30,929 matches
-
ieșeancă are loc premiera la Iași, ci doar pentru că cei de la Cannes nu i-au permis să fie o premieră românească înaintea concursului. Despre Monica Bîrlădeanu a mai spus că a ales-o după ce aceasta a dat probe și că speră că va atrage spectatorii care au fantezii legate de ea, mai ales că joacă rolul unei asistente medicale. Profitînd de buna dispoziție a regizorului, care, deși a mărturisit că este obosit, a fost foarte disponibil, l-am rugat să răspundă
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
vâjâitul motoarelor patrulei aeriene israeliene: în timp ce trupurile păreau de nescufundat, vânzoleala istoriei și calmul originilor alternau cu o regularitate nevrotică. M-am hotărât într-o clipă, o mașină ne aștepta și peste câteva minute eram la Ocna Sibiului. Mărturisesc că speram să retrăiesc, de data asta la modul "acvatic", experiența călătoriei nocturne din ajun. Speranță repede spulberată: din barurile de noapte, unele mai zgomotoase ca altele, răzbăteau vocile stridente ale cântăreților și freamătul insuportabil al orchestrelor. Ai fi zis că toți
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
perfectă dintre aceste paliere. Proiectul Academiei Române, conform planului editorial anunțat în final, cuprinde 23 de volume, în care vor fi facsimilate toate manuscrisele eminesciene (ceea ce înseamnă 15.478 de pagini), într-o serie cu apariții eșalonate pe cinci ani, după cum speră Eugen Simion. Ediția nu este însoțită de comentarii și de transcrieri ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
cu Dumnezeu care se realizează în momentul morții. Sfântul Ignatie nu-și consideră mântuirea de la sine înțeleasă. Ca să-l poată atinge pe Dumnezeu, el solicită rugăciunile magnezienilor 36. Astfel de realizare este fructul adevăratei ucenicii 37, o ucenicie pe care speră să o demonstreze în arenă. S-a scris că nici chiar cei care sunt înclinați să maximizeze latura mistică a Sfântului Ignatie nu îl consideră un susținător al îndumnezeirii 38. În mod sigur, are prea puține în comun cu intelectualii
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Universitŕ per Stranieri, Palazzo Gallenga, 01600 Perugia, Piazza Fortebraccio : Caro Constantin, vă voi întâlni cu multă plăcere atunci când veți voi să veniți la Florența. Telefonați-mi mai întâi la 6700659 (prefix 055 pentru convorbiri interurbane) și vom fixa o întrevedere. Sper ca scrisoarea mea să vă găsească încă la Perugia. Mulțumesc și pentru salutările pe care mi le transmiteți de la Arcurio. Pe curând, al Dvstră Mario Luzi Am avut destul noroc în frecventarea unor mari poeți contemporani italieni! O "răsplată" pentru
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
27 mai, ajunsă aici pe 7 iunie, cu excelentele vești pe care mi le dați. Înțeleg că lucrați și sunt convins că va fi cu profit pentru poezie și litere. Eu trebuie să aprofundez încă lectura textului Dvstră pe care sper cu adevărat să-l pot publica în ultimul număr din acest an al revistei L'Approdo letterario ; firește, într-o selecție de vreo zece pagini de versuri precedate de nota Dvstră. Prietenul Righi muncește mult și aceasta e cauza că
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Regret că acum îmi spuneți ca ați avea unele dificultăți la gândul de a îngriji aceasta pentru noi. Cu puțin timp în urmă, am vorbit despre Dvstră cu Luzi și i-am spus, tocmai, că, mai devreme sau mai târziu, speram să pot organiza cu Dvstră o mică prezentare de poeți români în al nostru Almanacco. Cu acea ocazie, Luzi nu mi-a vorbit în mod deosebit (in particolare) despre versurile Dvstră ; cu un alt prilej, nici Betocchi nu a făcut
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
privesc cu scârbă absolută spre instituțiile românești, nu e nouă. Noi sunt doar măștile. A-l reduce pe președintele României la măruntul rol de executant al unor ukazuri aberante arată orice, în afară de un minim respect pentru acel președinte. Nu puteam spera la o mai eclatantă confirmare a bănuielilor pe care mi le exprimam în articolul incriminat. Resentimentul, invidia, revanșa au devenit idealurilor multor indivizi (doctori sau nedoctori) ce cred că dacă țin un pix în mână chiar știu să și scrie
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
o ostilitate programatică pe Horia-Roman Patapievici?" Răspunsul e...lămuritor: "Dacă Observator cultural menține această linie după directoratul lui Bogdan Lefter, eu nu înțeleg de ce omul a fost schimbat." La final, discuția revine la Colegiul Noua Europă, "largul" unde mai poți spera să găsești, cum speră, pentru sine, rectorul lui, "frumusețea uitată a vieții". Singura care mai are înțeles...
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
Horia-Roman Patapievici?" Răspunsul e...lămuritor: "Dacă Observator cultural menține această linie după directoratul lui Bogdan Lefter, eu nu înțeleg de ce omul a fost schimbat." La final, discuția revine la Colegiul Noua Europă, "largul" unde mai poți spera să găsești, cum speră, pentru sine, rectorul lui, "frumusețea uitată a vieții". Singura care mai are înțeles...
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
doua temă a cercetării întreprinse de Ion Hobana. Prima menționare într-o publicație românească pare să fie aceea din "Convorbiri literare", în numărul din Ianuarie 1873, unde apărea o notiță nesemnată despre cărțile lui Jules Verne apărute recent la Paris. "Sperăm că aceste scrieri vor găsi și între Români cititori numeroși" scrie autorul notiței care trebuie să fi fost, crede Hobana, junimistul George Panu. Acesta vorbește în Amintiri de la Junimea din Iași despre lecturile din Jules Verne care produseseră asupra sa
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
nu tocmai bine. Toate acestea veneau ca un fel de cîntec pe coarda ei invizibilă, cam așa cum cîntă balenele, strigînd una la alta prin adîncuri. Timp de aproape o săptămînă după ce am dispărut părinții mei au rămas la hotelul Lochmoor, sperînd că o să mă întorc. Pînă la urmă, detectivul de la poliția din New York căruia îi fusese încredințat cazul le-a spus că era mai bine să se ducă acasă. - S-ar putea ca fiica dumneavoastră să sune. Sau să apară acolo
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
care mi se părea că Ceaușescu nu a dispărut. Nicidecum. Ci doar că s-a risipit și realcătuit, că este clonat aproape în fiecare și, oricum, în cei care ne conduc. Se întîmpla asta într-un moment în care mai speram în schimbări esențiale. M-am gîndit, așadar, că trebuie să ne cunoaștem trecutul în sensul profund. Dureros. Netrucat și netrunchiat. Că ar fi igienic pentru toți. Ca să putem privi în prezent, ca să putem să visăm viitorul, ar cam trebui să
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
și o treceau fiori reci. Când se uită spre conac, o zări pe Helena făcându-le semne și îi atrase lui Lucian atenția. El îi întinse brusc o mână și își scoase căciula, dezvelindu-și părul castaniu și fruntea înaltă. - Sper că ne vom mai vedea, spuse el. Tulburată, Miriam-Lieba murmură: - Da, mulțumesc.ș...ț Fuga La o oră după masa de Purim, Miriam-Lieba ieși din casă. Rămase pe aproape, cu ochii ațintiți spre lună. Azriel spusese că, exact peste patru
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
există locuri de casă în Teleorman) și gunoaiele aruncate la întâmplare la marginea satului, spre bucuria ciorilor. Nu vreau să supăr pe fericiții posesori de astfel de palate, dar curățenia este « mama sănătății », parcă așa se spunea odată. Pozele alăturate sper să vorbească de la sine. Am trecut prin comună Buzescu în drum spre Craiova, orașul în care mi-am petrecut anii de liceu. Spre deosebire de București, « cetatea Băniei » mi s-a părut ceva mai curată, mai cu seamă centrul, unde s-au
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
și a stresului pe care am fost siliți să-l suportăm în anii 1999-2001 (și care i-a diminuat rezistența la boală a regretatului Zigu Ornea, director al Editurii Minerva în ultimul deceniu al secolului trecut, decedat în noiembrie 2001). Sperăm că în anul și în anii viitori - după terminarea lucrărilor la marele Dicționar al scriitorilor români, colective tinere din cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie angrenate în realizarea unor ediții critice din operele scriitorilor clasici români, în condițiile
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
modificarea anunțată a sistemului de acordare a subvențiilor de către ministerele interesate (Ministerul Culturii și al Cultelor și Ministerului Educației și al Cercetării) în sensul că începând din 2005 nu se vor mai stabili subvenții pe titlu, ci se vor achiziționa (sperăm că pe baza unor contracte ferme de precomandă) mai multe exemplare din fiecare lucrare pentru bibliotecile județene, școlare etc. Dacă, în medie, din fiecare ediție s-ar comanda numai zece exemplare pentru fiecare județ, aceasta ar însemna un tiraj asigurat
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
ultimul volum, 46), lansată în 1962, la început sub supravegherea autorului, redactor și apoi editor fiind Gh. Pienescu, continuată astăzi de Mitzura Arghezi și Traian Radu. Sunt, totuși, două momente de referință în istoria accidentată a editării scriitorilor clasici români. Sper că vor obține subvențiile absolut necesare și vor apărea în acest an ediții critice, din operele lui Mihail Kogălniceanu (Oratorie, ultimul volum, 1889-1891, editor Georgeta Penelea-Filitti), Dimitrie Anghel, (vol. I, editor Marcel Duță), Ilarie Chendi (vol. VII, editori D. Bălăeț
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
română“, pregătite în cadrul Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan - Al. Rosetti (coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș): Viața Sfântului Vasilie cel Nou (editor Maria Stanciu-Istrate) și Viteazul și Moartea (editor Mihai Moraru). Nu am pierdut contactul cu vechii noștri colaboratori și sperăm să putem continua și alte ediții, precum G. Călinescu, M. Sadoveanu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, I. Agârbiceanu, Tudor Mușatescu. E tot ce putem face în momentul de față, având senzația apăsătoare că, dacă Editura Minerva era
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
momente. Neavînd, așadar, pe cine să-i impună lui reforme, se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră și nu obosește a spera că va face să rezulte de la dînsul o societate. Trebuie să mărturisim că statul acesta are aci o sarcină titanică, însă, deocamdată, nu chiar imposibilă. Cucerirea bunurilor naturale, perfecționarea păstrării și prefacerii acestora, multiplicarea schimbului
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
să-i impună lui reforme, se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră și nu obosește a spera că va face să rezulte de la dînsul o societate. Trebuie să mărturisim că statul acesta are aci o sarcină titanică, însă, deocamdată, nu chiar imposibilă. Cucerirea bunurilor naturale, perfecționarea păstrării și prefacerii acestora, multiplicarea schimbului, toate acestea cu stăruință, cu
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
mireasă” ce traversează întreg spectacolul ca un leitmotiv. Mai întîi voalurile care domină platoul și care evocă voalul miresei ce apoi apare pe o armură în biroul lui Iago sau - soluție splendidă - decorează, în ultimul act, trupul Desdemonei fecioare ce speră astfel să-și consoleze soțul gelos. Virginitatea e proba inocenței! E ceea ce Desdemona expune și Otello, orb, nu vede. El, eroul, se crede pătat, dar complet manipulat, va sfârși prin a păta de sînge albul imaculat al Desdemonei pentru a
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
este unul diferit. Cred însă că trebuie să ne ferim să calificăm în vreun fel această "alteritate". Azi există tendința definirii unei singure perspective ca fiind cea "bună". Este o imensă eroare, căci lumea nu este lineară și rămîne de sperat ca ea să nici nu fie așa vreodată. Cît am stat la București, beneficiind de o bursă, mi-am făcut aproape o datorie zilnică, o temă de casă, din încercarea de a ajunge la acea poziție din care lucrurile pot
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Antichității. Tematica erotică, dominantă doar la un singur poet (Mimnermos), se alătură altora, și în rând cu ele. Tonul pare a-l da dialogul parenetic cu potențialul cititor, pe succesive, în fond mozaicate teme: de la cetatea în pericol și răspunsul sperat în atari circumstanțe de la cetățenii ei, până la bucuriile și tristețile zilei curente. Elegia arhaică greacă se vădește, prin aceasta, a fi complementul unui răspuns - uman, simplu, nepretențios - la persistentele și niciodată sațiatele întrebări ale filosofiei contemporane ei. Dar prima vârstă
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
vor avea acces doar la copii anonimizate întocmite de SRI după originalele din arhivă. * Ticu Dumitrescu, părintele legii, a avertizat că rămășițele proiectului său ajută acum la conspirarea Securității, și nu la deconspirarea celor care au făcut poliție politică”. Cronicarul speră că proiectul Stan nu va trece, fiindcă altfel Puterea va provoca un scandal uriaș care se va întoarce împotriva ei. Dl Stan a dovedit în mai multe rînduri că, chiar dacă face politică, n-are abilități de politician. Ca și colegul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]