602 matches
-
credincioșii din Luncoiu de Sus au construit o biserică în satul lor, în locul numit „După Oaș”, iar cele două sate Luncoiu de Jos și Stejărel au construit pentru ele în 1786 o nouă biserică la locul numit „Podea”, mai aproape de Stejărel. În anul 1848, în timpul revoluției lui Iancu, și această biserică a ars până în temelii, fiind salvate numai clopotele și toaca de oțel, fiind preot paroh atunci Petru Ivan. Arzând și această biserică, credincioșii din Stejărel se hotărăsc să-și construiască
Biserica de lemn din Stejărel () [Corola-website/Science/316994_a_318323]
-
locul numit „Podea”, mai aproape de Stejărel. În anul 1848, în timpul revoluției lui Iancu, și această biserică a ars până în temelii, fiind salvate numai clopotele și toaca de oțel, fiind preot paroh atunci Petru Ivan. Arzând și această biserică, credincioșii din Stejărel se hotărăsc să-și construiască propria casă închinată Domnului, și în anul 1851, fiind preot paroh Agheu Trifu, edifică această biserică din lemn, în stil ardelenesc, cu tindă, pronaos, naos și altar, cu un turn înalt, care ține loc și
Biserica de lemn din Stejărel () [Corola-website/Science/316994_a_318323]
-
tehnica operativă. Realizată de Carmen Chivu și Mihai Albu, cercetători CNSAS, cartea adună documente ce certifică că viețile tuturor erau controlate, că nu exista nici un fel de intimitate, spațiul privat era o iluzie, totul era supravegheat în amănunt. Cum observă Stejărel Olaru în prefața la Noi și Securitatea (Editura Paralela 45, 2006): "Așadar, tot ceea ce se întîmpla în România profundă, reală, era notat și analizat cu conștiinciozitate de ofițeri de securitate care credeau că în felul acesta desfășoară o veritabilă muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Holm cu cei cinci stejari seculari Cabana de la pădurea Cordăreni FăzănărieFanfara "Stejarul" de la Cordăreni și Formația de Căiuți din satul Grivița Datini și Obiceiuri bine conservate Muzeul Satului din Slobozia Prezentare a Ansamblul Cordăreanca din care face parte și fanfara “Stejărelul” Continuând tradiția populară reprezentativă pentru zona Cordărenilor sub îndrumarea coregrafului - instructor Vasile Andreescu de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, anul 1973 a fost anul de debut al formației de dansuri populare mixte al comunei Cordăreni. Formația
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Trupa de mascați, Ursul Formația de colindători cu Plugușorul Echipele care merg cu semănat în prima zi de Anul Nou II. DANSURI POPULARE Fete Băieți Mixte III. ȘEZĂTORI Clacă pentru confecționarea costumelor pentru căiuți, capre, urs, mascați Literare IV. FANFARA “STEJĂRELUL” Formată din 12 membri V. COR Femeiesc Bărbătesc Mixt VI. OBICEIURI DE NUNTA Gătitul miresei Iertăciunea îndrumat cu competență și profesionalism de coregraful Mihai Fediuc și instructorul Cristian Dumitraș, Ansamblul Cordăreanca a reușit să impresioneze de fiecare dată, la fiecare
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ale dansatorilor, care activează la acest Ansamblu, nu am apelat niciodată la Consiliul Local, ne-am descurcat și cu costumele, am mai împrumutat de la alte comune, dar ne descurcăm pe banii noștri. Am fost cu formația de dansuri și fanfara “Stejărelul” în toată țara și în Belgia ș în Olanda și în Germania și pe unde am fost am luat locul întâi și am fost mereu premiați", a spus Constantin Dumitraș, primarul comunei Cordăreni. Noi avem o culegere foarte mare din
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
triologia Iubim (1941 1943) revăzută în 1970. Redăm mai jos un capitol din romanul Iubim în care scriitorul surprinde elementele principale din istoriografia acestei localități folosind informațiile oferite de numeroși cercetători. Capitolul XI” Cei doi eroi, Neculai Brateș și cuconul Stejărel se sfătuiesc să plece la Cotnari. Urcându se în trenul d e Hârlău, continuă un dialog început din gară.: „Numai că nici într-o parte nu bei vinul de Cotnari, Cotnarul acela pe care-l știu eu și care, dacă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de o oră și ceva, au vorbit puțin și de nimicuri. Era și altă lume în compartiment, împestrițată, lume în mijlocul căreia nu se simțeau bine și nici la loc prielnic pentru discuțiile lor. Au privit mai mult pe ferestre, cuconul Stejărel lămurind pe Neculai Brateș cam pe unde trec hotarele moșiilor, cum se învecinează între ei proprie tarii, a l cui e grâul încă nesecerat, de ce se dărâmă cutare conac, cât cuprinde Bahluiul când se revarsă și cât de afurisită e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nesecerat, de ce se dărâmă cutare conac, cât cuprinde Bahluiul când se revarsă și cât de afurisită e apa lu i... Când a început a se arăta ca o căciulă roșie, țurcăne ască, acoperișul de țiglă al turnului cooperativei Cotnari, cuconul Stejărel s a pornit cu înverșunare contra acelei ins tituții de stat. - Să vezi, Culai, mișelie întreagă. S-a prăbușit toată! Trei pivnițe suprapuse, s au făcut terci. Și abia împlineș te în toamna asta trei ani de când a fost construită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
S-a prăbușit toată! Trei pivnițe suprapuse, s au făcut terci. Și abia împlineș te în toamna asta trei ani de când a fost construită clădirea. Păi să nu înnebunești, Culai? - Cum să se prăbușească așa namilă de clădire , cucoan e Stejărel? - Foarte ușor! Să se facă drenaje de apărare contra infiltrațiilor de apă, nu s a gândit nimeni. Eu n-am văzut-o dar mi-a spus Jenică Melinte că e mai mult decât dureros să privești. Noroc că au putut
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
am văzut-o dar mi-a spus Jenică Melinte că e mai mult decât dureros să privești. Noroc că au putut scoate budanele la timp . Altfel, se ducea și vinul, nu numai crama și pivnițele. - Și eu te asigur, cucoane Stejărel, că de pe piață t ot n-ar fi dispărut Cotnarul. - Apoi de asta nu trebuie să mă asiguri tu, c ă sunt e u mai sigur decât tine. Au ajuns. Până în sat, cale de vreo doi kilom etri, au mers
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
legat cu Cotnari, dar ei au mulțumit numai, s punând c ă pentru plimbare cu piciorul au venit. Să calce print re vii, că de praf și de trăsură sunt ei sătui. - Acum suntem iar stăpâni pe vorba noastră - zise Stejărel Racotă, ca unul ce a îndurat cu greu tovărăș ia celorlalți din compartimentul trenului. Cum ridicau o coastă, începu a se arăta de du pă o cul me, și dincolo de Bahlui, un sat. Stejărel Racotă se opri . - îl vezi? - Da
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
iar stăpâni pe vorba noastră - zise Stejărel Racotă, ca unul ce a îndurat cu greu tovărăș ia celorlalți din compartimentul trenului. Cum ridicau o coastă, începu a se arăta de du pă o cul me, și dincolo de Bahlui, un sat. Stejărel Racotă se opri . - îl vezi? - Da. - Știi cum îi spune? Drept răspuns Neculai Brateș ridică din umeri . - Ceplenița, Culai. Să vedem acum, domnule profesor, dacă analizând numele acestui sat, după legile filologiei, ai să poți să-mi spui de unde-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Neculai Brateș ridică din umeri . - Ceplenița, Culai. Să vedem acum, domnule profesor, dacă analizând numele acestui sat, după legile filologiei, ai să poți să-mi spui de unde-i vine. Neculai Brateș nu se obosi în nici o gândire, răspunz ând cuconului Stejărel că nu pentru a da examene la filol ogie a venit la Cotnar. - Să ți spun tot eu, Culai. Glăsuiește Cronica un dev a... - Iar îmi citești din cronici? - Dacă cronica e biblia mea, ce să fac, Culai? Trăncănesc din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Să ți spun tot eu, Culai. Glăsuiește Cronica un dev a... - Iar îmi citești din cronici? - Dacă cronica e biblia mea, ce să fac, Culai? Trăncănesc din ea. - Ei, ce spune cronica acum? - Spune ea într un loc, reluă cuvântul Stejărel Racot ă, așa ca și cum l-ar citi: Și când Ștefan Vodă, aprins de frumusețea Răzășoaiei, poruncea butcilor să ia șleaul Hâ rlăului, nu uita niciodată când ajungea în dreptul Cotnarilor să treacă apa Bahluiului, de cea parte și să mai dea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
te-am lămurit? - Și tocmai în locul cel mai ridicat te duc, Culai. L a Jenică Melinte. - La el mergem? - Ia acolo, spre piscul acela. Să vezi priveliște frumoasă ce are casa lui. S au așternut din nou cărării. Pe cuconul Stejărel l a îndepărtat însă de la discuți e o altă arătare a trecutului. Cum ridicaseră panta cu încă câ țiva metri, dintr o vale începură a se iți zidurile unor ruine. - Da măseaua asta stricată o vezi? - Ce măsea, cucoane Stejărel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Stejărel l a îndepărtat însă de la discuți e o altă arătare a trecutului. Cum ridicaseră panta cu încă câ țiva metri, dintr o vale începură a se iți zidurile unor ruine. - Da măseaua asta stricată o vezi? - Ce măsea, cucoane Stejărel? Te doare vreo u na? - Uite acolo, musiu, nu n gura mea. Despre măseaua ce a de acolo e vorba. Într adevăr, așa cum se profilau ruinele arătate, zidurile exterioare neregulat sfârtecate de vreme și prinse încă de o negreală a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acolo e vorba. Într adevăr, așa cum se profilau ruinele arătate, zidurile exterioare neregulat sfârtecate de vreme și prinse încă de o negreală a unui foc mai de mult, semănau de-a binelea cu o uriașă măsea stricată. - O văd, cucoane Stejărel. - E, ceea ce mai vezi, e tot ce a rămas dintr-o biserică zidită de Eraclide Despot Vodă. Și mai află, domnule profesor, că lângă acea biserică a fost ridicată întâia școală mai răsărită a vremurilor de atunci, așa ca un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ortodoxă, chibzuind a așeza în locul ei pe cea catolică Când a terminat de povestit, se găseau ajunși între o bisericuță veche și un beci și mai vechi, a c ărui bol tă se surpase. Prilej să se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost cândva primar al Cotnarului, Gheorghi ță Mârza . - Dar cum îți veni, cucoane Stejărel să sari de la Ștefan
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de povestit, se găseau ajunși între o bisericuță veche și un beci și mai vechi, a c ărui bol tă se surpase. Prilej să se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost cândva primar al Cotnarului, Gheorghi ță Mârza . - Dar cum îți veni, cucoane Stejărel să sari de la Ștefan Vodă la Gheorghiță Mârza? - Uite cum și parcă văd că o să mi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost cândva primar al Cotnarului, Gheorghi ță Mârza . - Dar cum îți veni, cucoane Stejărel să sari de la Ștefan Vodă la Gheorghiță Mârza? - Uite cum și parcă văd că o să mi dai din nou drepta te! - Să constat mai întâi. - Constată. După câte știi și tu, din porunca lui Gheorghiță Mârza s-a pus în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
arăt. Îl vezi cât e de adânc și de ramificat? - îl văd. - Are vreun pic de apă în el? Neculai Brateș îl privi cu luare aminte, cobo rî și pe niște trepte adăugate în urmă, în adâncul beciului urmat de Stejărel Racotă și după ce îi dădu târcol în toate ram urile lu i suinde fu obligat de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
trepte adăugate în urmă, în adâncul beciului urmat de Stejărel Racotă și după ce îi dădu târcol în toate ram urile lu i suinde fu obligat de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de arhitectură. Și în beciul lui nu este apă. Trage acum sing ur concl uzia care e de tras. Și iar au pornit-o. - Mai avem mult de mers, cucoane Stejărel? - N oi fi obosit?! Apoi musai, dacă îți place Cot nar - și de aia ăl bei, fiindcă îți place - trebuie să cunoști și Cotnarii. Dacă am fi noi oameni cu cap, cu vinurile lui, Culai, ar trebui să batem tot
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]