1,477 matches
-
fără osebire la dările și sarcinile publice. Numai ei sunt admisibili în funcțiunile și demnitățile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina Statutul funcționarilor publici. Străinii nu pot fi admiși în funcțiunile publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi. ART. 9 Toți străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. ART. 10 Toate privilegiile de orice natură, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdeauna în Statul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de orice chiriarchie străină, păstrându-și însă unitatea cu Biserica ecumenică a Răsăritului în privința dogmelor. În tot regatul României Biserica creștin ortodoxă va avea o organizație unitară cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici și mireni. O lege specială va statornici principiile fundamentale ale acestei organizații unitare, precum și modalitatea după care Biserica își va regulamenta, conduce și administra, prin organele sale proprii și sub controlul Statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundaționale și epitropești. Chestiunile spirituale și canonice ale Bisericei ortodoxe române
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv. ART. 31 Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru faptele administrațiunii lor de părțile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Dispozițiuni speciale în Codicele penal vor determina penalitățile prepuitorilor. ART. 32 Nici un Român, fără autorizarea guvernului, nu poate intra în serviciul unui Stat străin, fără ca insus prin aceasta
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
pe temeiul credinței sale religioase sau de orice alt fel. ART. 6 Nu se admite în Statul Român nici o deosebire de clasă socială. Privilegiile în așezarea dărilor sunt oprite. Micșorările și măririle de impozite nu pot fi decât generale și statornicite prin legi. ART. 7 Nu este îngăduit nici unui Român a propovădui prin viu grai sau în scris schimbarea formei de guvernământ a Statului, împărțirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasă. ART. 8 Este oprit preoților
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
naturalizare. Capitolul 2 Despre drepturile Românilor ART. 10 Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea muncii, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi. ART. 11 Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
prin lege. ART. 27 Numai cetățenii români sunt admisibili în funcțiunile și demnitățile publice, civile și militare, ținându-se seama de caracterul majoritar și creator de Stat al Națiunii Române. Supușii străini nu pot ocupa atari funcțiuni, decât în cazurile statornicite prin legi. Străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Numai Românii și cei naturalizați români pot dobândi cu orice titlu și deține imobile rurale în România. Străinii vor avea drept
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
sau alți culegători de basme contemporani o prelucrare de basme populare, o îndreptare a acestora. Creangă rămâne aproape de izvorul folcloric, dar îl supuse unei prefaceri radicale care poartă pecetea originalității sale, a jovialității care îl caracterizează. Pornește de la schemele narative statornicite prin tradiție, dar nu se afundă în fantasticul celor mai multe dintre basmele poporului. Altfel spus, el umanizează fantasticul sau, când împinge prin hiperbolă realul spre fantastic, realizează mai degrabă grotescul, în maniera pe care o utiliza în secolul al XVI-lea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute În actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate În procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravențiilor această posibilitate trebuie menționată În mod expres. Termenele statornicite pe ore Încep să curg) de la miezul nopții zilei următoare, iar termenul care se sfârșește Într-o zi de sărbătoare legal) sau cand serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare. (2) Amenzile care se
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător al independenței atrăgea atenția 15 asupra faptului că neatârnarea se obține și se păstrează cu sacrificii și jertfe. A fi independent arăta Mihail Kogălniceanu în, Texte social-politice alese, înseamnă a ți statornici politica externă potrivit intereselor proprii, promovând obiectivele fundamentale ale țării tale în relațiile cu celelalte țări. În Proiect privind drepturile Principatelor Unite supus spre dezbatere Adunării ad-hoc a Moldovei, subliniind că aceste drepturi trebuie mai întâi limpede consemnate, Kogălniceanu consideră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
românii erau tari, niște legături care erau tari când românii erai slabi”. Aceste legături deveniseră cu totul anacronice și trebuiau să facă loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
compartimentele vieții publice, care a dat rezultate utile și folositoare pentru refacerea țării și a știut să se încadreze în necesitățile vieții de ordin local. Totodată, a pledat pentru faptul că membrii și aderenții partidului au fost și au rămas statornici în credințele lor, fără schimbări de atitudini și de șefi, fiind caracterizați de solidaritate și disciplină. Din discursu l său, nu au lipsit aprecierile negative la adresa Partidului Național Român din Transilvania. A criticat politica acestui partid politic, invocând următoarele motive
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
compartimentele vieții publice, care a dat rezultate utile și folositoare pentru refacerea țării și a știut să se încadreze în necesitățile vieții de ordin local. Totodată, a pledat pentru faptul că membrii și aderenții partidului au fost și au rămas statornici în credințele lor, fără schimbări de atitudini și de șefi, fiind caracterizați de solidaritate și disciplină. Din discursu l său, nu au lipsit aprecierile negative la adresa Partidului Național Român din Transilvania. A criticat politica acestui partid politic, invocând următoarele motive
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător al independenței atrăgea atenția 15 asupra faptului că neatârnarea se obține și se păstrează cu sacrificii și jertfe. A fi independent arăta Mihail Kogălniceanu în, Texte social-politice alese, înseamnă a ți statornici politica externă potrivit intereselor proprii, promovând obiectivele fundamentale ale țării tale în relațiile cu celelalte țări. În Proiect privind drepturile Principatelor Unite supus spre dezbatere Adunării ad-hoc a Moldovei, subliniind că aceste drepturi trebuie mai întâi limpede consemnate, Kogălniceanu consideră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
românii erau tari, niște legături care erau tari când românii erai slabi”. Aceste legături deveniseră cu totul anacronice și trebuiau să facă loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
prilejuise declanșarea unei anchete în primele luni ale anului 1844, anchetă ale cărei concluzii justificau destituirea primului ei director și înlocuirea lui cu paharnicul Costachi Costinescu. Din cuprinsul acelui amplu raport rezulta că fostul director, "eșind din cuprinderea principiilor organice statornicite în privința acestei școli, nu numai că n-au adus nici un folos, ba încă au și cauzat Casei Școalelor mari și simțitoare cheltuieli, cu mult covârșitoare acelor statornicite la înființarea acestei școale și fără nici un fel de rezultat în priința ei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cuprinsul acelui amplu raport rezulta că fostul director, "eșind din cuprinderea principiilor organice statornicite în privința acestei școli, nu numai că n-au adus nici un folos, ba încă au și cauzat Casei Școalelor mari și simțitoare cheltuieli, cu mult covârșitoare acelor statornicite la înființarea acestei școale și fără nici un fel de rezultat în priința ei, care agiunsese în disorganizația cea mai mare, pierzând și creditul, încât, deși comisia (de anchetă n.ns.), cât și Epitropia au fost silite a primi socotelile d
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
condițiilor fiind doar mesteacănul. În concluzie, sublinia: "... pentru ca cuprinsul Bistriței să nu se prefacă în scurtă vreme în stânci și pietriș gol făr de nici un preț pentru țară, dacă în această parte de loc nepotrivit pentru agricultură au a se statornici băi, fabrici și o industrie favorizatoare întregii țări, apoi au agiuns acum vremea a curma și a desființa sistema vătămătoare a stârpirii pădurilor și a introduce o iconomie potrivită scopului, care să poată răspundă atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
feredeie) și a unei școli de înot, proiect supus aprobării guvernului moldav încă de la sfârșitul anului (24 noiembrie) 1842. Relevând, în preambulul demersului său, "folosurile pentru care în toate capitalele și politiile (orașele n.ns.) provinciale din staturile civilizate sunt statornicite, între așezământurile publice pentru educație și sănătate, școalele publice de înotat și feredeie bine întocmite", el recomanda pentru orașul Iași, "lipsit de amândouă aceste așezământuri", un amplasament natural ce nu reclama prea mari investiții, și anume "locul de grădină cel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
popoare, asupra sănătății obștii cetățenești, Mihalic de Hodocin sintetiza astfel: "Scăldătoarea rece spală trupul, curăță pielea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta, încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește mușchii, desface umezelile închegate și înlesnește scoaterea lor; învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită, de la care atârnă sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește mușchii, desface umezelile închegate și înlesnește scoaterea lor; învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită, de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului". După enumerarea acelor foloase, spre a fi și mai convingător, invocă felurite pilde, observații sau aprecieri extrase din mulțimea și varietatea textelor aparținând unor oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a fost posibilă atunci, nici mai apoi, din motive deja cunoscute. Cauzelor de ordin subiectiv, asupra cărora am stăruit într-un studiu analitic special 7, trebuie alăturate, desigur, și cele de esență obiective pentru a explica nereușita. Raporturile de producție statornicite la întreprinderea lui Conachi nu depășeau sfera relațiilor de producție dominante în ansamblul economiei Moldovei pentru acea etapă. Apoi, insuficiența mâinii de lucru libere și lipsa echipamentului tehnic superior, cum și a cadrelor necesare de oameni calificați, urmare a inexistenței
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scurtă vreme, nici nu poate produce iarbă. Deci, pentru ca cuprinsul Bistriței să nu se prefacă în scurtă vreme în stânci și pietriș gol, făr nici un preț pentru țară; dacă în această parte de loc, nepotrivit pentru agricultură, au a să statornici băi, fabrici și o industrie favorisitoare întregii țări; apoi, au agiuns acum vremea a curma și a desființa sistema vătămătoare a stirpirei pădurilor și a introduce o iconomie potrivită scoposului, care să poată răspunde atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scăldătoarei răci, de neapărată trebuință este a cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește mușchii; desface umezelile închegate și înlesnește scoaterea lor; învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită de la care atârnă sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește mușchii; desface umezelile închegate și înlesnește scoaterea lor; învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului. Folosul scăldătoarei răci Potrivit arătatei lucrări a scăldătoarei răci, dupre o înțăleaptă întrebuințare a ei, putem aștepta următoarele folosuri: 1. Printrânsa putem întări trupul; 2
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nostru armonia cea neprețuită de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului. Folosul scăldătoarei răci Potrivit arătatei lucrări a scăldătoarei răci, dupre o înțăleaptă întrebuințare a ei, putem aștepta următoarele folosuri: 1. Printrânsa putem întări trupul; 2. Printrânsa statornicim sănătatea; 3. Printrânsa îndelungăm și îndulcim viața; 4. Printrânsa ne apărăm nu numai de boale lipicioase, dar și de cataruri, de trânzi, de revmatism, de durere la ciolan și încheieturi și de alte patimi grele; 5. Printrânsa ne putem vindeca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]