1,700 matches
-
înalt. Imaginile de pe acest pod sunt fascinante. Îți vine să cânți un imn de slavă minții și brațului omenesc. Ne-am petrecut mai multe ore în cadrul complexului de clădiri construite în preajma barajului. Nu ne mai saturam privind și admirând rafinarea stilistica a întregului complex de clădiri realizate în armonie cu barajul, în același stil arhitectonic cunoscut sub numele Art Deco, frumuseți făurite în cea mai deplină pustietate deșertica. Acolo am mâncat la prânz într-un restaurant cu un perete complet din
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
îndeplinească exigența unității indestructibilă între idee și expresie. E o iluzie de neavizat sau o prejudecată de poet adunat din cârciumi, positivist care susține că numai metafora care învelește ideea contează în poezie, restul fiind formă goală, farmec auxiliar, grație stilistică inutilă. Efect de sinteză organică dar și de reverie, stilul unui poet adevărat se recunoaște în primul rând prin darul formulării exclusive, al expresiei irepetabile și memorabile.Ceea ce spune poetul în versurile sale este atât de exact nuanțat încât nu
CONTEAZĂ CE SPUNE POETUL ŞI NU CUM SPUNE? SAU ŞI UNA ŞI ALTA? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361728_a_363057]
-
important pentru mine. S.G.: Care este reacția omului politic de pe Dâmbovița, în fața unei apariții atât de rafinat politicoase și elegante ca a dumneavoastră? Bogdan Tătaru-Cazaban: Sunt măgulit. Dar nu sunt singurul și nici nu aș vrea să ducem lucrurile înspre stilistica aparențelor sau a comportamentului. În orice caz, nu este greu să observi că de cele mai multe ori si pe termen scurt politețea nu este o armă și că eleganța provoacă mai degrabă consternare decât respect. Dar chiar și într-o lume
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
Această ultimă funcție, cercetătorul Vianu deosebește următoarele alte funcții: funcția sensibilizatoare, funcția de a exprima atitudinile dissimulate ale eului, funcția de a potența impresia și funcția unificatoare.( Vezi Problemele metaforei, pp.35-97 ). Există totuși o zonă de mijloc, în care stilistica își aduce contribuția examinând expresivitatea limbajului poetic sub forma imaginilor la crearea sensului metaforic general specific unei structure artistice. Poezia “Punct de sprijin “, de Mircea Ciobanu, poate ilustra în ce măsură textul poetic poate funcționa, în întregimea lui, ca metaforă ale cărei
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]
-
la una și aceeași Împărăție a lui Dumnezeu, pe care autorul ne-o relevă în numeroasele ipostaze și manifestări ale ei”. Prin urmare, fiind „judicios concepută, scrisă cu impresionantă dialectică interioară, impregnată de accentele unei gândiri teologico-filosofice, iluminată de o stilistică adecvată, cartea Părintelui Teofan are meritul de a aborda cu seriozitate o temă deosebit de complexă. Importante nu sunt numai orizonturile pe care le deschide, ci impresionantă este și cutezanța de a căuta atât de diverse probleme și a le împreuna
PĂRINTELE IEROMONAH TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356428_a_357757]
-
scriitor modest, îmi știu măsură, gama, registrul de exprimare, dar dacă citiți doar o singură frază despre această operă a mea, veți accepta că am dreptul să o numesc ”opera': Ne încântați cu forța creatoare, cu mobilitatea tematica și inventivitatea stilistica. Ne copleșiți cu renașterea Luceafărului, transfigurat în... Dragobete:” A spus-o, la citirea creației mele, un profesor de limbă și literatura română, el însuși creator de lireteratura. Sau: ” Îmi permit să așez acest poem, "Năvalnicul"... pe un piedestal alăturat celui
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
neglijat. Observăm astăzi peste tot în mass-media, cum se strecoară erori de limbă foarte supărătoare auzului sensibil, cum oamenii dobândesc deformări lingvistice, neglijențe stilistice, cacofonii, tautologii, , nedelicateți stilistice, dezacorduri. Foarte supărătoare pentru cineva care a învățat buchea gramaticii și a stilisticii. De felul cum deschizi gura și rostești prima frază într-o conversație particulară sau publică, vei fi cotat toată viața drept un om învățat sau neinstruit. De aceea, se cuvine să dăm maximă importanță acestui obiect vital pentru instruirea noastră
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
târziu, în vremea studenției, mi-am găsit și un slogan pe această temă, un dicton latin, „Age Quod Agis”, adică „Fă (bine) ce faci!”. Am început să studiez, să mă ocup mai minuțios de studiul limbii și literaturii române, de stilistică, de exprimare, să frecventez diferite grupări și cenacluri literare din Oradea și mai apoi din București, unde m-am mutat din orașul de pe Crișul Repede. Am avut modele vii scrierile lui Eminescu, Labiș, Blaga, Goga, Arghezi, Paraschivescu, Stănescu, Creangă, Istrati
TAINA SCRISULUI (1): FĂ BINE CE FACI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356872_a_358201]
-
al gândirii poetice”se face afirmația că metafora este de sorginte filosofică. De fapt, metafora este poezia însăși și este rezultatul exprimat al unei comparații subînțelese, unul din termenii comparației fiind eludat (Tudor Vianu: Problemele metaforei și alte studii de stilistică”, ESPLA, 1957) Vianu dă un exemplu banal: leul= regele pustiei, arătând mai apoi că originile metaforei sunt vechi și au străbătut o evoluție istorică, începând cu faza poetică a spiritului omenesc, faza metaforelor primitive, care sunt, de fapt, personificări : creștetul
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
Morcan, Constantin Stroe, Al Giurgiu și Virgil Tomuleț. Felicităm conducerea revistei, formată din Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Al.Florin Țene și Iulian Patca, care printr-un aport susținut face ca această revistă să apară periodic și în condiții grafice și stilistice deosebite. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: A apărut revista AGORA LITERARĂ nr.13. / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
A APĂRUT REVISTA AGORA LITERARĂ NR.13. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355214_a_356543]
-
Luceafărul”, „Cuvântul”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Viața Românească” etc. În 1978 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. Din 1990 până în prezent este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din București. Și-a desfășurat activitatea literară în diverse domenii: stilistică, poetică, semiotică, literatură română veche, literatură contemporană. A publicat până în prezent 400 de articole, studii, recenzii în reviste culturale și literare din țară și mai multe cărți: „Antim, logos și personalitate”, „Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
îmi spun că singurătatea poate muri în sălbăticie de fapt cuvintele mele sunt transplantul dorului frânt” (nu pot să alerg pe o stradă oarecare) Nevoia de încadrare minimalistă a contemplației poate duce cu gândul la înțelepciunea niponă, rece, detașată, dar stilistica folosită, limbajul structurat pe metaforă (un mixaj specific autoarei) fac din poezia Adrianei o orgă de cuvinte dând înțeles aforistic fie ca observare, fie ca sentiment decelat. Dintre metaforele combinate aforistic am selectat: “aseară a venit timpul dinafara mea” “scriu
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
a tuturor inutilelor mele vegheri. Între notele critice despre poetul Eugen Dorcescu mi-a atras atenția scriitorul Andrés Sánchez Robayna care definește lirica domnului Dorcescu fiind europeană ca sorginte, cunoscută în Occident, subliniind modernismul ca gen literar de încadrare a stilisticii și a exprimării poetului. “Nu va fi inutil să se atragă atenția asupra lui Dorcescu ca poet european, în ciuda faptului că împrejurările sociale și culturale ale țării sale, pe durata prea multor ani, l-au izolat, în mare măsură, în
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
prin cultul amănuntului în analiza comportamentului personajelor din felurite cupluri, românul Rodicăi Elenă Lupu este un roman modern, realist, cu admirabile analize psihosociale și discrete note de român polițist ceea ce sporește interesul cititorului. Frumos scris, românul are, cum spuneam, structura stilistica a unei piese de teatru sau scenariu de film. Românul social, erotic, psihologic „Puterea destinului”, de Rodica Elenă Lupu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin franchețea, curajul cu are abordează probleme delicate, relații, vicii într-un stil foarte direct
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
Elenă Lupu are predilecta înclinație către deslușirea destinelor umane, si nu doar reflexiva, ci implicându-se și manevrând șforile faptelor, trăilor, acțiunilor, tratându-le diferit, după valoarea lor morală, într-o trepidanta și firească desfășurare, creând personaje-tipologii, într-o abordare stilistica adecvată. O scriitoare adevărată, prolifica, ale cărei cărți sunt căutate, citite și așteptate. Felicitări! Eliza ROHA Membră Uniunea Scriitorilor România București, 2014 Rodica Elenă LUPU este creatoarea unei lirici speciale, al cărei mesaj vibrant incumba melancolie, reverberante aduceri aminte, încercând
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
dovedește - „într-un chip autentic-indiscutabil / incontestabil“ - că moștenește „ancestronic“ știința vibrării orfice, a vibrării din fibrele cele mai profunde ale ființei sale, la orice obiect „atins“ (pelasgo-Midas-ic), ori „cercetat“, din cosmosul nostru cel de toate zilele, într-o „bogată gamă“ stilistică învăluitoare de arii / reliefuri spirituale, de la cele liturgice / imnice (ca la valaho-dacul Niceta Remesianu, autor, în orizontul anului 370 d. H. al imnului Creștinătății, «Te, Deum, laudamus...» / «Laudă, Ție, Doamne...», ori ca la Dimitrie Bârilă / Dosoftei, 1624 - 1693), la cele
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
la eul, secătuit, destructurat, golit de sentimente și care nu mai are disponibilitatea naturală, genetică de a înțelege și de a se bucura de fericire. Ca dat uman esențial. Pervertit sau anihilat de mecanismele sociale manipulatoare, nivelatoare și destructurante. În stilistica modernistă și postmodernistă, versul „s-a normat fericirea cotidiană” este unul metaforic, revelator. Care în cel mai acut spirit modernist devoalează „misterul” lumii actuale. Având conotația că, iată, s-a ajuns până acolo încât s-a normat fericirea. Adică, în
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
române. Creșterea și formarea să a cunoscut amprenta evoluției literaturii noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al literaturii, negând evoluția stilistica a artei literare. Liber de ... Citește mai mult Perpessicius, cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vietii sale.Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
române.Creșterea și formarea să a cunoscut amprenta evoluției literaturii noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al literaturii, negând evoluția stilistica a artei literare. Liber de ... V. ARITMETICĂ POEMULUI, de Ovidiu Dinică, publicat în Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014. B îl cheamă pe C C îl precede pe D cu entuziasmul lui E adunăm semințele de toamnă în chenarul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
198-204 Petrache, Tatiana (1998) - Dicționar enciclopedic al numelor de botez, cu un tabel alfabetic al sfinților ortodocși, Editura Anastasia, București Ruxăndoiu-Ionescu, Liliana (1981) - , în Semantică și semiotică, Editura științifică și enciclopedică, București, p.240-258 Vianu, Tudor (1968) - , în Studii de stilistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 244-263 Elena TRIFAN Unele sunt moștenite sau împrumutate din alte limbi: ăla Referință Bibliografică: PARTICULARITĂȚI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Acasa > Impact > Analize > PICĂTURA DE STILISTICĂ - DE COSTINA SAVA Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CORZI DE AUR versuri de ELENA BULDUM Elena Buldum știe să creeze adevărate poeme de coloratură sonoră, lăsând stările sufletului să grăiască
DE COSTINA SAVA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347161_a_348490]
-
simt cu o privire am ochii de smarald Și când mi-e frig în vene, ea îmi pătrunde cald, Mă ispitește-adesea îmi toarnă vin în sânge... E o licoare dulce și clipa de n-ar frânge... Referință Bibliografică: PICĂTURA DE STILISTICĂ - DE COSTINA SAVA / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1739, Anul V, 05 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DE COSTINA SAVA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347161_a_348490]
-
un text științific. Eu însumi, ca geolog, aș putea înțelege o locrare din specialitatea mea chiar dacă textul este tradus rău. Cu totul altfel se pun problemele în cazul unui text literar, arta fiind o modalitate de cumunicare mediată, ținând de stilistică. Câteva lucruri pe care le-am spus sau aș fi vrut să le spun la simpozionul despre limba și literatura pe internet. Și, schimbând cărți de vizită cu actanții simpozionului, cum se și cuvine între oameni civilizați (anume spre a
UN COMENTARIU LA SIMPOZIONUL DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ PE INTERNET de ION LAZU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358569_a_359898]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Poezia sau ceremonia textului Considerarea textului poetic ca limbaj generează, în present, trei domenii științifice interdisciplinare. Este vorba de stilistică, poetica și semiotica. Poezia în primul rând este limbaj ce exprimă vibrațiile eului.Fiind percepută ca limbaj. Înțelegerea acestei evidențe ia însă în actul critic forme deosebite, în funcție de aboirdarea limbajului literar ca un ansamblu de abateri semnificative, în funcție de descrierea funcționării
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]
-
abateri semnificative, în funcție de descrierea funcționării structurii verbale poetice în sine sau de considerarea sa în cadrul unui sistem general de semne. Radiografierea structuralistă în științele umaniste și dezvoltarea teoriei comunicațiilor duc, nu de puține ori, la o tangențiere a studiilor de stilistică, poetică și semiotică literară. Poezia devenită text, sau practică textuală,( vezi: Emil Bota, N.Stănescu, Sorescu, etc), a stârnit multe discuții critice. Poezia este, în primul rând, limbaj de la Saussure până în prezent, eu spun că este o vibrație a eului
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]