2,409 matches
-
Hillsdale. Campbell, D. (1975), „On the conflicts between biological and social evolution and between psychology and moral tradition”, American Psychologist, 37. Capozza, D.; Volpato, C. (1997), „Relații intergrupuri - perspective clasice și contemporane”, în R.Y. Bourhis și J.P. Leyens (coord.), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași. Caprara, G.V.; Barbaranelli, C.; Pastorelli, C.; Perugini, M. (1994), „Individual differences in the study of human aggression”, Aggressive Behavior, 20. Carlsmith, J.; Anderson, A. (1979). „Ambient temperature and the occurrence of collective violence
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A.; Haugen, J.; Miene, P. (1998), „Understanding and assessing the motivations of volunteers: A functional approach”, Journal of Personality and Social Psychology, 74. Clément, R.; Noels, K. (1997), „Limbaj și comunicare intergrupuri”, în R.Y. Bourhis și J.P. Leyens (coord.), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași. Cohen, R.; Kennedy, P. (2000), Sociology, MacMillan Press LTD, London. Coleman, J. (1990), Foundations of Social Theory, Harvard University Press, Cambridge. Coles, R. (1997), The moral intelligence of children, Random House, New York. Constantin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unui fenomen prin similitudine cu alte cazuri cunoscute) se bazează pe faptul că, în general, facem apel la ceea ce cunoaștem, încercând să integrăm un fenomen nou într-o categorie pe care o posedăm deja; acest efect poate crea, prin generalizare, stereotipurile. Stereotipurile reprezintă și ele o barieră de comunicare, una importantă de altfel în procesul educațional; le vom defini drept o reacție la faptul că este dificil și, de altfel, neproductiv să tratăm fiecare fenomen pe care-l întâlnim drept ceva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fenomen prin similitudine cu alte cazuri cunoscute) se bazează pe faptul că, în general, facem apel la ceea ce cunoaștem, încercând să integrăm un fenomen nou într-o categorie pe care o posedăm deja; acest efect poate crea, prin generalizare, stereotipurile. Stereotipurile reprezintă și ele o barieră de comunicare, una importantă de altfel în procesul educațional; le vom defini drept o reacție la faptul că este dificil și, de altfel, neproductiv să tratăm fiecare fenomen pe care-l întâlnim drept ceva cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care presupune includerea unei baze informaționale într-un sistem mai larg, ținând cont de experiența noastră, este unul natural și util în învățare; totuși, în anumite momente, atunci când această matrice nu mai este flexibilă, avem de-a face cu un stereotip, fenomen care, departe de a aduce ușurință și eficiență în comunicare și în procesul instructiv-educativ ca atare, are tocmai rezultate inverse. Donelson Forsyth spune că, atunci când vorbim despre stereotipurile care apar în cazul grupurilor, avem de-a face cu o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
matrice nu mai este flexibilă, avem de-a face cu un stereotip, fenomen care, departe de a aduce ușurință și eficiență în comunicare și în procesul instructiv-educativ ca atare, are tocmai rezultate inverse. Donelson Forsyth spune că, atunci când vorbim despre stereotipurile care apar în cazul grupurilor, avem de-a face cu o consecință a legii numerelor mici: „Dacă unii membri ai celuilalt grup se comportă într-un anume fel sau au o anumită caracteristică, apreciem că toți membrii se comportă la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că toți membrii se comportă la fel sau au acele calități” (De Visscher, Neculau, coord., 2001, p. 235). Goodall Jr. (1990, p. 153) spune că, pentru a obține informații despre ceilalți, urmărim unul dintre următoarele sensuri de acțiune: 1) întărirea stereotipului inițial; 2) oferirea unui răspuns stimulului, referindu-ne la acesta ca individualitate/specificitate. Ceea ce se poate observa imediat atunci când ne referim la stereotipuri este activitatea predominant funcțională de emițător a receptorului; mai precis, acesta capătă unele atribute aparținând ascultării interactive
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spune că, pentru a obține informații despre ceilalți, urmărim unul dintre următoarele sensuri de acțiune: 1) întărirea stereotipului inițial; 2) oferirea unui răspuns stimulului, referindu-ne la acesta ca individualitate/specificitate. Ceea ce se poate observa imediat atunci când ne referim la stereotipuri este activitatea predominant funcțională de emițător a receptorului; mai precis, acesta capătă unele atribute aparținând ascultării interactive, dar în sens negativ, „venind în întâmpinarea” emițătorului- în fapt, punând între el și acesta un set perceptiv care reflectă și nu lasă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezultate sensibil diferite, chiar opuse, în funcție de perspectiva de lucru cu care operăm. Iată de ce propunem drept o tehnică de preîntâmpinare a unei gândiri stereotipe următorul exercițiu: le vom cere elevilor/studenților să analizeze un caz anume, pretabil, spre exemplu, la stereotipuri rasiale, cerându-le să-și noteze impresiile și o eventuală reacție de finalizare a respectivei probleme; apoi, cursanții vor trebui să desfacă respectiva problemă în părți cât se poate de mici/atomice și vor trebui să identifice pe care dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
manierisme în limbaj, de anumite caracteristici care să nu îl favorizeze; ceea ce omite însă un astfel de ascultător este faptul că important în comunicare este conținutul mesajului transmis, și nu forma acestuia sau persoana care îl transmite; 3) Când permitem stereotipurilor negative și prejudecăților să intervină. De altfel, se poate afirma că fiecare dintre noi judecăm prin prisma unei rețele complexe de credințe și prejudecăți; astfel, o barieră în calea unei ascultări eficiente este de a lăsa această rețea să intervină
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie să împartă lumea în sectoare distincte și semnificative (categorii), simplificând și făcând mai ușor controlabil mediul înconjurător (fie că este vorba despre mediul fizic ori mediul social). Totuși, procesul de categorisire este mecanismul de bază care conduce la formarea stereotipurilor. O astfel de perspectivă poate fi automanipulativă în sensul că, atunci când învață, cursanții pot fi predispuși la tendința de a categorisi pripit, ceea ce duce la reacții neconforme cu realitatea, iar în ceea ce privește învățarea socială, la conflicte și denaturări ale suportului pozitiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a categorisi pripit, ceea ce duce la reacții neconforme cu realitatea, iar în ceea ce privește învățarea socială, la conflicte și denaturări ale suportului pozitiv de activitate. Care să fie soluția? Pendry, Macrae și Hewstone (în Moscovici, 1998) au observat că în cazul stereotipurilor pot coexista două procese: - activare automată (spre care toți subiecții sunt înclinați, oricare le-ar fi prejudecățile); - inhibare controlată (un proces utilizat de subiecții cu un nivel scăzut de prejudecăți). Așadar învățarea trebuie să conțină obligatoriu dezvoltarea celui de-al
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
defectuoasă, imprimarea unei ținute corecte în timpul mersului, alergării, în poziția stând și cea șezândă. Propunem să se folosească exerciții destinate mușchilor extensori, pentru întărirea mușchilor antigravitaționali, prin angrenare corectă, eliminarea cauzelor care provoacă deformațiile coloanei vertebrale, învățarea mușchilor și formarea stereotipurilor dinamice, ce se vor executa, de la început, corect. Din punct de vedere funcțional: La 7 ani se încheie procesul de diferențiere a neuronilor corticali și periferici, precum și mielinizarea tuturor fibrelor aferente și eferente. Diferențierea neuronilor corticali se face dinspre profunzime
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lecția de educație fizică să se pună accent pe exercițiile legate de viteză și îndemânare, evitându-se eforturi de lungă durată, efectuate cu intensitate mare, precum și cele de forță, bazate pe încărcături mari. De asemenea, recomandăm ca deprinderile motrice și stereotipurile dinamice să fie dezvoltate și repetate continuu, în vederea perfecționării și stabilirii lor. Ele vor fi cât se poate de corect însușite de la început, în scopul obținerii unui randament cât mai mare, precum și în vederea utilizării lor corecte în etapele ulterioare. Volumul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sunt lucruri complet diferite Între ele. Această ruptură este numai de suprafață, vizând aspectele formale, esența lor arhetipală, ca semnificație, Însă, ele nu se modifică. Trebuie să facem clar diferența Între modelele de existență și temele existenței. Modelele sunt forme, stereotipuri, preluate, construite și acceptate sau imitate. Temele vin din nevoia axiologică de a da și de a avea un rost valoric pentru propria ta Persoană și pentru viața ta. Din acest motiv, temele existenței se deosebesc de modelele de existență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau de la periferia orașelor, descriși de călători, nu descoperă unanimitatea acestei translații, Înlocuită de băile rituale lipsite de o consecință civilizatorie majoră; dar observațiile lui Honigberger sunt contrare acelei mode, privirea sa medicală permițându-i să treacă rapid dincolo de acest stereotip. Astăzi, având peste un miliard de locuitori, India Își pompează rezervele de apă subterană de două ori mai repede decât acestea se reînnoiesc (vezi Arion Roșu, „L’eau en Inde”, 1999-2000, p. 34). 299. Smirna (sau mirha, spune Lexicon botanicum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
revalorizare socială etc.). Indiferent de natura lor, cauzele schimbărilor sociale presupun un „efort de adaptare”, un „efort de asimilare” a schimbărilor, de acomodare a indivizilor cu noile forme sociale. Aceasta presupune o trecere de la „obișnuit” la „nou”, o schimbare a stereotipurilor sociale, a stilului de viață etc. Toate aceste aspecte trebuie luate în calcul atunci când se planifică o acțiune de igienă mintală. b) Formele schimbărilor sociale Prin formele schimbărilor sociale înțelegem acele tipuri sau modele de structuri sociale și/sau de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
facultății de învățare; motivațiile devin din ce în ce mai monotone; facultatea de a se concentra un timp mai îndelungat scade; emotivitatea și afectivitatea sunt mai slabe, mai șterse; apar apatia și egocentrismul; modul de a reacționa la situațiile noi are un caracter rigid, stereotip; apare o accentuare a particularităților de caracter; sensibilitatea și percepțiile sunt mai slabe, mai șterse, se diminuează acuitatea senzorială (văz, auz, tact, gust, miros); se produce o diminuare a memoriei, în special pentru datele noi, recente; gândirea suferă o regresiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanele intrate în vârsta a treia. Orice retragere profesională reprezintă o „sistare” a activității desfășurate de individ, pe care acesta o percepe de regulă în mod dureros, ca pe o „ruptură” în desfășurarea vieții sale, ca pe o „ieșire” din stereotipurile comportamentale, din ritmul de viață cu care era obișnuit. Sistarea activității profesionale presupune schimbări importante în viața individului, pe care le putem sintetiza astfel: schimbarea stilului de viață, diminuarea veniturilor materiale, pierderea statutului și rolului socio-profesional anterior; îngustarea considerabilă a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În urma acestor acțiuni repetate stereotip, masele sfârșesc prin a le adopta necondiționat, automat, devenind absolut dependente de „informații”, „obiecte de consum”, „situații sociale” etc. În locul „modelelor valorice tradiționale” sunt întâi oferite, apoi impuse prin persuasiune și ulterior adoptate prin obișnuință, „stereotipurile sociale”, în care valorile sunt înlocuite cu interesele, iar „conduitele”, care ar trebui să aibă un caracter liber, independent și original, sunt reduse la „tranzacții” cu caracter formal, stereotip. Acestea vor reduce masele de indivizi la „grupuri omogenizate”, lipsite de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rezumă astfel: „Să vă spun eu cine sunt: sunt român, naționalist, creștin, ortodox și militarist”. E vorba, cu alte cuvinte, de o atitudine pur idiosincratică, în care „vorbele de duh” sunt amestecate cu (sau se bazează pe) numeroase prejudecăți culturale, stereotipuri etnice sau fanatisme mărunte. Oricum, e o atitudine perfect compatibilă cu resurecția misticismului și a naționalismului la începutul anilor ’90, ceea ce explică popularitatea cunoscută de Ț. în epocă, avertizând însă și asupra limitelor eseisticii sale, unde ideile se susțin (când
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
plachete, cu titluri la fel de sugestive ca primele, pun în antiteză realitățile și „fantasmele” din țara de proveniență cu cele din „lumea cealaltă”, a exilului. Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme (1997) aduce în prim-plan un moralist contrariat de stereotipurile în circulație cu privire la tradițiile și realitățile românești. Sarcasmul și umorul se îmbină pentru a evidenția lipsa, la noi, a sentimentului tragic: „La gurile Dunării, chiar tragedia națională/ Virează, când te aștepți mai puțin,/ în veselă serbare câmpenească” (La iarbă verde
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
lor sau coerența dintre educația pe care copilul o primește în familie și cea școlară. Atât părinții cât și cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări. Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaștere reciprocă și depășirea stereotipurilor, și continuând cu identificarea unor interese comune în beneficiul copiilor. În prezent se fac demersuri ca în țările Comunității Europene să se treacă la o nouă etapă a colaborării școlii cu familia în care accentul este pus pe un angajament
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
lor sau coerența dintre educația pe care copilul o primește în familie și cea școlară. Atât părinții cât și cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări. Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaștere reciprocă și depășirea stereotipurilor, și continuând cu identificarea unor interese comune în beneficiul copiilor. În sfârșit, colaborarea este benefică și pentru școală, părinții aducând deseori resurse suplimentare ce pot susține rolul educativ al școlii dar oferă și un cadru pentru o continuă reevaluare. O
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
legate de identitate. Atunci când vorbesc de cultura unui grup, cei mai mulți oameni se gândesc la artifacte, muzică, limbaj, mâncare, patrimoniu, simboluri, mituri și arhietipuri - cu alte cuvinte, o sumă de obiecte noneconomice și nonsociale, „plutind” undeva, deasupra societății. Aceasta se suprapune stereotipurilor potrivit cărora societățile „moderne” au economie, pe când cele „tradiționale” au cultură (Appadurai, 1986). Voi reveni asupra cauzei din care acest mod de a privi cultura este greșit, însă momentan voi menționa că implicațiile acestei abordări sunt: 1) dezvoltarea bazată pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]