15,855 matches
-
înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, Curtea de la Strasbourg a statuat că art. 7 paragraful 1 din Convenție nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
sistematică a normei criticate de către orice persoană care cunoaște sensul comun al cuvintelor din vocabularul limbii române și, cu atât mai mult, dacă o astfel de persoană apelează la consultanță juridică de specialitate. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa - spre exemplu, prin Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragrafele 30 și 31 -, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că legea
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
independență a experților. Independența și imparțialitatea expertului sunt valori menite să asigure calitatea raportului de expertiză, pentru ca, raportat inclusiv la concluziile acestuia, magistratul să poată stabili adevărul. Aceasta cu atât mai mult cu cât în practica judiciară s-a statuat că, în cadrul procesului penal, reprezintă mijloc de probă doar raportul de expertiză al expertului desemnat, iar nu și concluziile experților parte, care au doar un rol orientativ. ... 8. Susțin că modalitatea de reglementare constituie premisele încălcării principiului aflării adevărului
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. ... 14. În prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
hotărârea definitivă de condamnare, precum și a celor a căror neexercitare sau exercitare restrânsă rezultă inerent din privarea de libertate ori din rațiuni de menținere a siguranței deținerii. ... 16. Totodată, prin aceeași decizie, instanța de contencios constituțional a reținut cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că deținuții, în general, continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate în temeiul Convenției, cu excepția dreptului la libertate, în cazul în care detenția legală impusă intră în
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
totodată, că prevederile art. 2 lit. n) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 au mai constituit obiect al controlului Curții Constituționale, în acest sens fiind Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2016, prin care s-a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Se observă că cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu principiul clarității și previzibilității legii au fost înglobate de instanța de contencios constituțional în propria jurisprudență (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. ... 22. În prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepției. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
în care își valorifică integral atât sporul pentru condiții de muncă, cât și sporul pentru pensia suplimentară. ... 18. Cu referire la constituționalitatea art. 122 din Legea nr. 223/2015, prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, paragrafele 121-123, Curtea a statuat că, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care s-au reintrodus pensiile de serviciu, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special se așteptau că reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie va fi Legea nr. 263/2010
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
din 1969, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile pe instituții autonome, în condițiile în care prin Decizia nr. 265 din 6.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20.05.2014, s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.“ Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
dispune în cauză va fi diferită. Și condiția care impune ca problema de drept a cărei dezlegare se solicită să nu fi fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție este îndeplinită, întrucât asupra acestei probleme nu s-a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii. Însă reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că problema de drept supusă
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
din 1969, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile pe instituții autonome, în condițiile în care prin Decizia nr. 265 din 6.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20.05.2014, s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. ... II. Expunerea succintă a cauzei Curtea de Apel Oradea - Secția penală și
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 83 alin. (1) din Codul penal, precum și Decizia nr. 12/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care statuează că se impune revocarea suspendării condiționate, regimul acestei măsuri, stabilite în baza art. 81 din Codul penal din 1969 ca efect al aplicării legii penale mai favorabile, menținându-se și după intrarea în vigoare a Codului penal actual, inclusiv sub
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
din 1969, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile pe instituții autonome, în condițiile în care prin Decizia nr. 265 din 6.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20.05.2014, s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. Prin Încheierea din data de 19 octombrie 2021, Curtea de Apel Oradea
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
pentru cauze cu minori a constatat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se statueze asupra problemei de drept menționate. ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Membrii completului de apel nu și-au exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept a
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
a pedepselor, încălcându-se principiul autorității de lucru judecat. Cu toate acestea, nu se poate face abstracție de actele normative și deciziile menționate mai sus. Având în vedere că, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, se pune problema dacă revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei potrivit Codului
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
al aplicării legii penale mai favorabile pe instituții autonome, în condițiile în care prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, sub aspectul revocării, este cel prevăzut
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
revocării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969, în contextul Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei potrivit Codului penal din 1969 ar
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
și al regimului și efectelor sale. Ca atare, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei nu poate fi divizată, respectiv să fie luate condițiile de aplicare dintr-o lege, iar regimul și efectele dintr-o altă lege. În același sens a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 12/2019, pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept, stabilind, în cuprinsul acelei hotărâri, că indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită în cursul termenului de încercare, regimul suspendării condiționate
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
unor chestiuni de drept în materie penală, relevante în problema de drept analizată. Prin Decizia nr. 13 din 6 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat că „în aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
privind Codul penal raportat la art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior“. Prin Decizia nr. 12 din 7 mai 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat că, „indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită în cursul termenului de încercare, regimul suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate în baza art. 81 din Codul penal din 1969, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile, printr-o
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 13 octombrie 2020. Prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. ... ... VII. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului Nu au fost
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]