KorAP: Find »[drukola/base=stabiliment & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...58 >

1,428 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

Iași, 2004, p. 439. 4 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 12 (anexa II/ 6). 5 Sc. Pastia, Despre originea apelor din Iași și lucrările privitoare la îndestularea lui cu apă (1677-1896), reproduse după ziarul "Ecoul Moldovei", Stabilimentul grafic "Miron Costin", Iași, 1897, 65 p. 6 N. A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, ediția a III-a anastatică (reprodusă după ediția a II-a din 1904), îngrijită de Olga Rusu și Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 271). 15 BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI, doc. 203. 16 Nu era omisă nici "fabrica" de la Iacobeni, despre ale cărei produse afirma că "au cea mai bună trecere sau vânzare în Moldova" și care stabiliment formase deja "un milioner" (ibidem, doc. 202). 17 Ibidem, doc. 201 și 204 (anexa II/ 12). 18 În alt paragraf, "baia de fier" este localizată la Vaduri-Tarcău. Din însemnările efectuate de autor pe harta însoțitoare documentului rezultă că erau proiectate

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518

kilometri de șosele modernizate de "regii asfaltului", cartiere de case și vile răspândite pe unde nu te aștepți. Ca și schiturile, mânăstirile și locurile sfinte redescoperite de inventivii călugări, vizitate cu multă evlavie de milioane de pelerini, care depășeau vechile stabilimente de odihnă și tratament de altădată. Tranziția de la societatea cu comandă unică la una liberală și prosperă a mers lent. Legile 15 și 31 din anul 1991 (5) stabileau că întreprinderile proprietate socialistă de stat reprezintă "vechiul", care trebuie transformate

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566

Nr. 3-4 și Nr. 5-6, de fapt, un simplu artificiu, pentru că numerele duble au același număr de pagini. Revista este scoasă la Institutul de Arte Grafice Carol Göbl din București, numerele 1, 2, 3-4, iar ultimul număr este scos la Stabilimentul de Arte Grafice Albert Baer. Directorul și proprietarul revistei, Alexandru Bogdan-Pitești, acordă o foarte mare importanță calității grafice a revistei, deziderat anunțat programatic, și anume ca revista să fie nu numai o publicație destinată exclusiv artei, dar să constituie în

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931

întruniri în cele două fabrici din oraș” După cum scriam în unul din episoadele anterioare, „fabricile” Vasluiul erau considerate a fi „Textila” și „Olărie” adică, Întreprinderea de prelucrare a tulpinilor de cânepă și cea de cărămizi și olane. Chiar dacă la aceste stabilimente munca era extrem de grea și de dizgrațioasă datorită mirosului greu sau a temperaturilor foarte înalte, totuși oamenii lucrau așa neavând alte alternative de ași câștiga pâinea cea de toate zilele. Prin urmare, aici au găsit comuniștii terenul propice pentru a

Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215

Chirieș, Județul Bacău - altar de jertfă și eroism. Monografia monumentelor eroilor (Bacău, Editura Babel, 2001), N. Lupu, Văcărașu Nicolae, C. Iulia Brânduș, Județele Patriei - Județul Bacău (București, Editura Academiei R.S.R, 1971), Ortensia Racoviță, Dicționar geografic al județului Bacău (București, Stabilimentul grafic „I. V. Socec”, 1895), Enciclopedia județului Bacău (coordonator Emilian Drehuță, Bacău, Editura Agora, 2008), Ioan V. Abramiuc, Nicolae Vlahuță, Monografia județului Bacău (ms., 1943) ș.a. De un real folos ne-au fost informațiile din articolele prezente în paginile diferitelor

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
al României întocmit pe baza rezultatelor definitive ale Recensământului din 1912 (vol. I-II, București, Institutul de Arte Grafice „C. Sfetea”, 1914), Statistica știutorilor de carte din România întocmită pe baza Rezultatelor definitive ale Recensământului din 19 decembrie 1912 (București, Stabilimentul de Arte Grafice „Albert Baer”, 1915), Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 Aprilie 1941 (București, Imprimeria Institutului Statistic, 1943). Creșterea numărului de locuitori, repartizarea acestora după criteriile apartenenței etnice, religioase, sau de neam, știința de carte etc.

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
următoarele îndatoriri: supraveghea legalitatea deciziilor consiliului comunal, urmărea publicarea și executarea legilor și regulamentelor generale, conducea ședințele administrației locale, își exercita obligațiile ce-i reveneau din calitățile de ofițer de poliție judiciară și ofițer de stare civilă, administra proprietățile și stabilimentele comunale, răspundea de întocmirea bugetului, controla aparatul administrativ, se îngrijea de aprovizionarea localității ș.a. Având competențe deliberative și funcții reprezentative, consiliul comunal „era exponentul intereselor comune și putea elabora acte executorii, fără o prealabilă aprobare, în problemele ce cădeau în

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
capul trecătorilor”. În conformitate cu prevederile legislației sanitare (1874, 1910, 1930), medicul comunal avea ca principală responsabilitate implementarea măsurilor privind menținerea unor standarde optime de igienă publică, în toate sferele de activitate ale orașului. Erau inspectate periodic toate unitățile productive din Bacău, stabilimentele de prostituție, orfelinatele, unitățile de învățământ, localurile în care se fabricau sau erau debitate alimentele și băuturile etc. În urma acestor inspecții, medicul de oraș înainta primarului rapoartele de calitate, ce urmau să fie analizate în funcție de normele impuse de Regulamentul igienico-sanitar

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
prevederilor acesteia au venit chiar de la reprezentanții organismelor îndrituite să aplice legea. Spre exemplu, în vara anului 1923 președintele Camerei de Comerț și Industrie Bacău aprecia că „soluția cea mai potrivită ar fi ca duminica și în zilele de sărbătoare stabilimentele comerciale să fie deschise dimineața până la ora 12,30, așa cum se face la Tecuci și Roman”. În acest mod țăranii puteau „salva” o zi de muncă, iar lipsa de activitate comercială era redusă de la dou) zile (sâmbătă și duminică) la

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
ucenici în ateliere, fabrici, prăvălii; timpul muncii zilnice a unui copil nu se poate prelungi peste șase ore; art. 17 - copiii și femeile nu pot fi utilizați la muncă în timpul nopții; art. 19 - este interzis a folosi munca copiilor în stabilimentele industriale la lucrări la care emanațiunile și produsele fabricațiunii au efect vătămător asupra organismelor (de exemplu - căptușirea oglinzilor cu argint viu, pisarea substanțelor toxice și a materialelor explozibile, poleirea metalelor etc.)”. Inspecțiile realizate în perioada august septembrie 1899, de membrii

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
de a da concursul necondiționat și fără taxe, pentru combaterea bolilor venerice și epidermice”. Considerând prostituția un rău necesar, consiliile comunale locale au fost nevoite să ia în discuție cererile privind obținerea avizelor de liberă practică sau de înființare a stabilimentelor, modul de amplasare a acestora ș.a. Primarul avea dreptul de a elibera autorizații provizorii de funcționare - hotărârea definitivă aparținea consiliului local -, cu obligația ca patroanele să se conformeze Regulamentului de prevenire a unor boale infecțioase - la sfârșitul secolului al XIX

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
gravitau în jurul ideii de conduită imorală și scandaloasă. Pe lângă îndatoririle legate de supravegherea condițiilor igienico-sanitare din școli, unitățile economice etc., medicul comunal avea și obligația de a controla periodic - din trei în trei zile - starea de sănătate a prostituatelor din stabilimentele băcăuane. Constatările erau trecute în celebrele condicuțe (condica de sănătate), în care mai erau precizate și diferite date personale, precum numele, vârsta, starea civilă, religia, naționalitatea sau locul de naștere. Pentru femeile care acceptau vizita medicală la dispensar, condica de

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
civilă, religia, naționalitatea sau locul de naștere. Pentru femeile care acceptau vizita medicală la dispensar, condica de sănătate era eliberată gratuit. În restul cazurilor, ce comportau deplasarea medicului, taxele pentru eliberarea acestora erau după cum urmează: taxa lunară pentru vizita la stabilimente - cel mult 6 lei pe lună, sau taxa pentru controlul efectuat la domiciliu - cel mult 16 lei pe lună, „din care o parte se va da medicului drept plată pentru birjă”. Singura prohibiție impusă clienților era legată de vârsta acestora

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
nu aveau acces la astfel de servicii. De regulă, lupanarele erau înființate în „punctele cheie” ale orașelor, zone în care indecența era favorizată fie de nivelul scăzut al educației locuitorilor, fie de abuzul de vicii - în cartierele muncitorești (de exemplu, stabilimentele din strada Fabricilor, cele din strada Tăbăcari), sau în preajma crâșmelor. Desigur, aceste „vecinătăți” au dus la declanșarea de numeroase scandaluri, prejudiciabile din toate punctele de vedere. Degradarea morală a prostituatelor asociată cu abuzul de băuturi alcoolice a dat naștere la

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
aceluiași an numărul lor a crescut la 20 (19 în bordeluri și doar una pe cont propriu). Dintre acestea din urmă, la controlul medical, 18 au fost găsite sănătoase, iar dou) au fost înregistrate cu blenoragie, fiind imediat internate. Numărul stabilimentelor a rămas neschimbat și în anul 1908: „dou) case de prostituție publice, ținute de doi români de origine evreiască, și o singură casă clandestină descoperită”. În schimb, numărul femeilor de moravuri ușoare crescuse la 47 - 10 clandestine și 37 în

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
criteriul naționalității, 30 erau românce, 4 erau evreice și 3 austriece. Lipsa de igienă și a măsurilor de protecție a dus la înmulțirea cazurilor de boli cu transmitere sexuală - sifilis, blenoragie etc. După informațiile furnizate de corespondența medicului comunal, aceste stabilimente deserveau, printre altele, și „nevoile” soldaților din Regimentul 27 infanterie din localitate. Arhivele din Bacău păstrează cererile repetate ale medicului respectivei unități militare, adresate medicului de oraș, privind „vizitarea în special a stabilimentului din strada Fabricelor, ținut de una Leia

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
informațiile furnizate de corespondența medicului comunal, aceste stabilimente deserveau, printre altele, și „nevoile” soldaților din Regimentul 27 infanterie din localitate. Arhivele din Bacău păstrează cererile repetate ale medicului respectivei unități militare, adresate medicului de oraș, privind „vizitarea în special a stabilimentului din strada Fabricelor, ținut de una Leia, pentru a nu se propaga și mai mult boala numită blenoragie”. În mod paradoxal, pentru obținerea autorizației de funcționare din partea primăriei, proprietarele acestor stabilimente trebuiau să facă dovada unor înalte virtuți morale. Spre

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
adresate medicului de oraș, privind „vizitarea în special a stabilimentului din strada Fabricelor, ținut de una Leia, pentru a nu se propaga și mai mult boala numită blenoragie”. În mod paradoxal, pentru obținerea autorizației de funcționare din partea primăriei, proprietarele acestor stabilimente trebuiau să facă dovada unor înalte virtuți morale. Spre exemplu, pentru a redeschide bordelul din strada Fabricelor nr. 36, Sofia Levensohn a fost nevoită să prezinte următoarele acte: certificate de necondamnare, obținute de la Grefa Tribunalului Galați și Bacău, și o

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
cinci locuitori ai orașului. Mai era nevoie de o cerere, de avizul favorabil din partea medicului de oraș și de o adeverință „de bună purtare” din partea poliției locale. Pentru pitorescul oferit de cererea Sofiei L. spicuim următoarele: „(...) voind a deschide un stabiliment de prostituție în strada Fabricelor no. 36, ce este un loc convenabil pentru asemenea branșă, cu onor și respect vă rog domnule primar să binevoiți a-mi da autorizația cuvenită, cu începere de la Sfântul Dumitru anul curent”. În general, aceste

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
datorită noilor reguli privind efectuarea controlului medical periodic. Nu de puține ori, în drumul lor spre medicul comunal, prostituatele „au fost expuse la insultele trecătorilor și chiar supuse unui veritabil bombardament cu pietre”. Pentru a evita astfel de situații, patroanele stabilimentelor de prostituție au luat hotărârea utilizării trăsurilor și birjelor, fapt ce a dus la o dublare a sumelor cheltuite lunar, controalele fiind efectuate din trei în trei zile. La insistențele prostituatelor, în vara anului 1911, autoritățile de la București au dispus

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
la o dublare a sumelor cheltuite lunar, controalele fiind efectuate din trei în trei zile. La insistențele prostituatelor, în vara anului 1911, autoritățile de la București au dispus anularea taxei pentru efectuarea vizitei medicale. Funcționarea caselor de prostituție, precum și a tuturor stabilimentelor sau localurilor unde aceasta era practicată, a fost interzisă prin legea sanitară din anul 1930. Totuși, legea a permis practicantelor să se prostitueze pe cont propriu, singurele condiții impuse fiind cele legate de asigurarea unui anumit nivel al condițiilor igienico-sanitare

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928

recrutare următoarele prescripțiuni: 1) Să se evacueze toată populația militară c ear mai fi rămas în teritoriu, oamenii valizi până la 46 de ani și tinerii de 19 ani (subl.ns.); să se retragă toți milițienii aflați la lucrări de artă, stabilimente publice, gărzi de garnizoane, împreună cu tot echipamentul și armamentul lor; să se cheme de îndată la cercurile de recrutare ale Corpurilor I, II, III și V Armată toți tinerii din contingentele 1919 și 1920 ca și toți oamenii valizi (revăzuți

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
de ei! Farmacistul, după ce strângea mai multe astfel de rețete gratuite, le anexa unei facturi ce era trimisă la sediul Comunității spre dreaptă și corectă decontare. Iată câteva exemple, pe care le-am găsit la dosarul cercetat: Leon Radovici, patronul stabilimentului „Farmacia Nouă”, situată pe strada Ștefan cel Mare, nr.64, trimitea celor de la Comunitate adresa nr.409/8 decembrie 1929 ce cuprindea opt rețete cu medicamente eliberate evreilor săraci, în valoare de 3.855,50 de lei. Printre doctorii înscriși

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
industriile alimentare” sună bombastic și nerealist dar asta era formula ce fusese folosită de dr. A. Kagel, directorul Direcțiunii Creșterii Animalelor din cadrul MAD de la București, în adresa nr.404/28 februarie 1948 trimisă SSV Tutova, prin care cerea relații despre stabilimentele bârlădene în care se procesa carnea. Motivul era unul cât se poate de stringent la acea vreme: stârpirea speculei și a clandestinității. Iată ce scrisese responsabilul ministerial: „Deoarece din rapoartele primite până în prezent nu reiese situația reală (subl.ns.) a

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]