990 matches
-
mult decât cutia asta nenorocită de bambus, cu lumini discrete și ciripituri. Iată-te gol în timp ce sex-inspectorul îți prețăluiește nevoile. Nu numai că vrea să te umilească. Ceea ce vrea e să te simți mai prost ca niciodată... She-She părăsi camera sprintenă. Dar se întoarse repede. Ținea în mână curelușa elastică a unui carnet de cecuri. Ce urma să cadă pradă acelui malaxor - cartea mea de credit sau Pulănescu meu? Și acum, domnule, să-mi fac o idee asupra penisului dumitale... S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
stai cu noi la masă? Ți-a fost drumul lung și greu: Vrei să-ți dau pătucul meu? Poate-ai obosit, ești mică! -Cum să dorm, măi ursulică? Doar nu-i vremea de culcare, Vreau să-ncingem hora mare. Saltă sprinten păpușica, Mărioara și Florica Și păpușile cu toate, Ursulică toba bate.
PĂPUŞICO, CE MAI VREI?. In: Călătorie în lumea poeziei : o strângere de inimă pentru micii mei prieteni din Laza by VIRGINIA ANIŢESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/404_a_829]
-
pentru a se lăsa în voia atracției pe care o simțea față de plaja cea mică a insulei Calf. Ca urmare, mergea cu pași mărunți, ca o capră, pe cărarea care cobora în spirale, în urma unei babe cocoșate, încă și mai sprintene, numită Dolores O’Toole, care ducea, prins în spate, un balansoar din lemn de nuc, nemaipomenit de frumos. Era prins cu cureaua domnului Jones. Ceea ce însemna că acesta era obligat să-și folosească ambele mâini ca să-și țină pantalonii. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se desfășoare În fața lor un covor roșu lat de un metru, cu franjuri aurii pe margini, pe care apăru mărșăluind țanțoș un picior de lemn Îmbrăcat În frac, cu papion, cămașă albă și manșete, ce ducea În lesă o cățelușă sprintenă de rasă (ogar afgan), Înveșmântată Într-o rochie de catifea, cu un decolteu cât toate zilele. „Iată, acum puteți vedea viitorul dumneavoastră... Veți avea parte de un sfârșit de săptămână agitat. Aceasta e imaginea pe care o arată cărțile...” Imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
l-a văzut calul, mai întâi și s-a repezit asupra lui. Cavalerul l-a întâmpinat cu lancea întinsă, dar sălbaticul armăsar i-a frânt-o, fără a se lăsa o clipă oprit în loc, de această piedică. Spaniolul a sărit sprinten în lături și a lăsat animalul să treacă. Dar Bayard s-a oprit din fugă și s-a repezit la cavaler, care între timp, și-a tras sabia. Pierduse orice nădejde de a îmblânzi calul ; acum nu mai încăpea nicio
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
armele pe care le porți sunt ale lui Hector atunci se vede că le-ai dobândit prin furt.” Cât ai clipi din ochi cei doi se atacau cu furie. Spadele lor se încrucișau umplând văzduhul de larmă. Zebrino dibaci și sprinten, a reușit o vreme să scape de loviturile Durindanei, dar în cele din urmă s-a ales cu o rană adâncă la gât. S-a prăbușit de pe cal, iar regele tătar a plecat cu prada victoriei sale.
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
la punct cu o pereche de jeanși și sandale Naot cu șosete flocoase („N-ai de ce să cumperi Încălțămintea aia Birkenstock nemțească, din moment ce și israelienii fac așa ceva“, Îi plăcea să spună). Părul Îi albise puțin, dar sări În picioare la fel de sprinten ca Întotdeauna și mă cuprinse Într-o Îmbrățișare de urs. —Bettina, Bettina, te-ai Întors la cuib, cântă el, făcând cu mine câțiva pași de dans. M-am tras la o parte, jenată, și l-am sărutat repede pe obraz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
m-am apărat fără con vin gere. Ce zici de o suită de tablouri în care să te prind puțin câte puțin? — Fie, dar fără atâta zahăr, sugeră ea. Ne trebuie nuanțe mai vii, tonuri mai piperate, un ritm mai sprinten. Să-l luăm ca exemplu pe Paul Klee. El se joacă inteli gent, jonglează cu culorile, poate să le prefacă în muzică, este atâta lirism în picturile lui! Nu-l pot asemăna decât cu muzicienii Debussy și Ravel, precum și cu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
diavolului, se speriase. M-am dus de-a dreptul la curs. Pictorul era urcat pe masă și demonstra pe un panou mare principiile artei decorative. Mika-Le ținea "fusainele" și junele echerul. Când m-a văzut Greg, s-a coborât îndată sprinten și amabil. Mika-Le, prefăcîndu-se a nu mă vedea cu ochii ei galbeni și orbi, a trecut la locul ei. Dar obrăzniciile lui Mika-Le pentru mine!... "Am venit, pictore mare, să văd în atelierul dumitale, schița prietenei mele Elena Hallipa înainte de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Lică. Cum erau pavate străzile pe atunci și dacă aspectul scumpei Cetăți era primitiv și pitoresc cum i-1 descria uneori bătrânul ei moș . Dacă cumva Lică, actualul, apucase pe baba Smoala în Dealul Spirei, pe când era plutonier activ. Subțirel, sprinten, Mini parcă îl vedea cu o nuielușă tachinând peste garduri domnișoarele cartierului. Lică Trubadurul șoptea din când în când ceva Elizei, ținând ceașca de ceai pe genunchi, și vorbele îi șuierau îndemînatice și dosnice pe buze. Era felul lui de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
distrat. Lina se despărți de ea pentru a sal duce la o clientă în Izvor. - Așa departe te duci, Lina? o întrebă mașinal. Lina strânse din umerii ei cam gheboși, de iobagă modernă. Mini o salută cu mâna și porni sprinten, croindu-și, prin străzi tăiate pe muche, drum drept spre centru. Lunecând sinuos, rochia ei albă, ca o barcă unduioasă pe care o duce apa drept la debarcadere voioase, mereu mai vioaie spre miezul orașului viu, străbătu în pieziș Calea Victoriei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nici să se teamă. Vroi să se supună și, de subt resemnarea ei, dorința șoptea încet o rugăciune timidă spre înseninare. Ploile de vară nu întristau niciodată orașul, zâmbitor prin toate vitrinele lui gătite ca niște femei cochete, cu trecători sprinteni, mulțumiți de belșugul irigației, pe când răsuflarea proaspătă a Cetăței, trecută peste grădini, îmbălsămată și aburită din căldura de sin a pământului copt, era delicioasă de respirat. Totuși, azi ploaia răsturna la fiecare zece minute o găleată nouă și nu puteai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
străbate întinderi mari de țări, ca să pună mîna pe locuințe care nu sunt ale lui. 7. El este grozav și înfricoșat; numai din el însuși îi iese dreptul și mărirea lui. 8. Caii lui sunt mai iuți decît leoparzii, mai sprinteni decît lupii de seară, și călăreții lui înaintează în galop de departe, zboară ca vulturul care se repede asupra prăzii. 9. Tot poporul acesta vine numai ca să jefuiască, privirile lui lacome caută înainte, și strînge prinși de război ca nisipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
parcela de vie, fie la animale. Duminica organiza, împreună cu ceilalți liceeni, jocuri de volei sau de fotbal la baza sportivă a școlii și se întorcea acasă transpirat, obosit, dar fericit. Creștea și se împlinea ca un adolescent sănătos și viguros, sprinten și îndemânatic, sociabil și politicos. Treburile mă mânau deseori la Bârlad, ocazie cu care îl vizitam pe Săndel la școală. Directorul, dirigintele și toți profesorii cu care stăteam de vorbă aveau numai cuvinte frumoase la adresa lui. Îl lăudau pentru rezultatele bune
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
După ce mi-am oglindit chipul în lacrimile nopții și mi-am limpezit ochii în primele raze ale astrului zilei, am încălecat pe un nor călător, i-am pus căpăstru cu zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde, bogate și măiestrit colorate, munții tiviți cu codri voinici, lacurile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cai Golani. Secretar personal. All right there, mate? Oh, you don’t need to worry ( E totul în regulă? Nu-ți face griji ). Autoguvernare. Construcție sărăcăcioasă, cu câteva etaje, asemănătoare căminurilor de familiști. Infuzie de Cannabis. De la nippy, care înseamnă sprinten. Confortabil, tihnit. Joc de cuvinte rezultând într-o poreclă. Poxridden înseamnă „cu fața ciupită de vărsat de vânt“, iar Half mast este un termen care desemnează coborârea drapelului național pe jumătate, în semn de doliu; coborârea pavilionului în bernă. Hurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
m-am apărat fără con vin gere. Ce zici de o suită de tablouri în care să te prind puțin câte puțin? — Fie, dar fără atâta zahăr, sugeră ea. Ne trebuie nuanțe mai vii, tonuri mai piperate, un ritm mai sprinten. Să-l luăm ca exemplu pe Paul Klee. El se joacă inteli gent, jonglează cu culorile, poate să le prefacă în muzică, este atâta lirism în picturile lui! Nu-l pot asemăna decât cu muzicienii Debussy și Ravel, precum și cu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
cerca să mă lămurească, dar, cum nici la vîrsta aceea nu-mi plăcea adevărul, eu mă îndărătniceam: - Dar de ce nu-s crapi, bunică?... - De ce, așa! răspundea enigmatic bătrîna, cu convingerea unei fatalități. Tăceam impresionat. Păsăruici mărunțele, cu cioc ascuțit, săreau sprintene prin tufiș și foșneau în stuful risipit pe jos. Șezînd nemișcați, ele nu se speriau de noi și ne priveau cu curiozitate. Îndată ce simțeau că-s spionate, zburau țîrîind. Din mal curgea țărîna printre rădăcini. În patru labe, broaște mîloase
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
salariat mă vărsa într-o echipă de lămurire. După un plan bine chibzuit, am fost dat pe mîna lui bădia Nică Grigoraș. Nici chiar președintelui de întovărășire nu-i dădea ghes inima să plecăm amîndoi. Călca cu o grabă mai sprintenă decît puteai bănui la acest om gros și pîntecos. Cunoscînd obișnuita reacție a oamenilor, bădia Nică nu întîrzia la porți; la una striga, pe alta o ocolea, intrînd de-a dreptul în grădina unde avea sau numai își făcea omul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
repede la borcanul cu fasole și-l azvârle pe fereastră, Însă prin două rânduri de geamuri, că erau Închise. „Eu le plătesc!” zice zâmbind. „Să mi se oprească din salariu!” Lizica n-a așteptat mult. S-a săltat de pe scaun, sprintenă ca o gazelă - era de trei ori cât Dordonea - și i-a ras un pumn de l-a rostogolit pe podele. Aghiuță s-a ridicat și el de parcă fusese azvârlit pe arcuri și, la repezeală, i-a ars huidumei două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se oprește: Peste ochi își pune‐o mână și zâmbind copilărește Curios el lung privește Spre fântână. Din Poezii pag. 118‐120 MAMA Pitpalacu‐ n grâu sughiță Iar nepoții lui După mama cea pestriță, Mai pestriți ca ea la pene, Sprinteni fug prin buruieni Doisprezece pui ... Ion Crânguleanu Născut la 28 martie 1937 la Coșula, județul Botoșani. Poet. Din tematica sa nelipsind versurile pentru copii: „Sonete mute”(1962), „Un cățel ca vai de el...”(1968), „Flori pentru sarea pământului”(1973). MAMA
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și ochii scânteietori de voioșie...” - îl descrie Emil Tudor în „Întoarcere către adolescență”, când se referă la membrii Academiei Bârlădene. RONDEL EPIGRAMATIC Iubita mea i‐ o fată de la țară Cu ochi aprinși ca pulberea de stele, Cu mers naiv ... dar sprinten, de gazele , și cu priviri învăluite‐n pară ... Nu poartă pălărie ... nici mărgele ... Vor spune mulți : “o specie bizară” ... Iubita mea i‐ o fată de la țară Cu ochi aprinși ca pulberea de stele . Nu știe ce‐ i un «radio»... „flirtul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
trecut prin fața casei fostului meu director al școlii, Ștefan D. Baștă, care stătea de vorbă cu unul din frații săi, colonel în armata română. Îmbrăcat corect în uniforma școlară pe care o purtam cu drag, trec prin fața lor, cu pas sprinten, salut cu respect și-mi văd de drum. Sunt invitat să mă opresc pentru un schimb de vorbe. Directorul nu prididește a mă lăuda către fratele lui pentru reușita mea, fapt ce a impresionat deosebit pe colonel, încât acesta, după
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
lua locul. „Cei doi domni prieteni, Ruset atârnând de Duca și Duca atârnând de rudele de la Constantinopol ale lui Ruset, se întâlnesc lângă Iași, sub zidurile solidei construcții, a lui Petru Șchiopul, Galata, de unde primul putea zări cele două turnuri sprintene ale frumoasei sale biserici de pe Cetățuia și acoperișurile curților ce-și durase acolo. După o masă moldovenească în Iași chiar, urmă, de Sâmpietru, la Cetățuia, desigur, în vasta sală cu stâlpi și linii ogivale încrucișate, răspunsul domnului muntean, oarecum acasă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
când vremea nu era prielnică muncii în grădină, era Ioachim. Venea la slujbe aproape neobservat de nimeni, se închina la icoane și se așeza în ultima strană. Avea trupul aplecat de muncă și bătrânețe, dar în ciuda neputințelor trupești se dovedea sprinten la mers. Toți îi spuneau grădinarul. A fost călugăr în obștea de la Sihăstria Voronei până în ziua în care a fost nevoit să plece în lume din cauza decretului 410 din anul 1959, care dispunea ca cei tineri din mănăstiri să se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]