769 matches
-
texte diferite. Gigi Cristescu și Felicia Floașu se îndrăgostesc pe textele scrisorilor de dragoste ale lui Casimir Voileanu adresate Evantiei și pe jurnalul ținut de Pavelescu la căpătâiul soției sale muribunde: ambele texte vorbesc despre dragoste, în cele două ipostaze - statornicie (Pavelescu) și pasiune devoratoare (Casimir și Evantia) - pentru a provoca. Scrisul este aici un filtru al iubirii, un stimul al trăirii și, prin aceasta, un nucleu generator al epicii romanului care evoluează „spectaculos“ pe un scenariu subtil construit de Pavelescu
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
veghetoare a conștiinței. De acolo și de aici". N-am putea contesta postura criticii oneste "de aici", dar întrucît ea se izbea de zăbrelele cenzurii și ale autocenzurii, nu era capabilă a se situa, obiectiv, în climatul de temeritate și statornicie al celei "de acolo", pe care, împreună cu Monica Lovinescu, Virgil Ierunca ne-o livra pe amplele aripi sonore ale Europei Libere. Sper ca această departajare nu-i va supăra pe cei de bună-credință "de aici". Absurdul "realismului socialist" sau, ulterior
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
a surprins și un alt lucru: expresia feței nu pare încă fixată, trăsăturile (externe și lăuntrice) plutesc într-un fel de indecizie și nu te asigură cu nimic în privința caracterului. Accentele și ponderea vocii sugerează putere, dar nu și certitudinea statorniciei". Sau următoarea "planetă" asupra evoluției lui Ion Gheorghe: "Întrevăd la Ion Gheorghe o crîncenă dorință de parvenire literară și nu se poate spune că n-a ajuns să-și facă deja o bună situație în actualul clasament. El a avut
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Ralet, în Suvenire și impresii de călătorie... (1858), se găsește în esență aceeași idee a transformării vestimentare ca eliberare: a minții - "capetele s-au ușurat prea mult de acele învălituri orientale care, înădușind fluturările gîndului, încai da un aer de statornicie și de gravitate"; "pălăriile ușoare au înlocat șlicele globoase" - și mai ales a picioarelor: "botinele de la Paris țin minunat locul mestiilor și al papucilor care, spre a nu cădea din picioare, te sileau a-ți face mersul mai cumpănit". Imaginile
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
calabrez sau magrebian) străbătut de cuplul Prunaru-Elbil. în stilul ritualic de hronic se dă grai vieții și faptelor bucovineanului Moș Lostun, pilonul acelui sat de pe culmea mamelonului, asemănat cu o abație. Istoria lui Lostun I este opozabilă prin maiestuoasa ei statornicie, istoriei mari, impersonale, gata însă să-și iasă din minți, ciclic. Cu totul alta, meridională, este dicțiunea autorului în a-l evoca pe ofițerul de la Plevna, Vanghele, strămoșul din Cadrilater, senior în acel sud danubian, precum și pe urmașul său, grefierul
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
stau în mijlocul lui și să scriu haiku-uri pe hîrtie de orez ne sincronizăm perfect cînd el s-a disolvat și poemul e gata 7 Nu mă gîndesc la plecare cei cinci sute de pași pînă la rîu sunt oglinda statorniciei mele și cîte-o mierlă cu cioc portocaliu îmi fură zîmbetul și-l duce departe de ce aș mai pleca? 8 După prînz ațipesc la soare scaunul de bambus îmi știe obiceiurile scîrțîind din cînd în cînd poate visez că sunt altul
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
de expresie și dăruire și mai întâi într-o renunțare totală sau mai binezis o dăruire deplină de sine pentru aproapele. Acesta este agape-le de care vorbește Sfântul Apostol Pavel și pe care-l vedem ca adevărat prin devotamentul (statornicia) în încercări și care, prin urmare, reflectă dragostea lui Hristos răstignit. Iubirea și milostenia (mila) creștină este o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Alexandru Niculescu Închinăm aceste rânduri unei prietene bune de ani și ani - încă de pe când "visam în academii" și "vizitam același curs". Colega noastră de atunci - o prietenoasă "căministă", plină de energie, deschisă la suflet și încrezătoare în idealuri și statornicii - a devenit de mult o respectabilă doamnă profesoară, lingvistă cunoscută și recunoscută, ba chiar o eminentă membră a Academiei Române - fala Armânamei din care se trage. 1. A scris colega și prietena noastră studii, articole, volume, pe care Dicționarul de lingviști
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
Gabriel Dimisianu este, la România literară în primul rînd, însă nu doar aici, stîlp instituțional. într-un moment cînd se caută mai degrabă slujba decît destinul și postura mai mult decît consecvența, devotamentul față de o anumită idee despre literatură și statornicia lui Gabriel Dimisianu sînt exemplare, chiar dacă reprezintă excepția, nu regula. Sau poate tocmai de aceea. Devotament și statornicie care, după istorica fractură de la sfîrșitul anilor '80 ai secolului trecut, s-au putut exprima și s-au putut vedea în toată
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
cînd se caută mai degrabă slujba decît destinul și postura mai mult decît consecvența, devotamentul față de o anumită idee despre literatură și statornicia lui Gabriel Dimisianu sînt exemplare, chiar dacă reprezintă excepția, nu regula. Sau poate tocmai de aceea. Devotament și statornicie care, după istorica fractură de la sfîrșitul anilor '80 ai secolului trecut, s-au putut exprima și s-au putut vedea în toată splendida lor ținută intelectuală și umană.. în marele vîrtej de după răsturnarea din decembrie '89, Gabriel Dimisianu a știut
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
regele!", necorelat cu fraza precedentă. Cîțiva săteni de prin Vrancea și Neamț au dezaprobat atitudinea ,promonarhică" a vorbitorului. în schimb, o bătrînă doamnă din București a lăudat curajul acestuia... Vorba ceea: unde dai și unde crapă! Un alt reper al statorniciei liber-schimbiste în cea de-a doua legislatură l-a reprezentat realegerea ,venerabilului" ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, căreia - în decembrie 1992 - i-a compus următorul imn: La Cameră comisii sînt destule Ce treaba-și fac cu
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
înscrisurile ei indescifrabile prin care privești impasibilă ca printr-un geam de-a dreptul cum trece Lumea-ntreagă în plutitoare straie de vară. Destin Nu vei mai putea pleca nicăieri te vei înșuruba aici vei fi o piesă componentă a statorniciei un accesoriu metalic al tradiției care-n ce-o privește nu stă-n loc călătorește draga de ea-n toată lumea de la o vreme e-atît de aferată dichisită că de-abia o mai recunoști.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
progresistă din lume. Pentru Baudelaire și Poe, natura geniului a devenit aceea de a sta în centrul misterului profund al pădurii de semne și simboluri care ascundeau Realitatea, și chiar să producă singuri acel Mister, dacă Realitatea ceda prea ușor. Statornicia dă roade. A devenit clar, după izbucnirea inițială de optimism provocat de progresul științific, că mare parte din ceea ce face să pulseze rațiunea universală rămâne un mister, și că limbajul poeziei sau artei e la fel de exact în a-l înțelege
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
mai înaintează și astăzi spiritualitatea europeană. Deși scrise în perioada 1572-1592, eseurile politice, religioase, morale, de meditație asupra istoriei sau a clasicismului (numeroase dictoane grecești sau latine generează comentariile) sunt la fel de actuale, pentru cine mai crede într-un dram de statornicie a lumii. Oamenii nu s-au schimbat prea mult - din fericire - din punct de vedere moral-comportamental. "Rolul statorniciei este cu precădere acela de a ne ajuta să îndurăm cu răbdare necazurile, acolo unde nu se mai poate face nimic." Și
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
istoriei sau a clasicismului (numeroase dictoane grecești sau latine generează comentariile) sunt la fel de actuale, pentru cine mai crede într-un dram de statornicie a lumii. Oamenii nu s-au schimbat prea mult - din fericire - din punct de vedere moral-comportamental. "Rolul statorniciei este cu precădere acela de a ne ajuta să îndurăm cu răbdare necazurile, acolo unde nu se mai poate face nimic." Și înțeleptul zilelor noastre nădăjduiește să își salveze rațiunea de alterarea prin suferință. Minciuna, cumpătarea, lupta cu imaginația, virtutea
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
Băsescu a ținut să precizeze că Academia Navală «Mircea cel Bătrân» "este simbolul unei tradiții care îi leagă pe fondatorii acestei prestigioase instituții de cei care vor duce mai departe excelența școlii de marină din România. Este un simbol al statorniciei, dăinuirii și deopotrivă al actualității. Aniversările sunt momente de bilanț pentru fiecare dintre noi." Președintele a mai scris în mesaj că este prezent la eveniment, chiar dacă numai cu sufletul. Pe timpul celor patru ani de institut, în sălile de curs și
Băsescu despre Academia Navală: formează "modele umane demne de urmat" by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/41151_a_42476]
-
și solemn altă dată? Cilibi Moise, Chimiță, Sînge-Rece, Bărbucică sau Ibric erau oamenii lui, de neam amestecat. Un cinism șăgalnic, dacă i se poate spune așa, e rețeta vieții lor, și-a vieții lîngă ei. Într-un oraș care disprețuiește statornicia, fiecare e singur, în fond. Obligat, însă, la ieșirea în lume. Leacul, verificat, al oricărui fiasco. Și istoria mare-mică merge mai departe, cu povești din Bucureștiul pe vremea rușilor, cu anii tot mai scurți, pe măsură ce se precipită evenimentele, cu intermezzo
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
mecanism optic imperfect, ea e totodată instrumentul manipulării Celuilalt, al seducerii și transformării sale. Există un potențial distructiv în cuplul lui Kundera, provenit dintr-o agresare a alterității, ca formă de a o stăpîni și, astfel, de a avea garanția statorniciei ei. Românul se încheie cu o doză de ambiguitate optimistă: poate că de sub privirea femeii îndrăgostite prezenta masculină nu se va evapora. Poate că sub veghea lui Chantal cei doi vor rămîne împreună. Dar nimic și nimeni nu poate transforma
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
ai să reziști! Nu-i cu putință...", § 23). Diferența, aici ireconciliabilă, dintre principiul masculin călător și cel feminin sedentar are firește o tradiție îndelungată, însă cititorul aventurilor micului pinguin se va gîndi înainte de toate la peregrinările lui Odysseus și la statornicia Penelopei. Puiul de maimuță întruchipează simultan două modele distincte ale feminității: puterea sa de seducție descinde direct din mrejele nimphei Kalypso, dar forța care o ține locului nu este cu nimic mai prejos decît cumințenia Penelopei. Dacă ar fi doar
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
numai Arghezi, lingău vulgar, nu numai Călinescu care tot compară "curtea" lui Carol al II-lea cu a lui Ludovic al XIV-lea, nu numai Sadoveanu, dar și Camil P. (de Cezar P. ce să mai vorbim) care teoretizează asupra "statorniciei" regimului lui Carol al II-lea într-o Europă în ebuliție. Și cîți, cîți alții. Poate că mai mult decît pentru opera lui îi sînt recunoscătoare tatei de a nu-l fi găsit în acest număr, de a ști că
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a antiidealizării: "În noaptea asta Pan cerșea în cer/ O linguriță neagră de piper/ Și apostolicele frunți cedară/ Prînz gratuit nebunului o vară" (Noaptea cărăușilor). Sau: Și ce plictis era pe mare/ Dormea zeița de-a-mpicioare/ Prin pîlnia
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Wagner ridică în fața punerii în scenă și a interpreților probleme delicate. Într-un timp nedefinit, într-o lume măruntă, obișnuită, apariția eroului-damnat, Olandezul, aduce fascinația supranaturalului. Regăsim aici toate marile motive literare wagneriene: alteritatea, demonismul, puterea absolută, sacrificiul femeii, remușcarea, statornicia, mântuirea prin moarte. Într-una din scrierile sale, Wagner a indicat în amănunțime cum dorește să-și vadă înscenată opera, sugestii care pot fi urmate îndeaproape, cu rezultate foarte bune. Ceea ce se petrece și în spectacolul vienez, semnat de Wolfgang
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
acum soarta ți-a fost potrivnică: însă succesele pun la încercare sufletele cu alți stimuli, fiindcă nenorocirile le înduri, pe când norocul te corupe. Credința, libertatea, prietenia, bunurile cele mai de preț ale sufletului omenesc, tu le vei păstra cu aceeași statornicie, în timp ce alții le vor altera prin slugărncie. Va izbucni adulația, lingușirea și, cea mai teribilă otravă a unui sentiment adevărat, interesul personal. Chiar dacă noi discutăm între noi cu toată sinceritatea astăzi, ceilalți se vor adresa mai degrabă funcției pe care
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
Simona Vasilache Amîndouă, la fel de inconsistente, menind a pustiu. Dincolo de orice statornicie a trupului. În sine, sau în spațiu, în nesfîrșite, cronice deambulări. Despre mișcările dezordonate, fîșii-fîșii, închise părelnic într-o ladă de zestre, scrie Bonciu cel încă tînăr, de dinainte de scandalurile romanelor, volumul lui de debut. Lada cu năluci, apărut în
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
ca munca unui pianist fără răbdare. Regrete, aceleași, ale fărîmei necuprinzătoare: "Și ce puțin am spus în tot ce-am scris!/ În palidele foi din cartea'ntreagă,/ Zac ani și ani din viața mea pribeagă." (Acorduri în surdină). Singura, amărîta statornicie la care un ducăuș, prin fire și program, poate spera. Vagi șansonete de amor, adulmecînd părăsiri, într-o lume (și convenție) a iubirilor consumate puternic și repede: "Și plec cu presimțirea dureroasă/ Că niciodată nu vei ști cât preț/ A
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]