1,049 matches
-
pe materialul din temelie așezat solid de noi cei ce am slujit școala; despre care nimeni nu-și va mai aminti nimic, tot așa cum nici noi nu știm nimic despre cei ce au pus primele doage la butoaie sau primele spițe la roți. Până și nepoții noștri ne vor uita! A uita e un lucru natural, firesc și chiar eficient. Cui i-ar folosi, spre exemplu, să țină minte cu ce fel de obiele sau cu ce fel de nojițe, în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
al XVI-lea), preocupat de căderea sărbătorii Paștelui cu calculele astronomice pe care se întemeiază. Printre dispozițiile de drept bisericesc la noi s-au perpetuat și formulare de ciclu pascal. Cărțile de rugăciuni cuprind învățături pentru înțelegerea pascaliei în numeroase ,,spițe sau în stâlpi”. Mai des decât acestea, Psaltirea arăta anii bisecți, „nașterea luminii lunilor”, „știrbirea luminii lunilor”, data praznicelor împărătești, începutul și durata posturilor etc.. Dintre cele aproximativ 200 de ere cunoscute, era creștină comună sau dionisiană este astăzi cea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cuplu pune sub semnul întrebării stabilitatea familiei respective. Recurgerea la surogate (adopții sau alte forme) poate constitui o soluție, dar nu este cea ideală - proprii copii. Familia este o microlume și un microunivers. În familie, prin copii, se asigură perpetuarea spiței, a numelui marii familii. Orice cuplu își dorește urmași care să-i ducă mai departe numele și faima. Familia fără copii este ca un pom fără roade. Cele mai trainice familii sunt cele întemeiate pe dragoste și care au urmași
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a înșirat 12 Iurie și 264 de Iurașcu, așa cum i-a găsit prin toată Moldova: tați, veri, surori, frați și cumnați, chiar și fără a fi rude; printre acestea și 14 toponimice de la Iurie, Iurașco, ori Onciu Iurașcovici și două spițe genealogice. Prima spiță este pentru Iurie din Macoviceni 28, înainte de 1550 și te întrebi ce legătură are acesta cu Iurașcu pîrcălab de Hotin? În a doua spiță genealogică de pe pagina 32, găsim 16 persoane cu numele Iurașcu, mai ales de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iurie și 264 de Iurașcu, așa cum i-a găsit prin toată Moldova: tați, veri, surori, frați și cumnați, chiar și fără a fi rude; printre acestea și 14 toponimice de la Iurie, Iurașco, ori Onciu Iurașcovici și două spițe genealogice. Prima spiță este pentru Iurie din Macoviceni 28, înainte de 1550 și te întrebi ce legătură are acesta cu Iurașcu pîrcălab de Hotin? În a doua spiță genealogică de pe pagina 32, găsim 16 persoane cu numele Iurașcu, mai ales de prin părțile Bacăului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
printre acestea și 14 toponimice de la Iurie, Iurașco, ori Onciu Iurașcovici și două spițe genealogice. Prima spiță este pentru Iurie din Macoviceni 28, înainte de 1550 și te întrebi ce legătură are acesta cu Iurașcu pîrcălab de Hotin? În a doua spiță genealogică de pe pagina 32, găsim 16 persoane cu numele Iurașcu, mai ales de prin părțile Bacăului, înșirate pe șase generații, în lungul a două sute de ani, pînă pe la 1850. Și aici este curios faptul că din această spiță genealogică lipsește
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a doua spiță genealogică de pe pagina 32, găsim 16 persoane cu numele Iurașcu, mai ales de prin părțile Bacăului, înșirate pe șase generații, în lungul a două sute de ani, pînă pe la 1850. Și aici este curios faptul că din această spiță genealogică lipsește tocmai stolnicul Vasile Iurașcu, dar patru dintre copiii acestuia, printre care și mama lui Eminescu, sunt dați drept fiii lui Iordache Iurașcu, ban în 1823!! Oare și această spiță genealogică trebuie considerată "contribuție documentară"? În sfîrșit, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1850. Și aici este curios faptul că din această spiță genealogică lipsește tocmai stolnicul Vasile Iurașcu, dar patru dintre copiii acestuia, printre care și mama lui Eminescu, sunt dați drept fiii lui Iordache Iurașcu, ban în 1823!! Oare și această spiță genealogică trebuie considerată "contribuție documentară"? În sfîrșit, pentru a satisface postum grandomania lui Matei Eminescu, Augustin Z. N. Pop s-a lăsat inspirat de avocatul D. D. Iurașcu, care și-a întocmit o spiță genealogică, nu după documente, ci "după
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ban în 1823!! Oare și această spiță genealogică trebuie considerată "contribuție documentară"? În sfîrșit, pentru a satisface postum grandomania lui Matei Eminescu, Augustin Z. N. Pop s-a lăsat inspirat de avocatul D. D. Iurașcu, care și-a întocmit o spiță genealogică, nu după documente, ci "după tradițiile de familie". Acesta și-a închipuit drept strămoș un cadet podolian sau volihnian, aventurier prin Moldova, înainte de 1400, și care ar fi intrat în relații numai cu familii pămîntene, de primul rang, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
drept strămoș un cadet podolian sau volihnian, aventurier prin Moldova, înainte de 1400, și care ar fi intrat în relații numai cu familii pămîntene, de primul rang, în conducerea Moldovei. Pe ici-pe colea, Augustin Z. N. Pop și-a modificat prima spiță genealogică, luîndu-se după avocatul Iurașcu, dar, și de data aceasta, spița sa tot fantezistă a rămas, în părțile ei esențiale. Ea nu este susținută documentar nici măcar pentru părinții și bunicii lui Iurașcu, fără a mai vorbi de legătura cu Iurașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1400, și care ar fi intrat în relații numai cu familii pămîntene, de primul rang, în conducerea Moldovei. Pe ici-pe colea, Augustin Z. N. Pop și-a modificat prima spiță genealogică, luîndu-se după avocatul Iurașcu, dar, și de data aceasta, spița sa tot fantezistă a rămas, în părțile ei esențiale. Ea nu este susținută documentar nici măcar pentru părinții și bunicii lui Iurașcu, fără a mai vorbi de legătura cu Iurașcu pîrcălab de Hotin, care a fost pur și simplu uitat. Noul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
XVI, vol. III, documentele 294, 297, 298, 301, 330 și 331. 12. TEODOR BALAN, Familia Onciul, Cernăuți, 1927, pag. 5 și 9. 13. IDEM, ibidem, pag. 17-18. 14. IDEM, ibidem, doc. 21, pag. 25, apoi paginile, XIII-XVI și, în sfîrșit, spița genealogică, pentru ramura lui Onciu Iurașcovici. 15. Documente privind relațiile agrare în secolul XVIII, vol. II Moldova, Edit. Acad. R.S.R., București, 1966, pag. 545. 16. Uricariul, vol. VII, Iași, 1886, pag. 244. 17. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
învîrte (8); spartă (7); pătrat (6); pătrată (6); se învîrte (5); noroc (5); moară (4); perfecțiune (4); circular (3); destin (3); drum (3); întoarcere (3); lemn (3); mașina (3); merge (3); mers (3); mică (3); morii (3); se întoarce (3); spiță (3); spițe (3); viteză (3); cașcaval (2); de căruță (2); covrig (2); dracului (2); evoluție (2); infinit (2); Ion (2); a se învîrti (2); de lemn (2); de mașină (2); mereu (2); piatră (2); preistorie (2); răsplată (2); rezervă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spartă (7); pătrat (6); pătrată (6); se învîrte (5); noroc (5); moară (4); perfecțiune (4); circular (3); destin (3); drum (3); întoarcere (3); lemn (3); mașina (3); merge (3); mers (3); mică (3); morii (3); se întoarce (3); spiță (3); spițe (3); viteză (3); cașcaval (2); de căruță (2); covrig (2); dracului (2); evoluție (2); infinit (2); Ion (2); a se învîrti (2); de lemn (2); de mașină (2); mereu (2); piatră (2); preistorie (2); răsplată (2); rezervă (2); roata vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fier al unei roți de car" prin care se trecea bolnavul de nouă ori, la o răscruce de drumuri, în afara satului, la răsăritul soarelui. Călătorul, prigonit, la drum de noapte, de duhuri necurate, "zgâria pe pământ" o roată cu patru spițe și se așeza în mijlocul roții, unde se întâlneau spițele. Roata solară, cu rol apotropaic, se grava pe porțile maramureșene, în vârful stâlpilor monumentali, iar, în Bucovina, se întâlnesc și astăzi stâlpi funerari cu roți solare în vârf.105 La români
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trecea bolnavul de nouă ori, la o răscruce de drumuri, în afara satului, la răsăritul soarelui. Călătorul, prigonit, la drum de noapte, de duhuri necurate, "zgâria pe pământ" o roată cu patru spițe și se așeza în mijlocul roții, unde se întâlneau spițele. Roata solară, cu rol apotropaic, se grava pe porțile maramureșene, în vârful stâlpilor monumentali, iar, în Bucovina, se întâlnesc și astăzi stâlpi funerari cu roți solare în vârf.105 La români, sărbătorile solstițiale și echinoxiale erau marcate și de jocul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se impune ca un imperativ al cunoașterii sau al înfrângerii; grădinarul ("Trandafirul negru") va putrezi în mlaștini, Craiul de Ghindă este un mesager al morții dragostea lui este similară extincției: "Ucide copiii ce-mi seamănă mie/ să nu mai cadă spița prin timp". Fecioarele își pierd frumusețea prin moarte sau, dimpotrivă, ea le purifică (ca elemente ale dezagregării biologice sunt invocate apa și focul). Că trupul nostru dispărea în unde,/ dar frumusețea trupurilor nu". "Acela-ce-nu-se-teme-de-nimic" este înfrânt de opreliști transcendentale: "într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-l sărutăm pe gura rece și pe pântec și pe genunchii goi". Un acut sentiment al morții apare în poemele "Vremea", "Catran". Sentimentul timpului, ca și la alți poeți, se fixează în ideea repetabilității: Iar timpul e o roată cu spițe/ Prin care lumina se crapă." În ultimul volum "Utopia ninsorii", editura Cartea Românească, 1975, e preocupat de problema artei și a destinului în poezie: "Atât doar poetul trebuie să creadă/ că fericite-i sunt suflarea și destinul". Câteva poeme de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în încadrarea omului în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă, împotriva unei fete în căruță nouă/ deturnând câmpia noastră arsă/ după iepele zmeoaice amândouă..., avea spițe agere și lucitoare, și-avea carul coșul nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă să-i ademenească pe trecători cu daruri și cântece: "dar mă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
4. După ce artistul și-a exersat plenar valorile, simte, probabil, că următorul exercițiu în slujba lor trebuie să fie pedagogia. 5. Artistul e posibil să vadă, pe măsura inepuizabilei lui fecundități, inepuizabila vanitate de a mai continua (așa cum blestemă Hamlet spița omenească să nu mai aibă miri și să nu mai plodească). 6. Artistul nu și-a oprit nici o clipă căutarea, copilăria, neliniștea, vitalitatea elanului, dar printr-o decizie neraționabilă a ființei lui s-a așezat pur și simplu în afara propriei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu-i ții tu să aprindă, că-ți cad dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune ca sămn. Căruță De la căruță să nu pui pe foc: inima*, că-i rău de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-a mînca ceafa, să te cam păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1739). Putem presupune că s-a căsătorit pe la 33-34 a treia oară cu Pantazi paharnic, diferența dintre cei doi fiind de aproape 30 de ani. b) Înrudirea. Biserica ortodoxă română interzice căsătoriile între rudele de sânge coborând până la a șaptea spiță, opri te fiind chiar și căsătorii le între rudele spi ritu a le. Îndrep ta rea legii acordă un larg spațiu înrudirii, luând fiecare caz în parte și aplecându-se asupra celor mai mici detalii, deoarece legătura de „sânge amestecat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în evidență, în citoplasma acestor celule o rețea bogată de reticul endoplasmic și ribozomi, aspect caracteristic pentru celulele care sintetizează cantități mari de proteine. Nucleul este rotund sau oval situat excentric, cu cromatina dispusă în grămezi, fără să apară „în spiță de roată” ca la plasmocitele normale. În jurul nucleului, aproape întotdeauna apare un halou clar. Unele celule de talie mare prezintă 2-3 sau 4 nuclei și au citoplasma abundentă, bogată în granulații sau incluziuni azurofile, unele similare cu corpii Auer. Prezența
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
celule pot prezenta trei sau mai mulți nuclei. Altele prezintă caractere mai accentuate de imaturitate: sunt mai mari (20-35µm), cu nucleu maro, rotund, cu cromatină fină, iar citoplasma intens bazofilă. Se întâlnesc și câteva celule plasmocite mature, cu nucleu „în spiță de roată” și zonă clară perinucleară. Uneori plasmocitele pot prezenta citoplasmă acidofilă, sunt așa-numitele „celule în flacără” care au fost descrise mai frecvent în mielomul imunoglobulinei „A”. Celulele mielomatoase prezintă numeroase asincronisme de natură nucleocitoplasmatică; după Bernier și Graham
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
inerentă unei astfel de întreprinderi menite a stimula memoria: "Din burgul meu sosesc misive/ cu melancolice comprese/ așa cum foloseau adese/ sinucigașii din Ninive.// Poștașul Behemoth beat turtă/ își șterge botul de un timbru/ apoi cu vocea fără timbru/ ne spune spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de vânzare:/ legați de șa, trei bogatâri// oiștea de la Carul mare/ poze cu Adam și Eva miri./ Tu vezi de ceai și samovare.// Tu vezi de ceai și samovare". O Halima
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]