1,623 matches
-
Rodica Zafiu Între mijloacele expresive ale limbii române, apte să producă - prin conotaț iile lor peiorative și prin sonoritatea deloc eufonică - efecte comice, se numără și sufixul -ăraie. Substantivul căruia i se adaugă sufixul popular și familiar capătă sens colectiv, dar mai ales semnificații depreciative: „prost”, „fără valoare” sau cel puțin „nedorit”. Nu sunt multe derivate de acest tip
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
e o variantă a poemului lui Caeiro despre „cotul drumului”, dincolo de care nu se vede nimic... Aici Dinu Flămând are nevoie de propriul talent spre a rescrie concentrat oferta de esențe, și nu în ultimul rând, de a face din sonorități o rouă înviorătoare: „Inutila viață pe care-am trăit-o și o trăiesc/ mi-o port pe brațe ca pe un balot mort/ cu un efort bănuitor, dar și nefiresc,/ ca un vapor ce nu caută nici un port./ Iar apoi
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]
-
a oferit un bun exemplu asupra felului în care datele unei școli muzicale pot fi promovate de o autentică personalitate artistică; în realizarea domniei sale, Concertul nr. 16, în Re major, de Mozart a dispus de claritate timbrală sprijinită de o sonoritate aerată, de luminozitate solară aproape eclatantă, de un spirit alert dar ordonat, aspecte care, împreună, dau farmec acestei captivante pagini concertante a literaturii clasice. De această dată în Studioul de Concerte din str. Berthelot, pianistul Dan Grigore a oferit o
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
poate oferi revelații superioare filosofiei”; evident, această muzică se adresează unui public relativ restrâns; sunt cei pentru care sensibilitatea expresiei marcată ideatic este superioară satisfacției de a savura plăcerile sonore ale momentului; oricât de fascinante, de spectaculoase ar fi aceste sonorități ce înveșmântează linia melodică sprijinită de pregnanța trepidantă a ritmului. Spectaculoase se dovedesc a fi sonoritățile ce îmbracă melodica pieselor compozitorului, dirijorului, orchestratorului franco-român Vladimir Cosma. A revenit în țară, pe scena Ateneului, după aproape o jumătate de secol. Susținut
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
pentru care sensibilitatea expresiei marcată ideatic este superioară satisfacției de a savura plăcerile sonore ale momentului; oricât de fascinante, de spectaculoase ar fi aceste sonorități ce înveșmântează linia melodică sprijinită de pregnanța trepidantă a ritmului. Spectaculoase se dovedesc a fi sonoritățile ce îmbracă melodica pieselor compozitorului, dirijorului, orchestratorului franco-român Vladimir Cosma. A revenit în țară, pe scena Ateneului, după aproape o jumătate de secol. Susținut în compania Orchestrei Filarmonicii bucureștene, a Corului academic al instituției, a unui impresionant grup de soliști
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
specificitatea, de valoarea artistică a evenimentului. Muzicieni performeri, tineri maeștri ce aparțin prioritar circuitului vest-european al valorilor, programe de concert variate, unele de vădită atracțiozitate, stiluri componistice diferite, de la Barocul târziu la jazz, la agreabile dar plictisitoare imagini ce însoțesc sonorități ambientale, muzică de secol XX de valoare cu totul inegală...; aceasta a fost ediția din acest an a Festivalului, pe care îl așteptăm, în anii din urmă, în fiecare toamnă. Într-un cu totul alt registru se așază concertul Orchestrei
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
o sporită precizie ritmică din partea acestora ar fi întărit structura mare a lucrării, marcată de caracterul trepidant, stimulator al mișcării, al ritmului. În realizarea trio-ului „Contraste” pentru pian, vioară și clarinet am remarcat în mod special stăpânirea abilă a sonorităților, aspecte pe care le etalează tânărul clarinetist Adrian Duminică, membru al Orchestrei Naționale Radio. Remarcabil moment enescian, Sonata pentru vioară și pian în Fa minor a fost pusă în valoare grație sunetului cald, expresiv, pe care îl cultivă violonista Cristina
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
secol XIX. În mod cert, instituțiile bucureștene de concert datorează mult, astăzi, memoriei comune a celor doi mari creatori ai secolului trecut. Tot în Studioul de Concerte din strada Berthelot - grație strădaniei unor tineri entuziaști ce compun grupul „Nectarie Protopsaltul” - sonorități noi, în parte inedite, au putut fi auzite zilele trecute sub genericul promițător „Melosul Bizanțului”. În adevăr, cântarea liturgică, de strană, a urcat pe scenă. Concertul este rodul unui util dialog intercultural susținut de această dată în plan muzical și
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
de dată recentă ai institutelor de învățământ artistic, tineri muzicieni sosiți din toată țara, componenți ai forum-ului tinerilor muzicieni. Au imens de mult de învățat de la domnia sa; în ce privește constituirea sunetului pe partidele instrumentale, raportul timbral și cel dinamic dintre sonorități, echilibrul acestora, justețea atacului pe partide, construcția de ansamblu a opus-ului abordat. În lucrul cu un asemenea ansamblu, de principiu, nu poți pretinde prețiozități timbrale dar poți urmări, poți obține justețea ritmică, rigoarea structurării părților lucrării, poți dezvolta un
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
continuare. Preluate de Casa „Electrecord” cu concursul direct al maestrului, imprimările au fost făcute în diferite perioade istorice; mă refer la participarea diferitelor colective simfonice conduse de mai mulți șefi de orchestră, la implicarea diferiților ingineri de sunet. Priza de sonoritate este, în consecință, diferită de la o simfonie la alta și, uneori, variază chiar pe parcursul aceleiași lucrări. Prioritar rămâne aspectul artistic, semnificația acestuia. Regăsim aici Orchestra Națională Radio condusă de Horia Andreescu, Iosif Conta și Paul Popescu, Orchestra Filarmonicii bucureștene aflată
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
Național „Frédéric Chopin” din Varșovia. Pe parcursul unei jumătăți de deceniu a fost pregătită și realizată o ediție discografică completă a întregii creații chopiniene; nu numai a celei pianistice. Sub genericul „The real Chopin” realizatorii au dorit să readucă în actualitate sonoritățile instrumentelor de epocă, de mijloc de secol XIX, a tipurilor de piane folosite de Chopin însuși, anume instrumentele ce aparțin celor două celebre firme ale timpului, casele pariziene „Erard” și „Pleyel”, instrumente construite în anii 1849 și, respectiv, 1848; unul
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
mulți pianiști dispuși a renunța la instrumentele moderne, mult perfecționate față de cele aflate în uz în urmă cu peste un secol și jumătate, cele la care au cântat Chopin și Schumann, Mendelssohn Bartholdy și chiar Liszt. Sunt instrumente ale căror sonorități optime trebuiesc căutate, imaginate, echivalate, găsite, la nivelul datelor textului chopinian. Poate tocmai din acest motiv fiecare muzician performer, prezent în această ediție atât de specială, a avut libertatea de a-și alege propriul program. Nu s-a apelat la
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
De aceea, e greu să ne-o închipuim pe autoare scriind despre ființe pe care a apucat să le deteste. Șirul de nume asupra cărora se oprește în Contemporanii mei sunt prea cunoscute ca să le enumerăm aici. De fapt, nu sonoritatea lor contează, ci genul de portretistică pe care autoarea o creează pe seama lor. E vorba de o portretistică atît de sobră în expresie încît sunetul ei aduce mai curînd cu panegiricele lui Iorga din Oameni cari au fost decît cu
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
auditoriul, ca și cum se pregătea pentru un dialog, nu pentru un curs. În chip de salut, două-trei vorbe de duh, cu care intra în materie. Oratoria lui, pur și simplu fascinantă, era la antipodul retoricii clasice. Glasul îi era lipsit de sonorități de stentor, ba chiar împiedicat de o ușoară sîsîială. Și împotriva regulii de imobilitate academică, vorbitorul se mișca într-una pe podium. Gîndul său înalt, plin de substanță, se comunica într-o cursivitate caldă, aș zice chiar lirică, celor care
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
-se în confortul spațiului domestic. A fost și este omul Conservatorului bucureștean, este dascălul apropiat de cei tineri, este spiritul viu al maestrului pasionat de instrumentul său; este profesorul nerăbdător a le transmite studenților săi tainele acestui instrument capabil de sonorități divers colorate, instrument de neînlocuit în orchestra simfonică. O face cu o dăruire emoționantă. Din prea-plinul generozității sale a considerat firesc a da șansă fiecăruia dintre cei care i-au călcat pragul clasei. I-a încurajat pe toți pentru a
O suită de concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6699_a_8024]
-
se poate. Și se descurcă! De departe, evenimentul important al primei jumătăți a acestei luni îl reprezintă serialul de concerte grupate sub emblema "Sonoro". Nu e formularea cea mai fericită pentru ce se întâmplă în realitate. Căci mai mult decât sonorități plăcute acest eveniment festivalier al toamnei bucureștene ne aduce muzică. Muzică bună, muzică agreabilă, bine cântată, programe ce reușesc să atragă un public numeros, divers, un public prioritar tânăr. Nu-mi imaginez ce anume au înțeles din Cvintetul cu două
Momentele muzicale ale lunii noiembrie by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6741_a_8066]
-
de milioane de soliști. Ne adunăm greu în edificarea marilor proiecte. Personal nu am ajuns la toate concertele serialului "Sonoro". Am parcurs cu atenție programul. Se cântă, spre exemplu, muzică de largă accesibilitate, muzică ce întreține buna dispoziție pigmentată de sonorități ale folclorului orășenesc central-european, se cântă muzică ce aparține marii culturi europene, de la Barocul muzical târziu și până la creațiile semnificative ale primelor decenii ale secolului trecut, de la Bach la Igor Stravinski. Sunt antrenați în producții comune, cu maeștrii, cei mai
Momentele muzicale ale lunii noiembrie by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6741_a_8066]
-
băut și ce-am mîncat/ Și cu ce am strîns în brațe/ Oare ce-i pe primul loc în viață?". Dar forma cea mai actuală, "racordată" la viața românului, dar și la starea omului global, rămîne maneaua de criză; iată sonoritățile ei românești și universale, pentru cei sărăciți, mai întîi: "Vremuri bune de altădată/ S-au tot dus și nu mai vin/ Toată lumea e stresată că viaa e un mare chin/ Chiar și bogații sunt stresați/ Cu criza nu sunt învățați
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
țărănește, într-o "limbă specială, nervoasă, sacă"13); sau pentru a-l proiecta în orizontul povestitorilor de tip folcloric, al "culegătorilor" autentici, cu mențiunea că el rămâne "un iute la limbă și slobod la gură", "plămădind frazele, cercând efecte de sonoritate" 14) - într-o specie literară care merită reevaluată, adusă în sfera de atenție a cercetării. Neîndoielnic, Iorga a contribuit decisiv, încă în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, la mutația produsă în receptarea operei lui Ion Creangă și la
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
vânt», dar și ca să perceapă mai bine, de-acolo de sus, cântecul și sporovăiala lucrătorilor de jos -citând aceste câteva versuri, Jean Starobinski pare a extrage din ele, și nu numai în sensul lor explicit, dar, aș spune, și din sonoritatea lor materială, o întreagă teorie a modernității." (p. 85) O finețe de acordor! Lucian Raicu verifică rezonanțele criticului francez, care la rândul lui face același lucru în ce-l privește pe poetul Florilor răului. E drept, el nu se oprește
Inimitabil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6511_a_7836]
-
altfel era rus după mama, si Stănescu de Ploiești. La Mogoșoaia perora versuri improvizate îmbrățișând coloanele de ardezie masive de la intrarea în palat, ținându-se strâns lipit de ele în tranșă alcoolică, scoțând scântei, divagații pe care le urmăream vrăjit, sonoritățile îngropându-se în magma fierbinte a versurilor, ...și înțelesesem că trebuie să te dereglezi oarecum ca să fii un mare poet, răspunzând astfel altor legi ascunse pe care doar geniul le descoperă în aparență ordine logică a lumii. Pe urmă, mai
Momente cu Nichita by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6549_a_7874]
-
nemărginit,/ Aprind un soare dulce în sufletul uimit!" (Sfârșitul iernii). Câteva din nu multele pasteluri de primăvară - răul, se știe, e mai semnificativ literar decât binele - sunt tematice. Floriile și Paștele, de pildă. Primul e construit pe un refren cu sonoritatea reclamei la flori. Gratuită, naivă și plăcută, tocmai din primele două motive. O scuzabilă nebunie de primăvară aprinde, printre rânduri, niște versuri altminteri sărăcuțe. Paștele schimbă bucuria liturgică pe o juisare de serbare câmpenească, pe o vână a bucuriei venite
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
Project, împreună cu Bireli Lagrene, alături de care a înregistrat, în 2002, un legendar concert la festivalul Jazz a Vienne, din Franța. Pe 9 mai, Florin Niculescu a susținut, la Muzeul Național Cotroceni, un concert dedicat Zilei Europei, în care a împletit sonoritățile viorii clasice cu swing-ul gitan care l-a consacrat. Violonistul român de etnie țigănească, origine pe care și-o afirmă cu mândrie, este la ora actuală unul dintre numele cele mai mari ale jazzului manouche. In România, pentru publicul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6333_a_7658]
-
mai singulară dintre reginele liricii. Nici o poezie nu i-a luat-o înainte în privința intraductibilității, nu este mai greu de convins să trăiască în altă limbă. Mallarmé a legat laolaltă vorbe care zguduie sau încântă mai ales prin potrivirea dintre sonoritățile lor. Le-a prefăcut în note împreunate după o metodă numai a lui care generează o muzică și sofisticată și plină de sensuri. Cum să treci măiestrita îmbinare într-un sistem de comunicare cu alt tipar fonetic-morfologic-sintactic, păstrând atât înțelesurile
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
productivitate, mult deasupra contemporanilor săi. Asemănările cu Coșbuc se opresc însă aici, pentru că natura intimă a poeziei lor e diferită. Chiar dacă teme și tonalități pot părea asemănătoare, Iosif n-a ascultat niciodată de preceptele artei clasice, s-a ferit de sonoritatea țipătoare, a refuzat să compună balade ori basme versificate de zeci de strofe: muzica poeziei sale evocă mici compoziții de cameră, în gamă minoră, discrete și elegante. Virtuoz al versului, ritmurile lui rămîn însă catifelate, fără nimic mecanic, fără sunet
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]