2,830 matches
-
de Dogiel, pretinde însă că în afara neuronului senzitiv spinal, calea aferentă viscerală ar folosi un al doilea neuron în ganglionii simpatici laterovertebrali. Aferentele vegetative ar ajunge într-un prim moment la acest neuron, de la care ar merge apoi spre ganglionul spinal prin ramurile comunicante albe. Între celula senzitivă a ganglionului simpatic laterovertebral și aceea din ganglionul spinal, autorul sus-citat a descris o celulă intercalară, în formă de coșuleț (en corbeille), care-i poartă numele. Teoria pluralistă, admițând existența unor neuroni viscerosensibili
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
doilea neuron în ganglionii simpatici laterovertebrali. Aferentele vegetative ar ajunge într-un prim moment la acest neuron, de la care ar merge apoi spre ganglionul spinal prin ramurile comunicante albe. Între celula senzitivă a ganglionului simpatic laterovertebral și aceea din ganglionul spinal, autorul sus-citat a descris o celulă intercalară, în formă de coșuleț (en corbeille), care-i poartă numele. Teoria pluralistă, admițând existența unor neuroni viscerosensibili în ganglionii laterovertebrali, este în contradicție cu faptul că blocarea ganglionară nu afectează transmiterea impulsurilor vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și fibre nervoase compactate de celule enterogliale. Cordoanele nervoase plexuale sunt mănunchiuri de fibre nervoase formate din axoni intrinseci ai neuronilor enterici Dogiel I și axoni extrinseci, aferenți și eferenți vagali, postganglionari simpatici și aferenți viscerali cu originea în ganglionii spinali toraco-lombari. În funcție de grosime, se disting cordoane de ordinul I, interganglionare, de ordinul II, intercordonale și de ordinul III, care formează reticulul terminal. I.2.2.4. Plexul mienteric Plexul mienteric este situat între straturile longitudinal extern și circular intern ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitori, dar și interneuroni ai unor microcircuite locale (32). De aceea, principiul clasic că neuronii cu aceeași formă au aceeași funcție, perfect aplicabil la neuronii piramidali corticali, neuronii Purkinje ai cortexului cerebelos, neuronii ganglionari retinieni sau cei pseudounipolari ai ganglionilor spinali, pare să nu fie operant la nivelul SNE (4). I.2.2.9. Electrofiziologie Se descriu două clase de enteroneuroni, S și AH care se deosebesc prin aceea că la neuronii S potențialul de acțiune este urmat de o hiperpolarizare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Neuroni aferenți extrinseci pot fi extra-parietointestinali și intra-parietointestinali. Din punct de vedere anatomic, neuronii extra-parietointestinali aparțin fie SNP parasimpatic și sunt situați în ganglionii jugular și nodos de pe traiectul nervului vag, fie SNP simpatic și au corpurile neuronale în ganglionii spinali toraco-lombo-sacrați. Neuronii extrinseci intra-parietointestinali sunt numiți și intestinofugali (IFAN), au corpurile neuronale atât în plexul mienteric, cât și în cel submucos, și reprezintă singura structură neuroenterică aferentă care conectează direct SNE cu restul sistemului nervos periferic și central. Din acest
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ganglionar, căile eferente vegetative prezintă fibre preganglionare și postganglionare. Corpii celulari ai neuronilor preganglionari simpatico-parasimpatici sunt situați fie în nucleii de origine ai nervilor cranieni, fie în coloana intermedio-laterală a măduvei spinării. Axonii lor fiind mielinizați, traversează nervii cranieni și spinali către ganglionii vegetativi, unde stabilesc sinapse cu dendritele neuronilor secundari ganglionari. În funcție de locul unde sunt situați, ganglionii vegetativi extranevraxiali se împart în ganglioni cranieni latero-vertebrali, prevertebrali și pre- sau intravertebrali. La rândul lor, neuronii ganglionari sunt multipolari, izolați sau dispuși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la distanță. La rândul lor, axonii principalilor neuroni postganglionari sunt lungi și se distribuie la organele efectoare în diverse moduri. Ei pot ajunge ca ramură principală la organul sau țesutul efector, se pot atașa prin ramurile comunicante cenușii la nervii spinali pentru a fi distribuiți vaselor, glandelor sudoripare și mușchilor piloerectori ai firelor de păr din teritoriul respectiv, sau se pot ramifica într-o rețea perivasculară și continuă, până la organul situat adeseori la mare distanță de corpul neuronal. Ganglionii cranieni parasimpatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și la vertebrate (anelide, pești, păsări, broască, șobolani, maimuță, pisică). În sistemul nervos al mamiferelor există puține regiuni în care au fost evidențiate sinapse electrice. Acestea sunt: nucleul lateral vestibular la șobolan, nucleul trigeminal mezencefalic la primate și în motoneuronii spinali la pisică (Hinrichsen și Larramendi, 1968, 1970). I.4.8. STRUCTURA ELECTRONOMICROSCOPICĂ A SINAPSELOR ELECTRICE Cel mai important criteriu pentru identificarea sinapselor electrice este reprezentat de apoziția strânsă între membranele neuronale. Aceste apoziții strânse au fost demonstrate și în țesuturi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuroumorală eferentă. Diferența constă în faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în mod diferit în cazul simpaticului și parasimpaticului. II.1.1. ARCUL REFLEX VEGETATIV În cazul reflexelor vegetative simpatice, filetele senzitive aferente ale neuronului spinal asigură legătura dintre receptorii periferici și centrii nervoși adrenosimpatici de la nivelul coloanei intermediolaterale a măduvei spinării. De la acest nivel, pornesc fibrele eferente ale celui de al doilea neuron vegetativ, care coboară de-a lungul ramurii comunicante albe până la ganglionul paravertebral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuron vegetativ, care coboară de-a lungul ramurii comunicante albe până la ganglionul paravertebral simpatic, îndeplinind rolul unui veritabil neuron intermediar, preganglionar. Din ganglionii simpatici pleacă fibrele postganglionare ale celui de al treilea neuron, pe traiectul ramurilor comunicante cenușii, spre nervii spinali micști și organele terminale din teritoriul respectiv (vase sanguine, glande, mușchi pilomotori etc.) (fig. 59). Diferența esențială între arcul reflex somatic și cel vegetativ este că articulația sinaptică dintre primul și cel de al doilea neuron eferent are loc în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
somatice și în afara măduvei, în ganglionii simpatici, în cazul reflexelor vegetative. La rândul său, arcul reflex parasimpatic prezintă de asemenea unele particularități, deși este format tot din trei neuroni. Filetele senzitive ale vagului, de exemplu, aparțin ganglionului nodos (echivalentul ganglionului spinal), ca principală punte de legătură aferentă între teritoriul receptor și centrii bulbari din jurul nucleului dorsal al vagului. De aici, emană fibrele eferente ale primului neuron parasimpatic spre inimă, plămân și tractusul digestiv. Ajunse la nivelul acestor organe, filetele vagale lungi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presoreceptoare pornite de la nivelul arborizațiilor terminale sau corpusculilor Vater-Pacini din viscere la stațiile organo-vegetative centrale. Căile sensibilității inconștiente viscerale nu pot fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice. Fibrele vegetative aferente aparțin fie celulei senzitive în „T” din ganglionii spinali, fie formațiunilor ganglionare ale unor nervi cranieni (ganglionii: jugular, nodos, geniculat etc.). În primul caz, terminațiile dendritice străbat fără întrerupere sinaptică plexurile și ganglionii simpatici latero-vertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare, și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
senzitive în „T” din ganglionii spinali, fie formațiunilor ganglionare ale unor nervi cranieni (ganglionii: jugular, nodos, geniculat etc.). În primul caz, terminațiile dendritice străbat fără întrerupere sinaptică plexurile și ganglionii simpatici latero-vertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare, și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante albe. Prelungirea axonală a acestui prim neuron senzitiv intră prin rădăcina posterioară în măduvă, pentru a se articula fie cu neuronul următor, al căii spinotalamice ce se îndreaptă spre scoarța premotorie (ariile 6 și 8
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
respectiv. Excepție fac doar baro- și chemoreceptorii de la nivelul zonelor reflexogene, precum și voloreceptorii cardiaci și mecanoreceptorii pulmonari, discutați la reglarea activităților cardio-vasculare și respiratorii. Fibrele senzitive (dendritice) plecate de la nivelul viscerelor merg pe traiectul nervilor simpatici și parasimpatici până la ganglionii spinali, unde are sediul corpul celular al protoneuronului căii aferente interoceptive. În cazul aferentelor vagale, corpul celular al primului neuron senzitiv se găsește în ganglionul nodos. Axonii protoneuronilor respectivi pătrund împreună cu rădăcinile dorsale ale nervilor spinali în coarnele posterioare ale măduvei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatici și parasimpatici până la ganglionii spinali, unde are sediul corpul celular al protoneuronului căii aferente interoceptive. În cazul aferentelor vagale, corpul celular al primului neuron senzitiv se găsește în ganglionul nodos. Axonii protoneuronilor respectivi pătrund împreună cu rădăcinile dorsale ale nervilor spinali în coarnele posterioare ale măduvei, pentru a se articula atât cu deutoneuronul căii aferente interoceptive, cât și cu cel de-al doilea neuron al căii senzitive exteroceptive. Calea aferentă vegetativă urcă de-a lungul substanței cenușii periependimare, traversând releele polineuronale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
modificării tonusului intrinsec muscular. Tonusul vasoconstrictor simpatic are la bază descărcări continue cu frecvență redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bulbar și inhibitor medular nu sunt încă bine cunoscute. În cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului etc. La rândul său, șocul spinal produs de rahianestezia cu cocaină sau de distrugerea măduvei, relevă existența unei stări de tonus a centrilor vasomotori medulari. La vertebratele inferioare, ganglionii simpatici sunt și ei prevăzuți cu autonomie și tonus, proprietăți preluate la mamifere de centrii cerebrospinali. Conceptul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasomotorii de origine corticală se produc fie pe cale directă corticospinală, ca în cazul vasodilatației din mușchii scheletici, fie indirect prin releul hipotalamic sau bulbar. De menționat că majoritatea influențelor nervoase centrale se exercită prin intermediul centrilor vasomotori subordonați din măduvă. Șocul spinal, produs de secțiunea măduvei la nivelul cervicalei VII, demonstrează participarea acestora la menținerea tonusului vascular și producerea reacțiilor vasomotorii segmentare. Excesul de CO2 și deficitul de oxigen activează centrii vasomotori, favorizând apariția undelor Traube-Hering pe curba presională sanguină și, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produc fie pe cale directă cortico-spinală, ca în cazul vasodilatației din mușchii scheletici, fie indirect, prin releul hipotalamic și bulbar. De menționat că majoritatea influențelor nervoase centrale se exercită prin intermediul cordoanelor simpatice intermedio-laterale și al centrilor vasomotori din măduva spinării. Șocul spinal, produs de secțiunea măduvei la nivelul lui C7, demonstrează participarea centrilor vasomotori medulari la menținerea tonusului vascular, în general, și la producerea reacțiilor vasomotorii segmentare, în particular. Excesul de H+ și CO2, dublat de deficitul de O2, activează centrii vasomotori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situat în bulb pe planșeul ventriculului al IV-lea, în vecinătatea centrilor salivari, respiratori și vasomotori. Impulsurile motorii sunt transmise la periferie pe calea nervilor cranieni V, VII, IX, X și XII, iar la diafragm și mușchii abdominali prin nervii spinali. Excitarea centrului vomei poate fi realizată fie prin mecanism reflex, ca urmare a iritației filetelor senzitive din faringe, stomac, apendice, colecist, miocard, uter sau labirint, fie prin mecanism direct central, de natură compresivă, psihică sau medicamentoasă (apomorfină, emetină, glucozide etc.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de eliminare a urinei, cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
provoacă o puternică descărcare de catecolamine suprarenale, cu condiția ca nervii splanhnici să fie intacți. Secționarea acestora scade brutal secreția de catecolamine, până la 1/100 din debitul secretor bazal, realizând o adevărată secreție paralitică, iar distrugerea măduvei cervico-dorsale produce șocul spinal. Neuronii preganglionari spinali ai splanhnicului fiind sub dependența structurilor nervoase simpatice din bulb și hipotalamus, excitarea lor directă sau reflexă intensifică secreția de catecolamine simpatico-adrenale. Eliberarea predominantă de adrenalină asigură, împreună cu descărcările hormonale hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenale, reacțiile de apărare și rezistență la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
descărcare de catecolamine suprarenale, cu condiția ca nervii splanhnici să fie intacți. Secționarea acestora scade brutal secreția de catecolamine, până la 1/100 din debitul secretor bazal, realizând o adevărată secreție paralitică, iar distrugerea măduvei cervico-dorsale produce șocul spinal. Neuronii preganglionari spinali ai splanhnicului fiind sub dependența structurilor nervoase simpatice din bulb și hipotalamus, excitarea lor directă sau reflexă intensifică secreția de catecolamine simpatico-adrenale. Eliberarea predominantă de adrenalină asigură, împreună cu descărcările hormonale hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenale, reacțiile de apărare și rezistență la numeroasele suprasolicitări stresante
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale organelor genitale anexe, reglate pe cale neuroumorală vegetativă. Deși este dominată de complexul hipofizogonadal, reproducerea presupune, de fapt, mecanisme neurohormonale mult mai complexe, la care contribuie atât hipotalamusul, ca loc de formare a releasing-factorilor adenohipofizari, cât și centrii reflexelor vegetative spinale de erecție, ejaculare, expulsie etc. Hipotalamusul, supranumit și creierul vieții vegetative, realizează prin releasing-factori o veritabilă programare a secreției de gonadotrofine hipofizare, cu rol stimulator asupra organelor reproductive primare. Dacă în multe privințe marile funcții ale organismului (circulație, respirație, digestie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]