7,322 matches
-
sfâșia. Știa el că belgienilor le plac steagurile cu gaură la mijloc. Că le-aduce aminte de Revoluția noastră. Așa că mă chemă la el. — Mă, Labă, zise. Ia du te tu la Pampas și spune-i să întărească gaura de la steag. Așa mi-a zis. Acuma, Manciuzdă, când te chema la el, îți spunea mai întâi Drepți ! și, când stăteai drepți, îți zicea: — Dă-mi o țâță. Regula era ca băiatul să răspundă: Luați! Și-atuncea el te ciupea tare de-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
numă rate, dar el habar n-avea. își aranja chipiul la oglindă. îi făcusem o poezie, pe care mi-o spuneam în cap: Mi te cunosc, Manciuzdă, Cu burta înfoiată De poftă de domnie, De frică de briceag. Am luat steagul și-am alergat. Camionul cu aju toare era oprit în fața școlii. Belgienii coborâseră. Stăteau adu nați lângă cabină și făceau cu mâna la lume. Când m-au văzut trecând cu drapelu’, m-au fotografiat. Am dat colțu’ la babă. Pe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Mânca niște jumări vechi, pe care le scotea cu gheara ei neagră dintr-un borcan unsuros. Că e murdar ce iese, zicea ea mereu, nu ce intră în gura omului. La gură avea grăsime sleită. I am zis să coasă steagul și m-am întors fuga la primărie. — Băieți, a-nceput Manciuzdă, ca la noi la nimeni. Să nu furați din camion. Dacă puneți mâna în camion, ăia sunteți, ați înțeles? Am zis toți că da. — Unde-i Găinaț ? Am început
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mare peste noi. Ne-am dus la camion. A apărut și Cancer, care ne preda la chimie, l-au chemat pe el că știa franceză. După aia a venit întins și popa și la urmă de tot baba Pampas cu steagul. Belgienii au fotografiat-o. Ne-au dat la fiecare pixuri și bluze pe gât. Au mai scos și multe lăzi. Manciuzdă l-a pus pe Găinaț, care făcea litere frumoase, să scrie pe lăzi: „Cine fură din produse moare mă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Jocurile Olimpice din Grecia antică. Prima ceremonie s-a desfășurat la Universitatea Sorbonne în Paris, Franța. CIO este o organizație non-guvernamentală, non-profit și creatoare a Mișcării Olimpice. CIO servește drept umbrelă a Mișcării Olimpice. Organizația recunoaște toate drepturile privind simbolurile olimpice, steagul, motto-ul, imnul și 36 Jocurile Olimpice. Principala responsabilitate a sa este de a superviza organizarea Jocurilor Olimpice de vară și iarnă. Mișcarea Olimpică este constituită din CIO, Federațiile Internaționale pe Sporturi (FIS urile), Comitetele Naționale Olimpice (CNO uri), Comitetele de Organizare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și au cerut Comitetului lor Olimpic Național să se alăture boicotului. Cele mai multe Comitete Olimpice Naționale au refuzat să realizeze o asemenea presiune și multe din ele, de exemplu Marea Britanie, au acceptat să ia parte la Jocuri și la parada sub steagul olimpic și nu sub culorile naționale. În Belgia, Comitetul Olimpic Belgian a convocat o întrunire generală extraordinară în timpul în care toate federațiile sportive belgiene, cu excepția federației ecvestre și au decis să ia parte la Jocuri, pe socoteala Comitetului Olimpice, fără
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un munte de cărbune și ciocanele au bătut fier încins pe nicovală, aruncând mai multe scântei decât sunt stele pe cer. În urmă a ieșit un soi de bute de oțel cu roți și horn, iar deasupra Ștefan puse un steag, numit de el Steagul moșiei. Dogarii au tăiat pădurea de frasini și au cioplit traverse, care au fost bătute în pământ și legate între ele cu șine de oțel, întocmai cum le-a cerut Ștefan. Ce a ieșit a fost
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
și ciocanele au bătut fier încins pe nicovală, aruncând mai multe scântei decât sunt stele pe cer. În urmă a ieșit un soi de bute de oțel cu roți și horn, iar deasupra Ștefan puse un steag, numit de el Steagul moșiei. Dogarii au tăiat pădurea de frasini și au cioplit traverse, care au fost bătute în pământ și legate între ele cu șine de oțel, întocmai cum le-a cerut Ștefan. Ce a ieșit a fost o cale ferată, dar
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
stranietate irațională. Spre deosebire de expresioniștii rurali ai generației șaizeciste, Petre Stoica transcrie însă o descompunere a lor lentă, cruțătoare, un apocalips blînd: "Plouă argintiu și toate se înnegresc / și lemnul crucii și chipul tău de fecioară / perdeaua atîrnînd afară putrezește - e steag / de doliu albinele au băut polen otrăvit / vine seara cu lumini de mucegai și rugină / cresc bureți pe indicatoarele drumurilor / și bîjbîim deodată în somn" ( Și cînd ne trezim). Sub aspectul calm, sub tonalitatea ușor glumeață prin incredulitate transpare un
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
Angelo Mitchievici Iwo Jima ar fi rămas, probabil, unul dintre nenumăratele locuri care au servit ca teatru de război, dacă Joe Rosenthal nu ar fi prins imaginea celor șase infanteriști ridicînd un steag. Este cu adevărat important să știm cine sunt ei? Odată intrați în star system-ul american, ei, asemeni vedetelor de cinema, existența lor reală s-a topit în neant, așa cum ieșiți din scenă, viețile lor s-au cufundat în anonimat. Filmul
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
mai multe unghiuri, primul este cel al combatantului, cel care a participat direct la evenimente, pentru care faptul în sine nu are nici o relevanță raportat la intensitatea aproape insuportabilă a evenimentelor. Mai mult cu cît primul clișeu fiind ratat, ridicarea steagului are loc a doua oară pentru ca materialul să servească propagandei. Prin înregistrarea pe peliculă și mediatizarea lui, evenimentul intră în complicatul sistem de propagandă care-l supralicitează, transformîndu-l într-un simbol al victoriei și al solidarității unei națiuni. Există și
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
focalizîndu-și atenția asupra mașinăriei americane de fabricat popcorn și eroi de bandă desenată de unică folosință. Fotografia nu înregistrează victoria, războiul a continuat la Iwo Jima și după momentul imortalizat pe peliculă, iar o parte din cei care au ridicat steagul au murit în anonimat. În al doilea rînd, fotografia reprezintă ceea ce în cinematografie se cheamă o "dublă", aceeași scenă se filmează de mai multe ori, iar la montaj se alege cea mai reușită variantă. Situație penibilă, din ea lipsesc o
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
nu insurmontabil pentru mașina de propagandă. Foarte bine realizată este succesiunea planurilor, pe măsură ce cei trei supraviețuitori participă la dramatizarea ieftină a eroismului exemplar, cu stilul hollywoodian al Americii lui Baudrillard, cu fictiva luare cu asalt a cotei unde este instalat steagul, cu toasturi și dineuri, cu autografe și discursuri în plen etc. Separat se derulează filmul paralel al evenimentelor, cu "cei goi și cei morți", cu violența inerentă a confruntărilor, cu momentele de acalmie, de confuzie și imprevizibil. Moartea este cea
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
și sosul de căpșuni care face un contrast elocvent cu albul de frișcă al desertului. Un personaj din film remarcă în trecere: "Ce rost are să fii erou dacă nu arăți ca unul?". Din punctul de vedere al combatantului evenimentul înălțării steagului a fost secundar, el cîștigă în semnificație prin tot ceea ce fac soldații în luptă. Nici la Spielberg nu lipsesc momentele "patriotice" cu tendință, inserate cu acribie de regizor, însă la Clint Eastwood aura a dispărut lăsînd locul acelei hiperrealități pe
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
încă mai implacabil: "a fost înlăturată principala stavilă care împiedica rostirea răspicată a adevărului în artă, iar poezia a dobîndit și ea adevărata, mult visata libertate: libertatea de a se situa deschis pe pozițiile clasei muncitoare, de a milita sub steagul partidului acestei clase, unic reprezentant al intereselor poporului". Nina Cassian se crede îndatorată a face rechizitoriul trecutului "odios", în care "artiștii, în afara celor care slujeau oficial țelurile clasei dominante, erau considerați ca niște simpli histrioni, nebuni inofensivi, amuzanți sau sîcîitori
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
sarcasmul/ Trădării poate?... Unde e misterul?// Eu știu atît: Că zîmbetul acesta/ Cuprinde-n el tot Iadul și tot Cerul;/ E Mesalina-n el, dar e și Vesta!...". Firește, sonetele ultimele ale lui Voiculescu, și Curțile vechi pe care șade steagul lui Mateiu. Pytagora al lui Barbu, dezvăluind în sonet un joc de-a numerele care i-a prins și pe critici: Vianu, Streinu, Călinescu. Calitatea poeziilor, discutabilă, arată măcar c-au încercat... În fine, suita de Veneții, între Eminescu, Haralamb
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
absoarbe orice doar ca să-l respingă, îndată, ca epavă. A putea, din epave recondiționate cu filme despre cum a fost, să mai faci o flotă, fie ea și de fantome, iată ambiția lui Dimitrie Stelaru. Navele pe care-și pune steagul, o zdreanță cusută cu povești, duc spre un nicăieri tandru, liniștitor, un clopot de vid în care doar ideea de mare urlă cu furie, iar întîmplările vieții se preling pe pereți, fără să poți vreodată să alegi ceva, să apuci
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
toți, avînd în minte anecdoticul conflict dintre sfarmă-blazon și "cel din urmă boier", amator de steme recompuse, Șerban Foarță face o adevărată demonstrație de forță etimologică, cu poantă: "Kara va s' zică, -n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o gintă/ ce-
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
urmă boier", amator de steme recompuse, Șerban Foarță face o adevărată demonstrație de forță etimologică, cu poantă: "Kara va s' zică, -n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o gintă/ ce-a dus tablaua cu plăcintă/ în creștet, prin Arhipelag." O lume
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
-n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o gintă/ ce-a dus tablaua cu plăcintă/ în creștet, prin Arhipelag." O lume lunecoasă, dînd seama de temele clanului, într-o întreprindere al cărei model ar putea fi, de ce nu, Caragialiana lui Cioculescu, reconstituie
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
copiilor, ginerilor sau nepoților, fie prin bâzâitul permanent, prin nerușinarea cu care se prezintă drept veritabili eroi ai nației. Dacă despre Niculescu-Mizil sau Ștefan Andrei s-a vorbit mai mult - mai băgăcioși și mai lipsiți de scrupule, ei țin sus steagul bolșevismului național -, un alt mare mahăr comunist, Cornel Burtică, părea să se fi retras în planul al treilea. E drept că Burtică fusese marginalizat de către Ceaușescu pe la începutul anilor '80, dar asta nu înseamnă că, decenii în șir, n-a
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
raportului de condamnare a regimului comunist, veselia tâmpă cu care faimosul lot de 322 de parlametari a călcat în picioare avizul Curții Constituționale privind suspendarea președintelui țării, prestația de tenor de operetă a necoptului ministru al Justiției, numărarea stelelor de pe steagul UE după metoda Pristanda de către omologul său de la Educație, competențele dovedite ale profesorului universitar de relații internaționale, Elena Udrea, în analiza sistemului democratic norvegian, ok-ul de încercat amic dat de ministrul de Externe regelui Spaniei, plictiseala campaniei pentru Parlamentul European
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
să vreau, prin intermediul uitatului meu Dicționar de proverbe pe care l-am alcătuit în primul rând pentru ca, la începutul anilor '90 ai libertății noastre recâștigate și într-o țară liberă - Portugalia - să pot așeza pe copertă și tricolorul nostru alături de steagurile celorlalte țări, de astă dată cu adevărat "surori" - prin intermediul, așadar, al acestui Dicționar, am pătruns, către sfârșitul anului 2007, în lumea fascinantă și nebănuită a paremiologiei.
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
scuti de vreo condamnare. în Parlamentul României, condamnarea crimelor comunismului s-a produs cu prelungite tropăituri de copite în podele. Conțin vreo exagerare asemenea rânduri, vizând atmosfera din 1946?: Am lăsat curând în urmă cartierul rezidențial, elegant și decadent, cu steaguri și santinele la poartă și cu straneitatea înspăimântătoare a noilor lui ocupanți și m-am regăsit pedalând pe străzile aproape pustii. Portretele uriașe ale lui Stalin, Marx, Lenin lipite pe ziduri sau agățate pe sârmă deasupra capetelor trecătorilor, de pe un
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
cu straneitatea înspăimântătoare a noilor lui ocupanți și m-am regăsit pedalând pe străzile aproape pustii. Portretele uriașe ale lui Stalin, Marx, Lenin lipite pe ziduri sau agățate pe sârmă deasupra capetelor trecătorilor, de pe un trotuar pe altul, alternau cu steagurile sovietice roșii, fluturând în vânt. Acestea erau imaginile obișnuite, practic, pe fiecare stradă în oraș, la fel ca și afișele și stindardele de tot felul, care repetau până la sațietate lozincile de propagandă ale noului nostru paradis. Pe arterele principale muzica
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]