7,703 matches
-
36, nicio motocicletă, niciun ceas de pe turnul Catedralei din Köln37! 1 Bubu = numele de alint al profesorului Octavian Șchiau. 2 Jean = Ion Pulbere, cadru didactic la Facultatea de Filologie. 3 David Oistrakh (1908-1974) și Igor Oistrakh (n. 1931), celebri violoniști sovietici (tată și fiu). Octavian Șchiau, ca lector de limba și literatura română, a spus câteva cuvinte introductive la începutul concertului, care se transmitea, în direct, în toate țările lagărului socialist. 4Gewandhaus este sala de concerte din Leipzig, care dă și
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
după cum se prefigurează după ultimele cercetări sociologie, FIDESZ-ul va câștiga și alegerile parlamentare din 2014. Succesul dreptei în Ungaria se datorează dorinței cetățenilor unguri de a se rupe de stânga, Budapesta având o istorie greu încercată de comunism și sovietici.
Surse: Tokes candidează la europarlamentare pe listele FIDESZ by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34617_a_35942]
-
războiului (7 august 1941), unde explică interesul Angliei, Germaniei și al URSS pentru zona Golfului Persic, iar al germanilor și pentru Caucaz. Revenind asupra Mersului războiului, Paul Ștefan face o istorie a Moscovei și împrejurimilor, amintește de obiectivele diplomației liderilor sovietici și, surprinzător, discută situația Franței, sugerând că viitorul ei depinde de rezultatele confruntării germano-sovietice. „Acest nou conflict din spațiul sovietic - scrie cronicarul - prin proporțiile forțelor armate beligerante va determina evoluția războiului mondial.” Profesorul Ion D.Roșca aduce în discuție și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
la ample comentarii, între care afirmația că noua situație strategică va îngădui „Armatei Sovietice din Extremul Orient” să vină pe frontul din Europa, astfel că „situația se amplifică” pentru Germania și aliații ei europeni. Agențiile internaționale au transmis știrea că sovieticii operează „reorganiză ri” în armată și „mari chemări sub arme”, ceea ce înseamnă că „Sovietele rămân să continue singure o luptă gigantică, ale cărei rezultate de până acum au fost dezastruoase pentru ele”- remarcă cronicarul Paul Ștefan. Presupunem că, între 15
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Ștefan și alți autori comentează, în numerele revistei din noul an 1942, luptele „înverșunate” din preajma Moscovei, principalele informații provenind de la Radio Londra, denumit „Radio Dorlan” și de la Radio Moscova. Într-un alt foileton amplu este prezentat răspunsul „puternic” dat de sovietici ofensivei germane și sunt descrise, cu bogate date strategico-militare, condițiile în care germanii au eșuat în intenția lor de a cuceri Moscova. Cronicarul recurge la stilul narativ, e preocupat de comportamentul armatelor beligerante, de tactica și strategia adoptate de cele
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
asupra componenței, ținutei...” revistei. Articolele despre război din ultimele luni ale anului 1942 narează operațiunile militare din spațiul sovietic și din insulele și apele Pacificului, exprimând convingerea fermă că „al doilea front în Europa... se lasă încă așteptat... ” Între timp, sovieticii pierd „spații imense, iar germanii și aliații lor înaintează spre Caucaz”, spre bazinul petrolifer. Singura certitudine pentru publicistul filo-franco-englez este „... încăpățânata înverșunare cu care rușii continuă să lupte...”, cât și „rezistența” uimitoare, după uriașele pierderi suferite de americani în Pacific
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
El pare a fi redactat tot de Ivașcu. Este același stil sobru, bogat în fapte militare, cu concluzii ce se referă, aproape exclusiv, la evenimentele din „spațiul sovietic”. Comunicarea este coerentă, lăsând să se întrevadă, ca dominantă, convingerea în forța sovieticilor. Analist înfățișează, pe larg, ca un adevărat cronicar militar, amploarea bătăliilor de tancuri din zona Kursk, comentând strategia și tactica fiecărei tabere beligerante, potrivit tipului tancurilor de pe câmpul de luptă. Este descris succesul debarcării și consolidarea unui cap de pod
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
niveluri. Paul Ștefan (G.I.) acordă cea mai mare atenție și materiale ample, Conferinței celor trei Mari de la Teheran. În ultimele foiletoane publicate în decembrie 1943, Paul Ștefan lansează către cititori întrebări la ordinea zilei, încercând și posibile răspunsuri: „Vor relua sovieticii ofensiva în lunile de iarnă?”; „Până unde se vor retrage Germanii?”; „Când se va produce a doua debarcare în Franța?”; „Vor câștiga sovieticii bătălia Niprului?” etc. Pe alte coordonate de interes public, Paul Ștefan semna, în „Vremea” din 26 februarie
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
decembrie 1943, Paul Ștefan lansează către cititori întrebări la ordinea zilei, încercând și posibile răspunsuri: „Vor relua sovieticii ofensiva în lunile de iarnă?”; „Până unde se vor retrage Germanii?”; „Când se va produce a doua debarcare în Franța?”; „Vor câștiga sovieticii bătălia Niprului?” etc. Pe alte coordonate de interes public, Paul Ștefan semna, în „Vremea” din 26 februarie 1943, un articol despre propriile-i necazuri: Nu am nici măcar o garsonieră, pentru ca, în 10 octombrie 1943, G.Ivașcu să semneze articolul de
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
civice și de pedagogie intelectuală. G.Ivașcu a continuat și în 1944, în calitate de secretar de redacție, să publice în „Vremea” reportaje, comentarii, informații despre evenimentele de pe toate fronturile, accentul și extinderea expunerii revenind, de la sine înțeles, conflictului din Europa: înaintarea sovieticilor spre Nistru și, apoi, frontul din Moldova, precum și deschiderea celui de al doilea front, prin debarcarea anglo-americană în Franța, după cea din Sicilia. [Din păcate, la BAR, colecția „Vremea” pe anul 1944 este grav deteriorată, nu poate fi consultată, încât
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
strategic al aviației și al trupelor de parașutiști. Sunt indicate și numele comandanților ce urmează a coordona debarcarea, uriașa lor „responsabilitate”- Eisenhower, Montgomery, Patton, Leclerc, De Gaulle ș.a. A doua parte a cronicii se referă la „ofensiva de iarnă” a sovieticilor. Sunt prezentate marile unități ale sovieticilor, care acopereau un front de la Golful Finic la Marea Neagră, sub comanda generalilor Rokosowski, Sokolovski, Koniev ș.a. Este comentată, pe larg, misiunea de eliberare a Kievului, sub comanda gen. Vatutin. Analist (G.I.) se întreabă dacă
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
de parașutiști. Sunt indicate și numele comandanților ce urmează a coordona debarcarea, uriașa lor „responsabilitate”- Eisenhower, Montgomery, Patton, Leclerc, De Gaulle ș.a. A doua parte a cronicii se referă la „ofensiva de iarnă” a sovieticilor. Sunt prezentate marile unități ale sovieticilor, care acopereau un front de la Golful Finic la Marea Neagră, sub comanda generalilor Rokosowski, Sokolovski, Koniev ș.a. Este comentată, pe larg, misiunea de eliberare a Kievului, sub comanda gen. Vatutin. Analist (G.I.) se întreabă dacă armata generalilor Malinovski și Vatutin se
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Apărarea Germaniei, axat pe faptul că Aliații au declanșat ofensiva generală, „concomitent pe cele trei fronturi, cu tendința de a ajunge la frontierele Reichului de la Vest, de la Sud și evident de la Est.” De remarcat că Analist nu evocă, în înaintarea sovieticilor spre Apus, frontul din Basarabia și Bucovina, ci insistă asupra succesului militar al trupelor anglo-americane în „drumul deschis spre Paris”. Referitor la evenimentele politice, autorul analizează consecințele strategice ale ruperii relațiilor diplomatice ale Turciei cu Germania. La 20 august, Analist
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
și Nichifor Crainic cu asasinii, prin mărturii în favoarea criminalilor și acuzații la adresa victimei. A rostit aprecieri cu substanță juridică împotriva deciziei completului de judecată. Într-o altă împrejurare, vorbind despre crimele politice ale lui Stalin și rolul nefast al procurorilor sovietici, Ivașcu s-a exprimat dur împotriva unor procurori iresponsabili și indiferenți față de adevăr, fapt ce trăda propria spaimă trăită când a auzit verdictul de „condamnare la moarte”, rostit în procesul din 1949-1950. De față cu acad. V.Malinschi și Șt.
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
cu unii reprezentanți ai PCdR, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, sau/ și ai spionajului sovietic, ca Alexandru Nicolschi, spre a îndepărta spectrul comunizării României. S-a luptat zi de zi cu formidabilele diversiuni puse la cale de către colaboratorii sovieticilor (așa-numiții „fenediști”, de la numele Frontului Național Democrat) pentru spargerea Partidului Național Țărănesc și dizolvarea luptei pentru democrație. În fine, s-a întâlnit periodic cu diplomați englezi și americani, ca și cu emisari ai Aliaților occidentali, spre a pleda cauza
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
CNSAS, încearcă să răspundă la o întrebare care preocupă lumea românească și nu numai: De ce a defectat Pacepa? Trei sunt ipotezele sale privind cauzele defectării lui Ion Mihai Pacea, care „rămâne în istorie drept cel mai înalt demnitar din blocul sovietic căruia i s-a acordat azil politic într-o țară NATO”. Prima ipoteză, lansată de însuși Pacepa și nesusținută de nicio altă sursă, este aceea că generalul a trecut în tabăra cealaltă când Ceaușescu i-a cerut să pună la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3826_a_5151]
-
și de „imbecilitate îndoctrinată”. Sînt vorbe salutare, în favoarea conștiinței oscilante o vreme, dar nu în condiții de oportunism, de căpătuială, ci de reală frămîntare într-un context existențial ce-i impunea o luptă cu sine însuși. Mirajul „eliberării”, al soldaților sovietici care „cu zîmbetul lor de copil și cu bădărănia lor cordială, sînt niște îngeri”, se sparge aidoma unui balon colorat. Utopiile nu-l mai seduc. Nu am putea, desigur, previziona care ar fi fost evoluția scriitorului mort peste puține zile
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
reprezentative ale vechii Românii - ofițeri ai Armatei Regale, aristocrați, intelectuali, dar și foarte mulți țărani. Această rezistență a fost maculată și demonizată în perioada comunistă, prin filme și scrieri de propagandă, în care cei care se opuneau regimului impus de sovietici erau descriși ca niște „bandiți”, care pradă și asasinează oameni nevinovați. Adevărul se cerea restabilit măcar în ceasul al 12-lea, înainte ca ultimii supraviețuitori să plece la Domnul. Recuperarea istoriei este un imperativ moral și intelectual fundamental pentru orice
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
Cercetări recente au descoperit că, o dată cu sfârșitul războiului rece, propaganda în care excelaseră sovieticii a fost practic înlocuită în lumea politică de comunicare, devenită, dacă nu neapărat o știință, în tot cazul, o disciplină studiată atent de specialiști și pusă în aplicare cu mult succes. Fiica ascunsă a propagandei de altădată, comunicarea de astăzi
Propagandă și comunicare () [Corola-journal/Journalistic/3170_a_4495]
-
îngroșat, uneori absurd e prezent în reconstituirea atmosferei din Chișinăul unde, constată Anton, „singura schimbare care s-a petrecut (...) a fost doar la nivelul ambalajului. Încolo, toate au rămas la fel: aceleași clădiri, dar mai ales aceleași monumente: monumentul soldaților sovietici eliberatori, monumentul comsomoliștilor, monumentul lui Grigorii Ivanovici Kotovski pe cal și cu sabia la șold, monumentul lui Serghei Lazo“. Dincolo de toate acestea, literatura lui Dumitru Crudu are o calitate esențială: lasă cititorului impresia că are de-a face cu un
Un basarabean în România by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3109_a_4434]
-
de temut, un adversar dispunând de mari capacități ofensive, tenace, nedispus la compromisuri. Trebuia deci să fie lichidat. Ultimele luni ale anului 1944, după răsturnările din ziua de 23 august și porțiunea de timp de până în 6 martie 1945, când sovieticii impun Guvernul Groza, sunt înșelătoare chiar și pentru un spirit atent și circumspect ca Fărcășanu. Editorialele zilnice din „Viitorul“ o dovedesc. Încrederea în intențiile bune ale Aliaților vestici și chiar în ale URSS încă nu fusese pierdută. Până a fi
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
pe care domnul Winston Churchill a întins-o împreună cu ceilalți Aliați României“ („Viitorul“ din 2 octombrie 1944). Dar iluziile nu țin mult, acțiunea politică a comuniștilor nu mai lasă nicio îndoială că este toată în slujba colonizării Estului european de către sovietici. M. Fărcășanu va vorbi cu durere și sarcasm, în ziarele din exil, despre „trădarea credulilor“, despre ineficiența notelor de protest pro-forma, despre ambiția exclusivă a puterilor atlantice de a obține „prosperitate și coexistență“. Atât. Deplânge ridicarea zidului de la Berlin, în
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
tinerilor, strânși în jurul său, magnetic, încrezători deopotrivă, în anglo-americani care nu ne vor părăsi și vor veghea la respectarea tratatelor. Mihai Fărcășanu era apreciat și prieten cu membrii americani și englezi ai comisiei aliate de control, ceea ce a atras ura sovieticilor. Cu Dinu împreună am asistat la conferința lui, adresată tinerilor, ținută la Fundația Carol. Vocea sa catifelată căpătase o sentențiozitate metalică. Nu pot uita stupoarea publicului și ochii măriți de surprindere ai Piei, când Mihai a fost întrerupt de vociferările
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
din vechime pe calea ritului de prag la neliniștitoarele Întrebări existențiale. Calendarul manifestării Își urmează cu decență linia. Iacob Cazacu, istoric și poet, a vorbit Despre mișcarea de rezistență În Basarabia față de regimul sovietic. După anexarea din 1940 a Basarabiei, sovieticii nu au recunoscut mișcarea de rezistență a oamenilor simpli și a intelectualilor. Au existat 3 tipuri de rezistență. Una era cea activ-violentă, cu arma, când soldații ruși s-au năpustit asupra butoaielor cu vin și le-au ciuruit. Gospodarul a
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
România. Prin acțiunile lor, unioniștii dovedeau cât de dezinformată era populația. Alex. Usatiuc Bulgăr În 1970 a trimis un plic cu 6 pagini de text cu doleanțele organizației către Nicolae Ceaușescu, explicând cât de violentă era politica de deznaționalizare a sovieticilor. Președintele României socialiste nu-l primește, dar consilierii poartă cu el 3 ore de discuții, după care documentul Încredințat este trimis direct KGB ului. Usatiuc va fi judecat și i se dau 6 ani de detenție și 5 ani de
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]