1,037 matches
-
neurochirurg. Parietectomia toracică Trebuie să facem o distincție clară între rezecția costală și parietectomie. În opinia noastră, rezecția costală definește rezecția unui singur arc costal, în timp ce parietectomia toracică definește fie rezecția unui arc costal asociată cu rezecția unor alte structuri (stern, claviculă, diafragm, plămân etc.), fie rezecția a cel puțin două arcuri costale, fie rezecția de părți moi ale peretelui toracic ce interesează marile mase musculare [46]. Deși toată lumea este de acord că în tumorile de perete toracic se impune o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
extirparea în bloc a pielii și țesutului celular subcutanat, a mușchilor afectați, a fasciei exotoracice, a coastelor și spațiului intercostal, a fasciei endotoracice și pleurei parietale (rezecție completă în grosime a peretelui toracic („full-thickness resection”) [63]. Tumorile sternale implică extirparea sternului parțial sau în întregime, în funcție de localizare, cu extirparea arcurilor costale anterioare de partea lezată la minim 2-4 cm de tumoră. Frecvent, se impune rezecția arcurilor costale anterioare de partea opusă, sau măcar a 2-3 cm din cartilajele costale respective [18
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
partea opusă, sau măcar a 2-3 cm din cartilajele costale respective [18]. Când este prins în întregime manubriul sternal, se impune extirparea unor fragmente variabile din cele două clavicule și chiar rezecții de vase mari cervicale sau plex brahial. Dacă sternul nu este invadat în totalitate, se recomandă, dacă acest lucru este posibil oncologic, păstrarea unui fragment din manubriul sternal, sau a unui fragment din corpul sternal, în vederea asigurării stabilității parietale [28]. În situațiile mai rare, când s-au practicat rezecții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
aerului prin conductele tubului respirator generează două zgomote caracteristice, zgomotul laringotraheal și murmurul vezicular. La nivelul orificiului glotei diametrul căilor aeriene se îngustează și apoi se lărgește brusc (traheea); aici se produce zgomotul laringo-traheal. Acest zgomot se percepe anterior în dreptul sternului (în apropierea traheei) și posterior în spațiul interscapular. Durata și intensitatea sunt mai mari în expir, iar tonalitatea este mai ridicată în inspir. Este un zgomot grav, puternic și cu caracter suflant. La nivelul bronhiolei supralobulare există de asemeni o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor intercostali externi tinde să crească volumul întregii cutii toracice. Există și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu o contribuție mică în cursul respirației obișnuite, dar pregnantă în cursul efortului sau al manevrelor de respirație forțată. Din această categorie fac parte mușchii scaleni, care ridică primele două coaste și sternocleidomastoidienii care se inseră în regiunea superioară a sternului. 18.4.2. Expirul In cursul unei respirații obișnuite (bazală, de repaus) expirul este pasiv. In cursul efortului și al manevrelor respiratorii forțate are loc contracția mușchilor expiratori. Cei mai importanți sunt mușchii peretelui abdominal (drept abdominal, oblic intern și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunt mate. Element halofil, est-european. l=3-4 mm. -ab. puncticeps Seidl. Banda laterală (a 5-a) din vecinătatea marginii laterale a elitrei este lungă, bine conturată, nefiind întreruptă la mijloc. 5 Coelambus confluens Fabricius Corpul oval-scurtat, puternic bombat, galben-roșcat, cu sternul și abdomenul negre. Vertexul și 2 pete postoculare maronii. Fiecare elitră prezintă în jumătatea posterioară câte 4 benzi longitudinale negre, adesea confluente posterior. Banda exterioară din vecinătatea marginii laterale a elitrei adesea întreruptă (fig.26c, pag.23). Uneori baza pronotului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
glabre, scapul este îngroșat spre vârf. Pronotul transvers, la fel de lat sau puțin mai îngust decât elitrele. Marginile laterale ale pronotului sunt îngustate spre bază. Suprafața pronotului prezintă 5 șanțuri longitudinale adâncite. Elitrele cu strii punctate, adesea ele au carene înălțate. Sternul, abdomenul și coxele acoperite cu o pubescență deasă. Tibiile sunt aproape la fel de lungi cât femurele, ele prezintă rânduri longitudinale de peri sau țepi, precum și pinteni terminali bine dezvoltați. Metatarsele mai scurte decât primele 4 articole ale tarselor luate împreună. La
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
discul pronotului prezintă pe fiecare latură câte un rând oblic de puncte dese. Elitrele au câte 5 rânduri longitudinale de puncte, dintre care primele 3 sunt relativ accentuate, iar cele 2 rânduri externe foarte fine, șterse în partea lor anterioară. Sternul cu excepția carenei mediane, coxele, baza femurelor și abdomenul sunt acoperite cu o pubescență tomentoasă. Specie comună întâlnită în bălți. l=14-19 mm. -ab. smaragdinus Bach Partea dorsală cu o culoare verde de smarald. -ab. intermedius Muls. Picioarele anterioare galben maronii
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
3, 5, 7 și 9 prezintă rânduri neregulate de puncte fine. Epipleurele elitrelor lățite anterior, se îngustează treptat spre vârf. Atât mezosternul cât și metasternul prezintă o carenă mediană. Abdomenul cu 5 sternite egal dezvoltate, de regulă glabre și lucioase. Sternul, coxele, baza femurelor anterioare, baza, marginile laterale sau cea mai mare parte din suprafața abdomenului pubescente. Femurele ușor comprimate lateral. Tibiile mediane și posterioare mai scute decât femurele, au 2 pinteni apicali inegali ca lungime. Tarsele mediane și posterioare sunt
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de o muchie longitudinală mediană. Primul articol al măciucii antenale negru maroniu..........................................................2 aterrimus Esch. 1 Hydrophilus piceus Linné (ruficornis Deg.) Corpul oval-alungit, negru, cu reflexe metalice olivacee. Antenele și palpii roșcate. Unghiul sutural al elitrelor prezintă un denticul scurt. Sternul, coxele, baza femurelor anterioare, primul sternit abdominal și marginile laterale ale următoarelor 4 sternite sunt acoperite cu o pubescență deasă. Marginile laterale ale abdomenului cu pete reduse, galben-roșcate. Tarsele anterioare adesea roșcate. l=30-50 mm. (Pl. IV, fig.7) ♂ Carena
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
unghiul sutural adesea denticulat. Epipleurele elitrelor bine conturate, ușor îngustate spre vârf, fiind prezente până în imediata vecinătate a vârfului elitrei, la unele specii ele ating vârful elitrei. Suprafața elitrelor cu rânduri de puncte, mai rar ele prezintă o punctuație neregulată. Sternul și abdomenul sunt acoperite cu o pubescență fină și deasă. Metasternul prezintă 2, (rar 4) zone lucioase care în mod excepțional pot lipsi. Picioarele lungi, cu femurele ce depășesc marginile laterale ale corpului, adesea ele sunt ușor măciucate. Tibiile aproximativ
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
primele sunt mai mari, dispuse median. Scutelul alungit, liniar. Elitrele ± alungite, uneori ușor lățite posterior. Baza elitrelor prezintă o bordură înălțată. Dorsal elitrele sunt bombate, prevăzute cu strii longitudinale punctate, accentuate și uneori parțial carenate. Epipleurele elitrelor înguste, șterse posterior. Sternul, coxele și abdomenul pubescente. Picioarele lungi și subțiri, vârful tibiilor cu pinteni apicali extrem de scurți. Tarsele sunt mai scurte decât tibiile, cu pretarsul greu vizibil și cu metatarsul aproape la fel de lung cât primele 4 articole luate împreună. 1 Genul Hydrochus
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
străin . Dacă apare voma în timpul manevrei, capul pacientului se în- toarce rapid pe o parte și se curăță oro-faringele. Tehnica HEIMLICH vizează exclusiv țesutul moale, dar forța și durata procedurii trebuie să elimine riscul traumatizării elementelor și organelor de vecinătate: stern, coaste, ficat, splină, pulmoni etc Este o metodă alternativă metodei abdominale, ca tehnică de dezobstrucție a căilor aeriene. Studiile au demonstrat că nu există diferențe semnificative între cele două metode, efectuarea lor corectă având un scop bine definit, și anume
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
scop bine definit, și anume expulzarea corpului străin. Pacient conștient - poziție șezândă sau în picioare. • Se stă în spatele pacientului cu brațele trecute sub axile, înconjurând toracele. • Se încrucișează mâinile cu pumnul sau cu degetele deschise pe linia de mijloc a sternului, nu pe procesul xifoid sau pe marginile voletului costal • Se execută 4 presiuni scurte, rapide, distincte. Pacient inconștient - culcat. • Pacientul în poziție de supinație • Se deschide gura pacientului • Poziția salvatorului similară cu cea din tehnica abdominală • Poziția mâinii și tehnica
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
acestor manevre de resuscitare în mod permanent. După SAFAR, tehnica resuscitării cardiace este următoarea: 1. Masajul cardiac extern Masajul cardiac extern (MEC) cu torace închis sau manevra Kuwenhoven este o compresiune transtoracică a cordului, cord care este comprimat ritmic între stern (anterior) și coloana vertebrală (posterior). Deplasarea laterală a inimii în timpul compresiunii este limitată de pericard și mediastin (23). Pacientul este așezat în decubitus dorsal (supinație) pe un plan dur, iar reanimatorul se plasează lateral (în genunchi sau în picioare) de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
supinație) pe un plan dur, iar reanimatorul se plasează lateral (în genunchi sau în picioare) de acesta. Cu podul palmelor suprapuse, cu degetele lipite, fără să atingă toracele, cu brațele întinse vertical, medicul aplică compresiuni viguroase pe linia mediană a sternului, la unirea 1/3 inferioare cu 1/3 medie a acestuia. Utilizând o parte a greutății corporale, reanimatorul aplică forța lui controlat, în sens vertical, turtind toracele antero-posterior cu 4- 5 cm, în ritm de 80 compresiuni/minut ( 24). Este
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
a greutății corporale, reanimatorul aplică forța lui controlat, în sens vertical, turtind toracele antero-posterior cu 4- 5 cm, în ritm de 80 compresiuni/minut ( 24). Este foarte important ca durata compresiunii să fie egală cu cea a relaxării, menținându-se sternul apăsat timp de o jumătate de secundă, după care se eliberează rapid și se așteaptă o nouă jumătate de secundă până la apăsarea următoare. La copii, compresiunile se fac cu o singură mână, iar la copiii mici cu 1 -2 degete
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
compresiune. Dacă acest puls nu se simte, frecvența trebuie încetinită pentru a permite o reumplere mai bună a cordului. Ineficiența MCE este determinată cel mai adesea de o poziție defectuoasă a mâinilor reanimatorului sau de o presiune insuficientă, anarhică a sternului. MCE trebuie să fie "sternal" și nu "costal", strict median, deoarece există pericolul de ruptură a ficatului (în presiunea pe apendicele xifoid) sau de fracturi costale și leziuni splenice (în pre- siunea pe coaste în stânga sternului) . Dacă medicul stomatolog pune
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
presiune insuficientă, anarhică a sternului. MCE trebuie să fie "sternal" și nu "costal", strict median, deoarece există pericolul de ruptură a ficatului (în presiunea pe apendicele xifoid) sau de fracturi costale și leziuni splenice (în pre- siunea pe coaste în stânga sternului) . Dacă medicul stomatolog pune rapid diagnosticul de stop cardiac, resuscitarea cardiacă va începe în primul minut, cu metoda "pumnului presternal". 2. Lovitura cu pumnul precordial ("Precordial Thump") Ca tehnică, lovitura precordială se aplică de la înălțimea de 20- 30 cm față de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
resuscitarea cardiacă va începe în primul minut, cu metoda "pumnului presternal". 2. Lovitura cu pumnul precordial ("Precordial Thump") Ca tehnică, lovitura precordială se aplică de la înălțimea de 20- 30 cm față de torace, cu marginea pumnului strâns, lovindu-se pe mijlocul sternului o singură dată, cel mult de două ori Pumnul presternal generează, prin stimul mecanic, un mic stimul electric, într-o inimă încă reactivă, excitabilă, relativ oxigenată, fie modificând aritmia sau înlăturând-o, fie determinând contracții viguroase, eficiente uneori în cordul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cauza deshidratării extracelulare este de origine renală. Sectorul interstițial este în parte responsabil de elasticitatea și tonicitatea pielii. Diminuarea volumului sectorului interstițial se evaluează prin determinarea greutății (scăderea greutății) și persistența pliului cutanat, apreciat de preferință pe o suprafață osoasă: stern, frunte, umăr (dificil de interpretat la vârstnici). Rinichiul intervine pentru echilibrarea bilanțului sodat prin: 1. Mecanisme glomerulare - intervin în procesele fine de autoreglare a debitului filtrării glomerulare: a. Arteriola aferentă își modifică tonusul vascular în fața oricărei variații a presiunii intravasculare
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
este dat de prezența zgomotului 4 ce precede zgomotul 1; zgomotul 2 poate fi uneori dedublat paradoxal ca urmare a obstrucției la ejecție. Patognomonic pentru CMH este însă suflul sistolic ce se auscultă cu maximum de intensitate între apex și stern, dar iradiază și în axilă sau la baza gâtului, începe după zgomotul 1 și este crescendo-descrescendo. Acesta are de fapt două mecanisme: fluxul turbulent de la nivelul obstrucției tractului de ejecție a ventriculului stâng, dar și insuficiența mitrală produsă prin mecanismele
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
apicală (cupula pleurală). Pleura costală și cea apicală sunt mai groase decât cea diafragmatică. Ele pot fi decolate de peretele toracic (decolări extrapleurale și extra-fasciale). Pleura costală învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costo-vertebrale anterioare. Anterior și posterior se continuă cu pleura mediastinală. De-a lungul liniilor de reflexie se formează astfel două funduri de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]