37,791 matches
-
biografice, informații suplimentare și elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanista de la Veneția, fondat de N. Iorga, tipărește două publicații proprii: Annuario și Quaderni. Recentul număr din Annuario, purtând girul spiritual și intelectual al istoricului Ioan-Aurel Pop, directorul Institutului, se constituie într-un veritabil compendiu al relațiilor culturale româno-italiene, pe următoarele direcții de abordare: L'ereditŕ di Romă, Image de l'autre, Missionari e missionarismo (Geopolitică religiosa), Îl "Commonwealth" veneziano, Impatto
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
felurite direcții. Mînat de un orgoliu în expansiune, se confruntă cu criza metafizică provocată de "căutarea lui Dumnezeu și negăsirea lui", stigmat al celui "ales", al celui ce posedă "dreptul să trăiască în metafizic, transfigurînd realul și adaptîndu-l structurii sale spirituale". De reținut superbia accentului volițional. Din această perspectivă nu-l mulțumește nici catolicismul, nici protenstantismul. Criteriul analizei este cel al raportului om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori a individualismului: "Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare în
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
felurite direcții. Mînat de un orgoliu în expansiune, se confruntă cu criza metafizică provocată de "căutarea lui Dumnezeu și negăsirea lui", stigmat al celui "ales", al celui ce posedă "dreptul să trăiască în metafizic, transfigurînd realul și adaptîndu-l structurii sale spirituale". De reținut superbia accentului volițional. Din această perspectivă nu-l mulțumește nici catolicismul, nici protenstantismul. Criteriul analizei este cel al raportului om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori a individualismului: "Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare în
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
în chestiunile publice și care nu poate duce decît la înecarea individualităților în mase, la precumpănirea cantității asupra calității". însă ,cultura adevărată este operă de adîncire personală și, prin urmare, de diferențiere. Marii oameni de cultură, marii creatori în ordine spirituală nu au fost niciodată democrați; nu au fost democrați nici prin temperament, nici prin practica politică". Eventualei stupefacții a unui cititor neprevenit i se pot opune cel puțin două explicații. Mai întîi aceea că filosoful critica, la un moment dat
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
fie cu recunoștință, ca un agent al rodniciei, ca o figură a maiestății naturale, fie, dimpotrivă, poate fi respins cu spaimă, detestat, însă în nici un caz negat ca realitate masivă, provocatoare. Indiferența e în acest caz greu de conceput. Exponent spiritual al vieții pe care se străduia a o capta prin oralitate, din încredințarea că textele noastre ne limitează, ne opresc la un moment dat elanul, ne știrbesc autenticitatea, în timp ce viața, indubitabil superioară lor, e neîncetată facere, prefacere, fertilitate, Nae Ionescu
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
debutat ca poeți. Cititorul-poet sfârșește prin a citi până la urmă totul, sumarul întreg al revistei, grijuliu să nu-i scape cumva ceva din ce, sub masca altui gen, s-ar putea ascunde: o învățătură, o experiență, un exercițiu, un antrenament spiritual util, impregnate toate subtil de poezie. Bucuria lui de a afla de la alții, mereu și mereu, că poezia există în toate și peste tot și că poetul e până la urmă un om de treabă, chiar dacă toată viața lui umblă mândru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
În plin realism socialist, Mattis Teutsch sabotează existența imediată, formele recognoscibile și obiectul tangibil, sugerînd implicit că există o altă lume și un alt tip de existență din care accidentalul dispare, iar în locul lui se instaurează principii incoruptibile și energii spirituale pure. Acest moment nu este, însă, decît unul intermediar. Din el derivă, printr-o logică subtilă și, oarecum, surprinzătoare, cea de-a treia și ultima etapă din intervalul 1940 -1960: aceea a revenirii la antropocentrism, dar într-o cu totul
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
portretului, ci, întotdeuna, o adevărată iradiere, este de presupus că visul unei alte ordini nu este atît o deplasare directă, cît o multiplă aspirație, un proces care implică un parcurs cu nenumărate ipostaze. Că pictorul se gîndea însistent la resurecția spirituală ca la o compensație ultimă față de precaritatea existenței noastre materiale, poate fi lesne descifrat într-una din lucrările sale tîrzii în care se proiectează pe sine însuși pe catafalc, iar, într-un plan secund, în plină ascensiune mistică, propriul spirit
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
toate universurile imaginabile, ca o dovadă absolută că doar creația artistică garantează o existență exemplară și fără limite. Este exact ceea ce artistul sintetizează în finalul ideologiei artei: ,, Arhitectură- spațiu plastică - dimensiune imagine - suprafață - linie - culoare reprezintă în formă sentimentele vieții spirituale" (Op. cit. , pag. 95) n P.S. Pe data de 07 - 10 - 2004, s-a deschis, la Galeria Luchian 12, prima expoziție Hans Mattis Teutsch organizată în România, cu lucrări din perioada1940-1960. Textul de mai sus, din care au mai fost publicate
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
unele condeie care-l tratează pe faimosul dascăl de filosofie, mentorul unor personalități precum Mircea Eliade, Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Petre Pandrea, Vasile Băncilă, Mihail Sebastian, Octav Onicescu, Mihai Șora, drept un soi de impostor sau răufăcător pe tărîm spiritual, drept un simplu plagiator, de pildă George Voicu sau Marta Petreu, care, pornind de la un comentariu al lui Zevedei Barbu (apărut în revista Saeculum, nr. 4/1943), "a reluat și detaliat Ťdosarulť Evelyn Underhill, extinzîndu-l însă și asupra lui Lucian
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
din "împărăția Spiritului", capabilă a-i revela omului frustrat, "lumina Adevărului integral". Se preconiza substituirea factorului tehnic, ajuns la o grotescă supradimensionare, prin factorul religios, prin ceea ce Hermann Keyserling numea "cultura ecumenică". La rîndul său, sincronizat cu o asemenea frămîntare spirituală a Europei, Nae Ionescu îmbrățișa acest Zeitgest, manifestîndu-se drept unul din promotorii săi cei mai relevanți în spațiul românesc. Plutea în văzduh o nevoie de lustrație, de misticism, de regenerare prin suflet, o nevoie imperioasă, exploatată în mod cinic pînă
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
Stockholm, Premiul Nobel - un longeviv care a străbătut secolul cu aerul unui necunoscut mărginaș din Dublin, stînd, uneori, la taclale cu, de pildă, Peron, Jean Louis Barrault, Cioran, Madeleine Renaud, Peggy Guggenheim, Duchamp, Giacometti, Lucia Joyce, care s-a regăsit spiritual în spațiul cultural francez, care și-a scris piesele în franceză și apoi, mai tîrziu, și le-a tradus în engleză, care și-a asumat universul propriu, suficient sieși. Samuel Beckett, un destin străbătut temeinic și riguros de scriitor, departe
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
timp, în ambianța de la "Tiparul Universitar", la nivelul grupului alcătuit din tineri aproape de aceeași vârstă (Geo Dumitrescu, Sergiu Filerot, Marin Sârbulescu, Tiberiu Tretinescu, Virgil Ierunca (Untaru), Al. Cerna-Rădulescu, Pavel Chihaia, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion ș.a.), se produsese o adevărată contagiune spirituală, o coeziune lăuntrică generată de anumite identități de idei și aspirații, în ciuda unor evenimente devenite între timp tot mai îngrijorătoare. "Dar pe noi, va consemna Marin Preda, amenințările astea nu ne speriau, nu știu de ce. Poate că eram prea tineri
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
și Caragiale... Al. P.: Și Caragiale, fără îndoială. Mai ales! Doi oameni au fost aicea în țară extraordinar de balcanici: unul era un prinț autentic și altul era un prinț închipuit: Ion Ghica și Mateiu Caragiale. Extraordinară cultură și inteligență spirituală au făcut ăștia doi, care erau balcanici puri, adică franțuziți, eleganți și distinși. Caragiale a fost unul dintre cei mai frumoși bărbați din România, dintre cei mai eleganți și mai distinși. Și dintre cei mai cultivați. Ceea ce nu știa lumea
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
face și în limba românească aceeași poezie "mai ridicată și mai subțire, cum se află la alte neamuri". Primul născut dintre cei zece copii ai preotului Solomon Budai din Cigmău, Ioan, vede lumina zilei pe la 1760 (este contemporan nu doar spiritual, ci și fizic cu unul dintre marii lui inspiratori, Voltaire) și se stinge la 24 august 1820, la Lwow. De remarcat faptul că nu se cunoaște pînă astăzi nici un portret de-al său, iar din puținele date legate de sfîrșitul
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
ar fi tras și numele comunei natale. E uimitor cum alte tipare geografice (Hațegul și Retezatul) și alte priveliști de învecinare (satele ardelenești pe lîngă care sălășluiesc țiganii) fac din Cigmăul lui Budai un fel de rai humuleștean, un nex spiritual de dăinuire a "înstrăinatului" de mai tîrziu, dar și conturul genuin al "dalbei țigănii". Acolo vede Budai și tinda unor biserici zugrăvită cu muncile iadului, iar umorul inscripțiilor adecvate subiectului cu siguranță l-au captivat. Parpangel străbate iadul ca Dante
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
umorul inscripțiilor adecvate subiectului cu siguranță l-au captivat. Parpangel străbate iadul ca Dante infernul (are "un purtător", iar însoțitorul, la rîndu-i, o "povață"), dar imaginile cu draci "în pielea goală" sînt "tocma" ca "pă păreții bisericii noastre". Cizelarea lui spirituală se face în trepte de amplitudine progresivă: bucoavna din satul natal, Seminarul de la Blaj, Universitățile Vienei, dar și în pașii mai mărunți ai sîrguinței zilnice. Psaltul de la "Barbareum", copistul și traducătorul unor lucrări didactice devine un om de mare cultură
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
fel pentru a arăta lumii că sînt un artist. îmi place mult munca fizică. în kibuț am efectuat cu mare plăcere și mult timp munca de chelner într-un restaurant. A. R.: Totuși nu aveați nevoie de un anumit climat spiritual pentru scrierile Dvs.? A.O.: întrebarea asta provine dintr-o romantică prejudecată că artistul ar trebui să lucreze într-o insulă pustie, sau într-un turn de fildeș, ori într-o subterană. A. R.: Nu-mi aparține asemenea prejudecată, nu
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., pp. 305 și 392. 9 Mănăstirea Precista Mare primul spital public, întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și în orașul Focșani a întemeiat, în incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuil», un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 29. S-a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806-1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
valori din țară". Virgil Ierunca a crezut în lupta de exil: ,României, exilul i-a dat șansa prezenței neîntrerupte într-o realitate vie" - (scrie în aceeași misivă). Exilul - ,acest spațiu blestemat de istorie în care fiecare încearcă să salveze identitatea spirituală a unei Românii reale". Virgil Ierunca s-a înscris - prin viață și prin operă - în acest ,spațiu blestemat" al istoriei țării noastre. Cu prețul sacrificării. De aceea, unii dintre cei care l-au cunoscut îndeaproape au putut observa că Virgil
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
Iar celălalt, Jiquidi, bătrânul posac, singuratic și inospitalier, exercitând totuși o stranie fascinație, reprezintă nocturnul, închiderea în sine și retragerea din lume. Unul ar fi maestrul de zi, celălalt maestrul de noapte. Eroul oscilează între cei doi poli de iradiație spirituală, de atât de diferite facturi, ilustrând prin frământările lui o dramă a neputinței de fixare. S-au făcut în legătură cu Ziua și noaptea trimiterile de rigoare la Nietzsche, evocându-se corespondența dintre categoriile apolinic-dionisiac ale filosofului și diurn-nocturn la care a
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
al Fizicii" pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la descoperirea teoriei relativității, despre Albert Einstein au apărut - și continuă să apară - zeci de articole, studii și lucrări. Autorul teoriei este invocat într-un număr din ,Time" drept ,părintele" spiritual al relativismului moral și modernismului în arta secolului XX. Deși la un moment dat nega el însuși orice conexiune între cubism și teoria relativității, totuși personalitatea lui Einstein, atipică omului de geniu și dublată de un proces de ,vulgarizare" a
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
traducerea italiană a cărții (Albert Einstein: Il lato umano. Spunti per un ritratto), însoțită de prefața lui Claudio Bartocci, Alle origini del mito di Einstein. Din episoadele biografice, din fragmentele de corespondență și amintirile contemporanilor rezultă portretul unui personaj accesibil, spiritual, afectuos, fără manifeste retorsiuni ale spiritului de geniu. Este probabil că editorii au intenționat să pună în evidență latura umană a autorului teoriei relativității, așa cum reiese din titlul antologiei. Regăsim în ea spuse einsteiniene cu valoare sapiențială, unele rămase în
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]