692 matches
-
putea dura. A fost doar o fază temporară și locală din gigantica partidă care se juca pe toată suprafața pămîntului. Dar a durat atît cît să-i marcheze pe toți cei care au trăit-o. Pe moment am înjurat și spurcat cu toții, dar apoi ne-am dat seama că intraserăm în contact cu ceva unic și prețios (...) Respiraserăm aerul libertății 53." Unii vor vedea în observațiile și comentariile lui George Orwell dovada că absența șefilor, a conducătorilor este tot timpul posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sa mai vorbim de adevăr și dreptate?! Pe deasupra, chiar în acest moment, un grup de "artiști" face bani și spectacol din suferința unor dreptcredincioși și moartea unei biete creștine rătăcite. Drama temniței pe nedrept și a morții, a Ortodoxiei române spurcate de vrăjmași a devenit un "spectacol" macabru de "primitivism românesc", dar și o "creație" de bonton, "gustată" pe scenele lumii și comentată în foaierele teatrelor de "lumea bună", "intelectuali" și damele lor de companie, de cele mai multe ori mult mai curate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
un jurnalist de ce își ține orele când este grevă generală a răspuns în felul următor: "E treaba mea de ce am venit la școală, ar trebui să mă plătiți ca să mă intervievați", ne-o trântește dascălul, după ce, în prealabil, ne-a spurcat cu ZIAR cu tot. [CASE#298 ZIARE:Gardianul Variable:DOCUMENT Paragraph:15] Credem că în egală măsură clasa politică, mișcarea sindicală, media însăși, precum și mulți din oamenii obișnuiți, mai au mult de învățat cum să își gestioneze relațiile în mod
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sub imperativul "nu se poate". Mara invocă, în discuția cu Persida, același argument pe care încercase să-l folosească Baruch, unchiul evreicei Sara, ca s-o țină departe pe aceasta de Gaspar Grațiani: Neam de neamul meu nu și-a spurcat încă sângele. Nici Hubăroaica nu gândește altfel. Doar faptul că maica Aegidia i-a povestit de momentul rușinos când Națl a stat gură-cască pe la ferestre ca să dea ochii cu fata Marei a îngrozit-o pe femeie. Decizia familiei de a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fac tot ceea ce dorești tu, nu pentru că vreau, ci pentru că nu pot să nu voiesc. Când Baruch, unchiul Sarei, voind s-o îndepărteze de Grațiani îi spune, ca Mara peste câțiva ani fiicei ei: nu-ți batjicori neamul, nu-ți spurca sângele!, Sara îi previne habotnicia: toți suntem carne de om, sânge de om, toți avem suflet de om... Fără a fi o Persida în profunzime și complexitate, Sara, pe care o "împinge firea" ca pe eroina romanului de mai târziu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
murdărie, obsesia sîngelui. Acest sînge, scrie Edgar Poe citat de Durand, acest cuvînt suprem, acest cuvînt-rege, atît de misterios, plin de suferință și de pămînt, cu silabele sale grele și înghețate." Omul complotului își golește victimele de sînge sau îl spurcă atingîndu-1. 12. Abatele H. Desportes, Misterul sîngelui la evreii din toate timpurile, prefață de E. Dramont, Paris, 1889. Vezi și André Baron, Societățile secrete și crimele lor, Daragon, Paris, 1906 și Albert Monnot, Crima ritualică la evrei, prefață de E.
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
1936). Este un profund analist: „Eărbații ăștia au niște înfumurări de neînghițit” (20.08.1935); un domn are mâna moale „ca o plăcintă” (20.09.1938). Portretele sale trasează umbre și lumini. Un violonist e „viguros ca un stâlp”, alții „spurcă pământul cu prostia lor” (9.01.41). La Nae Ionescu apreciază „felul lui de a privi realitatea în ochi...” (14.08.45). Mircea Vulcănescu „vorbește cu simplitate, cu voluptate, stăpân pe el, pe ideile lui, pe subiectul pe care-l
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
îndesați în carele destinate să aducă [la înapoiere] pâine de la Orhania la trupe. "Să nu meargă carele goale", fu explicația care mi se dete! Dacă n-am fi văzut noi întîmplător convoiul, pâinea oamenilor era să fie transportată în care spurcate prin dejecțiile holericilor. Și se mai întrebau unii pentru ce molima se întinsese cu iuțeală într-adevăr uimitoare"...530. Despre eficacitatea asistenței medicale acordate holericilor, Argetoianu notează: "Dacă din punct de vedere profilactic mai puteam face ceva, din punct de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
oare la Biserică merge? - Ce să meargă, n-auzi că nici cruce nu-și fac. Lucrează duminica și stau de vineri noapte până duminică dimineață în casă. - Tu știi că nici carne de porc nu mănâncă, auzi, fa, cică e spurcat. Ptiu, spurcat o fi el și cu pocăiții lui, cine i-o fi adus aici. - ș-auzi una, cică umblă vorba că ar mai căta și alți nărozi ca dânsul, să-i ia la pocăială... - Da’ ce crezi, că nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Biserică merge? - Ce să meargă, n-auzi că nici cruce nu-și fac. Lucrează duminica și stau de vineri noapte până duminică dimineață în casă. - Tu știi că nici carne de porc nu mănâncă, auzi, fa, cică e spurcat. Ptiu, spurcat o fi el și cu pocăiții lui, cine i-o fi adus aici. - ș-auzi una, cică umblă vorba că ar mai căta și alți nărozi ca dânsul, să-i ia la pocăială... - Da’ ce crezi, că nu s-o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pe răposații noștri, care se odihnesc în pacea mormântului. Fă ca binecuvântarea cu care s-au despărțit de noi să se adeverească, spre fericirea noastră, ca să păstrăm cuvântul și pilda lor în amintire, să fim vrednici de dânșii...“ Sfintele cuvinte, spurcate de dantura cuneiformă a scenaristului. Pe banca goală din față, cine e pe banca goală din față ? Sia cea tânără, născând șarpele viitorului, sau Simonetta, ultima, delicata mea ultimă parteneră ? „Fă, Doamne, să terminăm până la capăt crâncena luptă, vălmășagul goanei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9. Degeaba Mă cinstesc ei, învățînd ca învățături niște porunci omenești." 10. Isus a chemat mulțimea la Sine și a zis: "Ascultați, și înțelegeți: 11. Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om." 12. Atunci ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: "Știi că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?" 13. Drept răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Mine. 9. Degeaba Mă cinstesc ei, învățînd ca învățături niște porunci omenești." 10. Isus a chemat mulțimea la Sine și a zis: "Ascultați, și înțelegeți: 11. Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om." 12. Atunci ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: "Știi că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?" 13. Drept răspuns, El le-a zis: "Orice răsad, pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
aceasta." 16. Isus a zis: "Și voi tot fără pricepere sunteți? 17. Nu înțelegeți că orice intră în gură merge în pîntece, și apoi este aruncat afară în hazna? 18. Dar, ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19. Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mînca cu mîinile nespălate nu spurcă pe om." 21. Isus, după ce a plecat de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pîntece, și apoi este aruncat afară în hazna? 18. Dar, ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19. Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mînca cu mîinile nespălate nu spurcă pe om." 21. Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22. Și iată că o femeie cananeancă, a venit din ținuturile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19. Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mînca cu mîinile nespălate nu spurcă pe om." 21. Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22. Și iată că o femeie cananeancă, a venit din ținuturile acelea, și a început să strige către El: "Ai milă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
acolo pe unde n-ar trebui să se regăsească. Am vorbit și cu popa, a trecut pe la noi cu treburi de-ale lui, spirituale, și l-am invitat la o țuică. Eu am băut tot vin, normal, că nu mă spurc, da’ popa e om deștept. Și cică să faci ce zice, nu ce face el. Și el a zis că omenirea stă pe un butoi cu smoală, din care rânjesc numai drăcușori care agită pașapoarte cu cipuri biometrice. Bă, când
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
talentat la capitolul șpriț. Poți să participi și la concurs, dacă vrei, nu te bate nimeni. Sandule, dacă ai de gând să termini toată sticla, eu plec acasă. Nu de alta, dar Îmi faci poftă și nu vreau să mă spurc cu vin. Știi că am o relație specială cu berea. Vin beau numai iarna. Fiert. Sandu pune paharul pe masă. Aprinde țigara și pufăie. Dragilor, ăsta zice că se retrage fiindcă mi-am depus eu carnetul de partid, pe onoarea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
măcar plătește consumația. Că și noi vom vărsa lacrimi pentru tine, În urma dricului. Bă, să fie cu cai mascați și cu pampoane, să nu mori cu limuzină că te renegăm! Tu ai fost și ești din proletariat, să nu te spurci la fițe și figuri! Gicu scoate o batistă și plânge În ea, la mișto. Iar Sandu Îl privește lung pe Gore, În timp ce acesta dă senzația că mai are puțin și o ia la picior. Of, prietene, nu fii trist. Dacă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fraților... Înc-o toamnă peste sufletele noastre, mai c-aș porni hai-hui prin cartierul vesel, s-aud cum cad castanele pe acoperișuri, ăsta-i sunetul ce-mi place. Ptiu, poetule, nu-ți mai place lăutăria, ai uitat de ploieșteanu, te-ai spurcat la vorbe cu dichis, de-alde pleșu și liiceanu, asta-i boală care te Îmbolnăvește. Că și sufletul meu e o mahala, Sandule, nu zicea așa păunescu, prin gura lu` fi-su? Am ascultat-o la boxe, a pus-o
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
în vreme, {EminescuOpIV 502} V-am aruncat în viață plecați sub anateme Să vă urâți din leagăn, să v-omorîți în vain, V-am semănat în spațiu pe voi sămânța Cain, Să curăț am vrut sînu-mi de tot ce-i crud, spurcat Și pentru voi anume creaiu al vieții iad. Și să vă-nșele vecinic l-am îmbrăcat frumos Cu nopți senine-n stele, cu soare auros. În sâmburii durerii eu pus-am fericire, În vicii am pus miere și în păcat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
care îl sfidează. Arta înseamnă revelație, nu enciclopedism. Creatorul de artă este un Dumnezeu în haine civile. Arta ar putea curăța totuși jegul de pe destine. În zestrea spirituală a oricărui geniu intră și arta. Arta autentică tulbură, nu cosmetizează. Pamfletul spurcă. Uneori - sublim. Artistul este puțin anormal chiar în vremuri cumsecade. Arta autentică constă în ruguri interogative, nu în curcubeie exclamative. Talentul topește și apoi prelucrează influențele. Izgonită din rai, Eva a revoluționat artele plastice. Dacă în timpul afectat scrisului aș fi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Deosebirea dintre scriitor și cioară este că ilustra cârâitoare ar putea depune ceva pe strada băncilor. Orgolioșii plâng dimineața, precum maimuțele africane, de necaz că noaptea nu le - a sporit harul. Amantul imbecil și transfugul troglodit nu uită să - și spurce matca. Ne învățăm cu minciuna precum plantele cu aerul poluat. Bizantin : un cuvânt înnobilat inițial în artă, apoi compromis în morală. Plăcerile nelimitate ne - ar transforma , în scurtă vreme, în asceți. Uneori, nu te iartă nici cei care te înțeleg
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
care-i împărțise David în Casa Domnului, ca să aducă arderi de tot Domnului, cum este scris în legea lui Moise, în mijlocul bucuriilor și cîntărilor; după rînduiala lui David. 19. A pus ușieri la porțile Casei Domnului, ca să nu intre nimeni spurcat prin ceva. 20. A luat pe sutași, pe oamenii cu vază, pe cei ce aveau putere peste popor, și pe tot poporul țării și a coborît pe împărat din Casa Domnului. Au intrat în casa împăratului pe poarta de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
prin linch-justitz ca-n America, C. A. Rosetti și Boerescu. Unul pentru că e grec, arhigrec, o canalie care-a făcut din fiii lui pungași și din fata lui o curvă (Profira), altul pentru ea e lacheul galonat al Austriei pentru // [că] spurcă numele român fondând societăți jidovite, pentru că acestui secui [î]i pute sufletul și inima de vicleșug cum îi put picioarele. ["RASĂ DE PEZEVENCHI"] 2292 Ca un băiat de grec *** să nu crează în D-zeu nu e decât natural *? În
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]