1,136 matches
-
îndeplinire angajamentele pe care le a avut în plan”. Iată ce „important” și „benefic” pentru popor era planul de lucru al tinerilor comuniști vasluieni și cum au reușit aceștia să-i sature pe flămânzii județului numai cu sloganuri, lozinci, papagalisme stereotipe și minciuni mari cât sediul „tineretului progresist”: „...astfel, s-a făcut o nouă repartiție a muncii în cadrul biroului județean. Totodată sa (sic!, n.n.) făcut o repartiție justă a muncii în comitetul județean (probabil era foarte importantă „munca” în biroul județean
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai departe”. Mult mai corect ar fi fost să spună: „am dezvoltat în rândurile tinerilor noștri ura neîmpăcată împotriva chiaburilor”, dar, probabil, a dat dovadă de modestie... Ca un adevărat secretar de ședință, tov. Paul Pavlov a pus punct pălăvrăgelilor stereotipe exact la orele 13,15 arătând: „...felul cum va trebui să muncim pentru lichidarea lipsurilor ce le-am avut dând exemplu din munca și viața Tineretului Comsomolist a Uniunii Sovietice (subl.ns.) pe care tinerii noștri trebue să’l urmeze
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a părut intervenția tov. Turtea Vasile care a făcut o asociere anapoda între creșterea producției agricole la hectar și faptul că membrii biroului organizației de bază nu se implică mai ferm în strângerea impozitelor și taxelor! Din toată această vorbărie stereotipă plină de gunoaie ideologice ne-a reținut faptul, deloc de neglijat, că în anul 1956 nu toți locuitorii satului Miclești erau înscriși la „întovărășire”. De aici putem deduce (fără a greși!) că de gospodărie agricolă colectivă nici nu putea fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
obicei, cu conținut abstract, care întrețin reacții fobice. Dezvoltarea obsesivo-fobică se realizează lent, putând fi dominată de teme sexuale sau de altă referinta organică, care instituie prin amploarea lor, dismorofobii sau stări hipocondriace. Ideile obsesive au un caracter abstract, simbolic, stereotip, dominant în sensul absenței atitudinii critice a bolnavului față de conținutul lor, absență prin care bolnavul ajunge treptat la convingerea unei transformări corporale. în cadrul tipului obsesivo-fobic sunt relativ frecvent întâlnite comportamente ritualice: de rugăciuni, de păstrare a curățeniei corporale, a perfecționismului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
poate favoriza temele de autoacuzare, caracterul său obsedant ușurează elaborarea unei teme de influență exterioară, însă masturbarea intensivă este aici mai adesea un simptom decât o cauză primară. Obsesiile se pot transforma în stereotipii adevărate, cum sunt ticurile și mișcările stereotipe cu valoare simbolică, sau pot ajunge până la adevarate impulsiuni ucigașe. Lipsa atitudinii critice și de opoziție față de aceste stări, ca și desfăsurarea lor stereotipă, fără participare afectivă sunt elemente de diagnistic diferențial cu psihastenia. Pacientul schizofren poate fi un anxios
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
decât o cauză primară. Obsesiile se pot transforma în stereotipii adevărate, cum sunt ticurile și mișcările stereotipe cu valoare simbolică, sau pot ajunge până la adevarate impulsiuni ucigașe. Lipsa atitudinii critice și de opoziție față de aceste stări, ca și desfăsurarea lor stereotipă, fără participare afectivă sunt elemente de diagnistic diferențial cu psihastenia. Pacientul schizofren poate fi un anxios, însă mai puțin decît un nevrotic; anxietatea sa este rău modulată și bolnavul pare să accepte cu o ușurință surprinzătoare perturbarea căruia el îi
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip. De asemenea, nu se poate vorbi despre imagine în absența unor elemente care au un rol absolut esențial în conturarea ei: dualitatea identitate/alteritate, analizată în capitolul al treilea, Identitate, alteritate, imagine. Un punct esențial în investigația imaginii din cadrul tezei
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
1962 de Oliver Brachfeld 139, care evidențiază diferențele de substanță dintre imagine și stereotip, propunând termenul de imagotip. Brachfeld susține că imaginile nu mai pot fi considerate stereotipuri, așa cum se întâmplă în cazul cercetătorilor opiniei publice 140, întrucât, spre deosebire de clișeele stereotipe, care nu se schimbă, imaginile sunt supuse unor procese de transformare și adaptare, diferind de la o categorie socială la alta, de la o vârstă la alta și având importante particularități în funcție de nivelul și spațiul cultural. Din punctul de vedere al lui
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de imagini pot exista și, ca atare, sunt și studiate sub forma stereotipurilor etnice"184, în timp ce în sens larg se ocupă cu investigarea oricărei reprezentări a realității. Într-o cercetare axată pe procesul tratamentului cognitiv al informației influențat de categorizările stereotipe, Luminița Iacob discută despre procesualitatea etnostereotipurilor, susținând că "autostereotipul este mai puternic decât sursa mesajului"185. Sintetizând, Iacob susține că același text, împreună cu etichete etnice diferite și factori contextuali diferiți, generează o incongruență, în timp ce din alăturarea aceluiași text cu etichete
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
W. G. Stephan 525. Selecția are loc prin intermediul categoriilor întrucât "putem atribui un sens acțiunilor celuilalt, vorbelor lui și, în general, tuturor datelor pe care le desprindem din comportamentul lui, încadrându-l într-o categorie (...) individul asociază în memorie conținuturile stereotipe și etichete categoriale"526. Într-o abordare categorială a stereotipului, Shelley E. Taylor susține că stereotipurile depind de categorii, fiind un rezultat al procesului prin care sunt formate acestea, proces complex și dinamic prin intermediul căruia individul extrage informații din mediu
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de formele lingvistice, așa cum remarca Piotr Wandycz 546. Practic, mai mult decât reprezentarea, stereotipul etichetează grupurile sociale pentru a rezolva problema cunoașterii lor, elimină necunoscutul prin intermediul unor categorii independente de realitate sau de fenomenele istorice, întrucât important, la nivelul reprezentării stereotipe nu este realitatea istorică sau socială, ci ceea ce un grup sau un individ reține despre un anumit obiect. În termenii lui Allport, între stereotipuri și realitate poate să nu existe nicio legătură, întrucât rolul lor nu este de a prezenta
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
individul sau grupul, însă ea este amplu definită prin intermediul stereotipului, oferind informații atât despre obiect, cât și despre relația acestuia cu mediul sau cu alte obiecte, sau despre relația dintre subiect și obiect. Din acest punct de vedere, simplificarea specifică stereotipului este o selecție a unor însușiri și caracteristici care pun în lumină o serie de atribute cu ajutorul cărora se orientează reprezentarea și care determină atitudinea față de obiectul stereotipului. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că, de cele mai multe ori, construcția simbolică
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
informație utilizată în evaluarea unui mesaj cu conținut identitar"580 și să stabilească, în același timp, în ce măsură schimbările care se produc la nivelul evaluării depind de factori cotextuali și de context. Astfel, analizând procesarea cognitivă a informației și fenomenul categorizărilor stereotipe, studiul Luminiței Iacob punctează impactul procesului etichetării etnice asupra cantității de informații folosite de indivizi, evidențiind, în acest sens, că stereotipurile activate de etichete generale, cu un grad scăzut de familiaritate și slab prototipice au declanșat procese cognitive cu risipă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu acesta reprezentarea poate dobândi noi valențe, indiferent că este vorba despre grup sau despre individ, cât și în sensul că percepția subiectului despre imaginea pe care obiectul o are despre el influențează conținutul reprezentării. Studiind fenomenul balcanizării prin intermediul etichetelor stereotipe și a imaginilor conturate în funcție de anumiți factori politici, economici și sociali, Maria Todorova, care definește stereotipurile drept o formă de generalizare care se bazează pe reducționism 592, susține că imaginea Balcanilor pendulează între stereotipuri și realități istorice, fiind totodată o
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Practic, aflat în mijlocul unei realități în continuă transformare, în care reprezentarea obiectelelor necesită procesări complexe, individul apelează la șabloane mentale, scurtând procesul reprezentațional și traducând astfel necunoscutul în termeni familiari. De fapt, ceea ce psihologia socială numește reprezentare socială, etnopsihologia numește stereotip și etnostereotip, iar filosofia și imagologia numesc imagine. Indiferent de paradigmă însă, imaginea trebuie văzută ca un fenomen în care se structurează diferite elemente și care în final conturează reflectarea unui anumit obiect în mentalul individului. Concluzii Imaginea este o
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
promovate În societate. Rostul unui asfel de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află În postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. Interesant de aflat ar fi dacă la baza declanșării unui conflict intergrupuri stau imaginile stereotipe față de celălalt grup, datorate diferențelor culturale sau economice, sau cauza este fenomenul de “comparație socială” care are ca efect devalorizarea celuilalt grup În favoarea propriului grup. Astfel, competiția și rivalitatea nu sunt condiționate În apariția lor de existența unui conflict obiectiv
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Situația este considerată inevitabilă și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. b Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. c Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme, la polul negativ Întâlnindu-se fabulația și simbolurile, iar la celălalt pol fiind răspunsurile sincere și directe. Adecvarea răspunsurilor este derminată
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
clienților” pierduți, întârziați sau dezorientați, cea care determină în mod esențial costul întregii operațiuni. În cazul pelerina jelor, ar fi vorba de ultimii pelerini care sosesc în general după sărbă toarea hramului ; de altfel majoritatea comunicatelor oficiale cuprind și formula stereotipă „după ce se va închina și ultimul pelerin”, atunci când vine vorba de retragerea raclei la locul în care este adăpostită peste an. Nu toate popoarele „așteaptă” la fel, fiecare dintre ele posedă o cultură aparte a rândului de așteptare și a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fotogramele lui Tudor Vornicu, unde apăreau cei mai buni reporteri de astăzi ai instituției. Excesul de profesionalitate se sancționează în România. Înapoi la abecedar! Servilismul celor care sunt dispuși să-l practice a mai înregistrat un record: publicarea unor fotografii stereotipe, în toate jurnalele, înfătișând prezentarea de felicitări prilejuite de ziua de naștere a lui Ceaușescu. S-a depășit astfel servilismul deja omologat al foștilor secretari cu presa și propaganda. Burtică și Popescu-Dumnezeu, noul uns, Enache, găsind încă o formă de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Eul poetic este cel al unui copil ipotetic, închis în interiorul adultului și aflat în stare de latență: „Cred că atunci când dorm mă schimb total./ Îmi cade pielea obosită de lumină,/ Și de aceea brusc trezit sunt ireal/ Și fac mișcări stereotipe de mașină” (Dorm). Multe caracteristici prezente în poezie vor fi preluate în romanul Făptura (1975), unde universul ficțional nu este, așa cum pare la prima vedere, o proiecție a celui real (retrospectiva naratorului asupra propriei copilării marcate de tragedia războiului), ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
de o ironie subtilă, indică registrul în care este scris textul sau, cu termenii lui Ph. Hamon, indică cititorului pactul de comunicare. Este o parodiere (deci ironie prin mimeză) a discursului serios, științific și, implicit, a savantului sovietic, a limbajului stereotip, a clișeelor lingvistice și de gândire. De multe ori asistăm la întâlnirea dintre ironie și metaforă, identificabilă în fragmentul următor: Insecte erau, firește, proprietarii de pământ. Insecte erau cooperatorii. Toți proprietarii de case. Multe insecte se aflau printre profesorii de
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sinuoase" (Pir., 2061) și luntrașul avea puterea unui judecător. Pentru a fi admis în barcă, trebuia să fi îndeplinit toate purificările rituale (Pir., 519, 1116) și, mai ales, să răspundă unui interogatoriu de structură inițiatică, adică să replice prin formule stereotipe care serveau drept "parole" de trecere. Câteodată regele recurge la apărare verbală (l 188-1189), sau la magie (492 sq.), sau chiar la amenințare. El imploră zeii (mai ales pe Ra, Thot și Horus) sau cere celor doi sycomori, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aprobare a asasinării lui Fidel, mi-a venit în minte cazul unui senator roman, trăitor acum mai bine de 2000 de ani, Marcus Porcius Cato Maior Cato cel Bătrân, care-și începea fiecare cuvântare, indiferent de tema discutată, cu solicitarea stereotip "Carhaginem esse delendam" Cartagina trebuie distrusă. Din păcate pentru omenire, Cartagina a fost rasă de pe pământ, strivindu-se în mod barbar o înfloritoare cultură. Ca atare de ce să nu fie "ras", la propriu și la figurat și "compañero Fidel? De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
sublocotenenții, când erau îndrăgostiți, își trăgeau un glonț în inimă. Așa era atunci". * "Așa era atunci." Afirmația nevinovată a fetiței ilustrează categoric adevărata realitate despre evoluția amorului. Nimic nu mai este ca în trecut", spun bătrânii. Plictisitoarea observație, atât de stereotipă încât devine agasantă (dar bătrânii devin de nesuportat tocmai pentru că au dreptate), exprimă un adevăr absolut; până și apele, și furtunile, și pădurile s-au schimbat într-o jumătate de secol; credeam că instinctele nu se supun acestor legi ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care favorizează mai degrabă piața în problema ocupării forței de muncă; sau pe susținătorii unui partid european puternic în opoziție cu partizanii unui europartid slab. În afară de asta, am privilegiat persoanele care "vorbesc" sincer în opoziție cu cele care dau răspunsuri stereotipe. În plus, componența eșantionului depinde de interesul și disponibilitatea persoanelor. Pe de altă parte, am avut grijă să intervievăm persoane cu statut diferit, atît din cadrul PSE (consilieri politici, secretari generali, un fost președinte, lideri de partid) cît și din instituțiile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]