensuri contrare, de același modul și de suporturi diferite, aplicate aceluiași solid. Cuplu de forțe produce rotirea solidului, deși forțele ? 1 și ? 2 sunt egale, în modul și de sens contrar a căror rezultantă ? = 0. Momentul unui cuplu de forțe este același în suport cu orice punct din spațiu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
b1 și b2 sunt brațele forțelor ? 1 și ? 2. III.1.6. Cuplu de forțe: sistem de două forțe paralele, de sensuri contrare, de același modul și de suporturi diferite, aplicate aceluiași solid. Cuplu de forțe produce rotirea solidului, deși forțele ? 1 și ? 2 sunt egale, în modul și de sens contrar a căror rezultantă ? = 0. Momentul unui cuplu de forțe este același în suport cu orice punct din spațiu. Vom considera un punct oarecare O
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
brațuil ei. Sensul momentului cuplului ? se determină cu regula burghiului. Punctul O, reprezintă punctul de aplicație al momentului cuplului și poate fi orice punct din spațiu. Unitatea pentru moment: Rezultanta forțelor ? 1 și ? 2 este nulă, dar, solidul se rotește datorită momentului cuplului care este diferit de zero, rotindu-se, fie în sensul contra sensului de rotire a acelor de ceasornic, fie în același sens cu a acelor acestuia. Sensul de rotire a solidului depinde de sensul forțelor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
2 este nulă, dar, solidul se rotește datorită momentului cuplului care este diferit de zero, rotindu-se, fie în sensul contra sensului de rotire a acelor de ceasornic, fie în același sens cu a acelor acestuia. Sensul de rotire a solidului depinde de sensul forțelor ? 1 și ? 2. III.1.7. Centrul de greutate: Centrul de greutate al unui sistem rigid de puncte materiale este un punct C, unde se aplică greuatea sistemului ? . Întrucât, toate forțele ? ?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
supus la legături: Condiția necesară și suficientă ca un punct material supus la legături să fie în echilibru, este ca rezultanta forțelor active aplicate punctului material și a forțelor de legătură să fie nulă. c) Echilibrul de translație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de translație, când rezultanta sistemului de forțe care acționează trebuie să fie nulă: Se aplică metoda proiecției după OX și OY, într-un sistem de coordonate XOY, cu axele perpendiculare: după axa OX după
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
legături: Condiția necesară și suficientă ca un punct material supus la legături să fie în echilibru, este ca rezultanta forțelor active aplicate punctului material și a forțelor de legătură să fie nulă. c) Echilibrul de translație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de translație, când rezultanta sistemului de forțe care acționează trebuie să fie nulă: Se aplică metoda proiecției după OX și OY, într-un sistem de coordonate XOY, cu axele perpendiculare: după axa OX după axa OY
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
când rezultanta sistemului de forțe care acționează trebuie să fie nulă: Se aplică metoda proiecției după OX și OY, într-un sistem de coordonate XOY, cu axele perpendiculare: după axa OX după axa OY d) Echilibrul de rotație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de rotație când se află în repaus sau se rotește uniform în jurul unei axe. Pentru a fi îndeplinită această condiție este necesar ca momentul rezultant al forțelor aplicate solidului rigid să fie nul: III
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sistemului de forțe care acționează trebuie să fie nulă: Se aplică metoda proiecției după OX și OY, într-un sistem de coordonate XOY, cu axele perpendiculare: după axa OX după axa OY d) Echilibrul de rotație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de rotație când se află în repaus sau se rotește uniform în jurul unei axe. Pentru a fi îndeplinită această condiție este necesar ca momentul rezultant al forțelor aplicate solidului rigid să fie nul: III.3. Echilibrul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Echilibrul de rotație a unui solid rigid: Solidul rigid este în echilibrul de rotație când se află în repaus sau se rotește uniform în jurul unei axe. Pentru a fi îndeplinită această condiție este necesar ca momentul rezultant al forțelor aplicate solidului rigid să fie nul: III.3. Echilibrul în câmpul gravitațional. III.3.1. Echilibrul punctului material. Considerăm o suprafață de un anumit profil în care o bilă (punct material) de dimensiuni reduse se află în echilibru în diferite poziții pe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
maximă, în echilibrul stabil bila (punctul material) ocupă poziția cea mai joasă în B și posedă energie potențială minimă și în echilibrul indiferent, bila ocupă aceiași poziție pe suprafața orizontală MP, iar energia potențială este constantă. III.3.2. Echilibrul solidului rigid suspendat Considerăm experimental o riglă omogentă, prevăzută cu două orificii: unul la una din extremități și celălalt în centrul de greutate. Rigla poate fi suspendată prin intermediul unui cui în diferite poziții. Și în cazul solidului rigid sunt cele trei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
III.3.2. Echilibrul solidului rigid suspendat Considerăm experimental o riglă omogentă, prevăzută cu două orificii: unul la una din extremități și celălalt în centrul de greutate. Rigla poate fi suspendată prin intermediul unui cui în diferite poziții. Și în cazul solidului rigid sunt cele trei echilibruri: a) stabil când centrul de greutate al solidului (rigid) C se află sub punctul de suspendare O; b) instabil când centrul de greutate C se găsește deasupra punctului de suspendare O; c) indiferent când centrul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu două orificii: unul la una din extremități și celălalt în centrul de greutate. Rigla poate fi suspendată prin intermediul unui cui în diferite poziții. Și în cazul solidului rigid sunt cele trei echilibruri: a) stabil când centrul de greutate al solidului (rigid) C se află sub punctul de suspendare O; b) instabil când centrul de greutate C se găsește deasupra punctului de suspendare O; c) indiferent când centrul de greutate C coincide cu punctul de suspendare O. III.3.3. Echilibrul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
rigid) C se află sub punctul de suspendare O; b) instabil când centrul de greutate C se găsește deasupra punctului de suspendare O; c) indiferent când centrul de greutate C coincide cu punctul de suspendare O. III.3.3. Echilibrul solidului (rigid) care are o bază de susținere. Un corp solid (rigid) așezat pe o suprafață plană și orizontală este în echilibru, numai dacă verticala din centrul său de greutate C cade în interiorul bazei de susținere. Cei doi cilindri în pozițiile
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
molară la presiune constantă; ?v căldură molară izocoră sau căldură molară la volum constant; ?? căldură specifică izobară sau căldură specifică la presiune constant; ?v căldură specifică izocoră sau căldură specifică la volum constant. La gaze , iar la lichide și solide . La temperatura apropiată de cea a camerei, căldurile specifice ale gazelor, lichidelor și solidelor nu depind de temperatură, pe când la temperaturi joase, depind de temperatură, iar când temperatura tinde spre zero absolut sau -273,15°C, atunci căldurile specifice tind
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
molecule al căror volum nu poate fi neglijat. proprietăți au volum propriu, sunt practic incompresibile, curg și nu au formă proprie, iau forma vasului în care se găsesc, densitatea este mai mare decât la gaze și mai mică decât la solide, între moleculele lichidului se manifestă forțe de interacțiune mai mari decât la moleculele gazelor și mai mici decât în cazul solidelor. 5.1. Dilatarea lichidelor coeficient de dilatare termică în volum sau coeficientul de dilatație real al lichidului:, unde ΔV
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
iau forma vasului în care se găsesc, densitatea este mai mare decât la gaze și mai mică decât la solide, între moleculele lichidului se manifestă forțe de interacțiune mai mari decât la moleculele gazelor și mai mici decât în cazul solidelor. 5.1. Dilatarea lichidelor coeficient de dilatare termică în volum sau coeficientul de dilatație real al lichidului:, unde ΔV = V - ?0, Δt = t - ?0 și ΔV se numește variația reală a volumului de lichid datorită creșterii variației temperaturii de la ?0
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ață. Din relația Unitatea de măsură . Cum , atunci . Pentru ?, avem unitățile: *și*. Altă formulă pentru ? Întrucât,, unde F reprezintă forța superficială, iar ? este lungimea conturului. Unitatea de măsură pentru . 5.7. Adeziune. adeziune: atracția dintre moleculele unui solid și moleculele unui lichid când se află în contact. forțe de adeziune ? ? : interacțiunile dintre moleculele unui corp solid și ale unui lichid când se află în contact forțe de coeziune : interacțiunile dintre moleculele lichidului. Când Fa > Fc, lichidul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și când Fa < Fc, atunci lichidul nu udă vasul. Cele două forțe și ? ?, acționând simultan asupra moleculelor lichidului, suprafața liberă a acestuia, la contact va lua o formă concavă sau convexă. La contactul dintre un lichid și un solid în funcție de cum este orientată rezultanta ? a forțelor ? ? și ? ? , suprafața liberă a lichidului va fi convexă sau concavă, luând naștere fie menisc convex, fie menisc concav. menisc convex: Datorită rezultantei ? îndreptată spre interiorul lichidului, moleculele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? ? , suprafața liberă a lichidului va fi convexă sau concavă, luând naștere fie menisc convex, fie menisc concav. menisc convex: Datorită rezultantei ? îndreptată spre interiorul lichidului, moleculele coboară pe lângă peretele vasului, formând meniscul convex. Lichidul care nu udă solidul, formează la contact, menisc convex. menisc concav: Întrucât, rezultanta ? este îndreptată spre exteriorul lichidului, moleculele lichidului vor urca pe lângă peretele vasului, luând naștere meniscul concav. Lichidul care udă solidul, formează la contact, menisc concav. unghiul de recordare: reprezintă unghiul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pe lângă peretele vasului, formând meniscul convex. Lichidul care nu udă solidul, formează la contact, menisc convex. menisc concav: Întrucât, rezultanta ? este îndreptată spre exteriorul lichidului, moleculele lichidului vor urca pe lângă peretele vasului, luând naștere meniscul concav. Lichidul care udă solidul, formează la contact, menisc concav. unghiul de recordare: reprezintă unghiul format dintre tangenta la menisc în punctul de contact cu peretele vasului. În cazul lichidelor care udă peretele vasului α < 90°, iar pentru lichidele care nu udă peretele vasului, α
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
rezervor, cu cerneală fixat în vârful lui, înregistrând temperatura pe hârtia de pe cilindrul ce are o rotație uniformă. Cap.7. Starea solidă a substanței 7.1. Definiții: dilatație: variația dimensiunilor unui corp datorită acțiunii căldurii; contracție: fenomenul invers dilatației; dilatația solidelor: liniară (în lungime), în suprafață și în volum. 7.2. Dilatația liniară: se produce după o singură dimensiune datorită căldurii, respectiv variației temperaturii. pirometrul cu cadran: dispozitiv construit cu scopul de a demonstra experimental dilatația solidelor în lungime când sunt
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fenomenul invers dilatației; dilatația solidelor: liniară (în lungime), în suprafață și în volum. 7.2. Dilatația liniară: se produce după o singură dimensiune datorită căldurii, respectiv variației temperaturii. pirometrul cu cadran: dispozitiv construit cu scopul de a demonstra experimental dilatația solidelor în lungime când sunt încălzite. Vergeaua metalică AB este fixată la capătul B, iar capătul A este în contact cu brațul mic al unei pârghii. Celălalt braț al pârghiei este un ac indicator, al cărui vârf se deplasează în fața unui
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
multe corpuri, cu temperaturi diferite, izolate termic de mediu exterior și puse în contact va avea loc un transfer de căldură de la corpurile mai calde la cele mai reci, încât Qcedat = Qprimit (ec. calorimetrică). 8.3. Determinarea căldurilor specifice la solide și lichide. a) Metoda amestecurilor. Metoda amestecurilor folosește ca dispozitiv calorimetrul. Calorimetrul este astfel construit să permită schimbul de căldură între corpurile introduse în interiorul lui și să înlăture schimburile de căldură cu mediul exterior. Schema calorimetrului și componentele: 1. vas
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]