770 matches
-
picioare?... și altele și altele. Asta-i din cale-afară gogonată, bădiță!... strigă Codreanu indignat. Ia mai lasă ceva la loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e o minune. Ascultă, dragă! Degeaba umbli să ne iei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e o minune. Ascultă, dragă! Degeaba umbli să ne iei așa peste picior, ca pe niște mazete 136. Știm și noi ce-i o coadă de vulpe. Atunci înșfăcând un pahar de vin ce sta plin dinaintea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
până când s-a ajuns la proprietatea individuală. Procesul de descompunere a proprietății răzășești în indiviziune a început cu „prima împărțire a pământului obștii prin despărțirea unor șefi de cete prin instituția bătrânilor și prin împărțirea funiilor (unități de măsură!) în stânjeni.” Astfel, s-a ajuns la împărțirea pe loturi și ogoare ca subdiviziuni teritoriale. Și în satele de răzeși țarinile erau înconjurate de garduri și erau porți de ieșire. șarinile formate din loturi și ogoare (sub un hectar) s-au extins
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asemenea, familia Curteanu întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de neam „s-au lățit” prin căsătorii și încuscriri, urmașii lor păstrând conștiința că se trag din neam nare, boieresc. în lista vadurilor de iaz din 4 ianuarie 1817, distribuite grupurilor (cete) de răzeși pe de apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă în moșie, îi nominalizează pe „capii” cetelor de răzeși (o comunitate de rude), familii întâlnite și în alte documente și mărturii. Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii acaparaseră, prin cumpărare de la alți răzeși din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe „capii” cetelor de răzeși (o comunitate de rude), familii întâlnite și în alte documente și mărturii. Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii acaparaseră, prin cumpărare de la alți răzeși din sat, părți de moșie, măsurate în stânjeni, își rotunjiseră averea prin cumpărarea unor părți din moșia Filipeni, dobândiseră mici titluri de căpitan, agă, postelnicel, vorbeau în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
92 [ (5)84], ispisocul ce se află la răzași pe moșia Hilipeni. Ion[i]ță Baiș diacă am scos această perelipsis după cum arată scrisorile. * 1817 ianuarie 14 Lista vadurilor de iaz distribuite grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hilipeni. Ion[i]ță Baiș diacă am scos această perelipsis după cum arată scrisorile. * 1817 ianuarie 14 Lista vadurilor de iaz distribuite grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești s-au alcătuit și vadurile di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet a fi stăpânitori de fieștecare bez un vad ce au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet a fi stăpânitori de fieștecare bez un vad ce au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeși. 3 7 5 ½ De la Neculai Năstase, Gheorghi Năstase și sora lor Casandra cari după alegire piîl) 1824 li se cuvenea din partea căpitanului Filip Perjuîl) neprihăniți de răzeși. 5 - - De la Mihai sin Lupan Curtianul cuveniți lui din soma de 52 stânjeni aleși de către pitarul Zota la 1824 dup alegerea înfățișată de răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile Năstacă din același an se aadeverește. 4 2 - De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu. 66 6 5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase palme și cinci pol palmaci în ființa obștii răzășilor făcându-se alegerea și stâlpirea potrivit cu glăsuirea sobornicescului hrisov, s-au și dat în stăpânirea dumnealui postelnicului pe lâng proprietatea dumnealui Filipeni statornicii lor stăpânire a trii stânjeni ci-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stolnică în 1797, ban în ianuarie 1801, spătar în 1805. A încetat din viață în 5.VII. 1806. Ca moșii a avut: jumătate din Bohotin (Fălciu), moștenire de la părinți și Filipeni, moștenită de la sora sa Maria Dumistrăchioaia. A cumpărat 207 stânjeni din hotarul Orășei (Bacău) cu 760 lei. Fiul, tot Ștefan, a murit de tânăr, iar partea lui din moșia Filipeni au moștenit-o frații. Alt fiu, Iordache, care trăiește până în 1833, a fost căsătorit cu Zamfira Donici, cu care a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
demonstreaz această situație. Pământurile supuse exproprierii și împroprietăririi din comuna Filipeni au fost măsurate începând „de la stâlpul de lângă pârâul Filipeni (Dunavăț) care stâlpu faci colțul laturii moșiei Filipeni - Dobreana și Mărăști” s-au făcut movile, s-au măsurat distanțele în stânjeni, luându-se ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Perju din Fruntești, care, la 1845, cumpără de la Rosetti dreptul de a desface băuturi, dar afacerea nu merge, iese în lipsă cu 500 lei (sumă foarte mare atunci), se împrumută de la boierul Grigore Rosetti, dar pune zălog venitul propriei moșii (stânjenii), livada, casa, acareturile și tot ce ține de casă pe 2 ani. Casa răzeșului a fost folosită de boier, așa cum a fost înțelegerea, pentru crâșmă, vindea acolo vin omul boierului. în comuna Filipeni, ca peste tot în România, au acționat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a moșiei Sălașele dintre Fruntești și Filipeni. Timp de un secol și jumătate nu mai 228 apar în documentele de epocă alți slujitori ai bisericii din Fruntești. Abia în 1845 un Ianacache, fiul diaconului Toma, vinde lui Grigore Rosetti 3 stânjeni din moșia Fruntești cu 2 galbeni stânjenul. în pridvorul bisericii vechi din Fruntești se află o pisanie în care sunt preluate de la bisericile și mai vechi, dar și din tradiție (așa s-a apucat din bătrâni!) unele date și afirmații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Timp de un secol și jumătate nu mai 228 apar în documentele de epocă alți slujitori ai bisericii din Fruntești. Abia în 1845 un Ianacache, fiul diaconului Toma, vinde lui Grigore Rosetti 3 stânjeni din moșia Fruntești cu 2 galbeni stânjenul. în pridvorul bisericii vechi din Fruntești se află o pisanie în care sunt preluate de la bisericile și mai vechi, dar și din tradiție (așa s-a apucat din bătrâni!) unele date și afirmații despre cele mai vechi începuturi ale vieții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești a avut ștampila sa care apare și pe unele acte, în 1834. Unul dintre aceste acte (zapisă din 17 noiembrie 1829) a fost încredințat de privighetorul ocolului Berheci, referitor la vânzarea către Ioan Oprișan și Alexandru Luca, a doi stânjeni de moșie din hotarul satului Fruntești de către Hurmuzache Samson din satul Godinești și poartă sigiliu în fum al satului Fruntești. Această ștampilă a fost folosită de vornicul satului Fruntești, Ion Ungureanu, în anul 1841. În anul 1865, procesele-verbale încheiate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bețiv 15. Proza eminesciană conține, într-o transpunere plastic-hiperbolizantă, un posibil ecou al acestei stări de lucruri consemnate lapidar în însemnarea de arhivă: Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a tâlhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]