1,412 matches
-
Abia atunci când această activitate artistică lasată acuma cu totul la dispozițiunea capriciului (Belieben) subiectiv, a smițirei întîmplătoare, se va contrage prin o arhi tectonică strictă în marginele unei arte adevărat obiective, numai atuncea abia se va întinde asupra întregei profesiuni stima datorită acestei speții de activitate artistică. n Actorul se posedă pe sine însuși - această posesiune daca știe a o domina, e artist. Prin o demarcațiune mai strictă dintre diletant și artist cel dentîi de nevoie intimidat se retrage de sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vrem să pătrundă asupră-ne întregul torent de munte al pasiunilor, întreaga cutezanță fierbătoare a umorului, vrem a însoți caracterele prin toate vicisitudinile simțămintelor și până la izvorul cugetărilor și rezoluțiunilor lor. Cine-a esperiat vrodată puterea declamațiunii dramatice acela va stima o artă care e fără orce aparat și poartă (schela) mașinăria ei întreagă simplu numai în spiritul și tonul lectorului, și care cu toate astea e în stare să procure cea mai spirituală înălțare și cea mai curată mulțămire poetică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Însăși forma de întîlnire dictează limitele care nu se depășesc, subiectele asupra cărora se tace, alegerile care nu se fac... Spațiul salonului este cel al unei sărbători sociale foarte codificate, regularizată de prezențele feminine... Aici e locul în care te stimezi destul ca să te contrazici.36" Mediologie la fața locului. Și, de fapt, care istoric al ideilor din secolul al XVIII-lea putea să nu raporteze formele constrîngătoare ale întîlnirii, dialogului, poveștii ori scrisorilor, la matricea salonului? Taine, atît de nedrept
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Neculau, Ștefan Boncu 229 1. Psihologia socială școlară 229 2. Școala Ă instituție sau/și organizație? 230 3. Clasa școlară ca grup 235 4. Omogenitate și eterogenitate în alcătuirea clasei 239 5. Cooperare și competiție 240 6. Identitate socială și stimă de sine 245 7. Atribuirea succesului și eșecului școlar 248 8. Status socio-economic și reușită școlară 250 Capitolul XIV Dimensiuni psihosociale ale activității profesorului Ă Adrian Neculau, Ștefan Boncu 255 1. Meseria de profesor 255 2. Funcțiile profesorului în școală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de părinții săi (el consideră toate sacrificiile făcute de ei ca fiind absolut firești, obligatorii). b. Un rol important îl are imitarea emoțiilor, atitudinilor celor din jur. Copilul imită cu ușurință pe adulți, mai ales pe aceia pe care îi stimează. Emoțiile se pot transmite și prin limbaj, și prin povestire. Copiii imită și profesorii cu prestigiu: când profesorul de istorie povestește cu însuflețire și admirație lupta de la Podu Înalt, emoția li se transmite și școlarilor. Desigur, aceste sugestii și acte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu elevi de trei nivele diferite, buni, medii și slabi, elevii cu rezultate medii au de pierdut, căci sunt lăsați în afara interacțiunii. Un aspect ce nu poate fi neglijat în luarea deciziei cu privire la modalitatea de grupare a elevilor îl constituie stima de sine. În clasele omogene aceasta este protejată, căci elevilor slabi, ce ar avea de suferit de pe urma comparațiilor cu cei buni, nu li se oferă acest prilej. Pe de altă parte, ei pot ajunge să înțeleagă că fac parte dintr-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a primit-o punând-o pe seama uneia din aceste cauze. Trebuie să observăm că performanțele sale școlare viitoare, precum și confortul său psihic depind de atribuirea pe care o face. Este evident că el se va simți împăcat cu sine și stima de sine îi va fi menajată dacă va invoca o cauză externă și stabilă. Pe de altă parte, un elev înclinat să facă mereu atribuiri interne pentru nereușitele sale din clasă va avea o stimă de sine slabă și, în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
studii ce s-au interesat de activitatea inferențială a profesorului. Evident, profesorul face și el atribuiri cu privire la propriile comportamente, iar lucrul acesta îl ajută să se cunoască pe sine, după cum face atribuiri cu privire la succesele și insuccesele sale, ceea ce-i determină stima de sine, precum și expectanțele asupra consecințelor comportamentelor viitoare. Dar cercetările din domeniul acesta au avut în vedere mai ales explicațiile profesorului asupra succeselor și eșecurilor elevilor. Ele au stabilit că, în general, cauza eșecului și reușitei școlare este identificată ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În detaliu ceea ce era suportabil În ansamblu.” (Paul Valéry) CÎnd este vorba de analiza propriului fel de a fi este suficient să te gîndești, de exemplu, la faptul că „timiditatea” pe care o ai Îți creează probleme În societate, pentru ca stima de sine să scadă În mod Îngrijorător. * „Insulta doare mai tare ca rana.” (P. Skarga) Amorul propriu al fiecăruia este atît de puternic, Încît nu poți trăi În nedemnitate. Poate de aceea M. de Montaigne a spus: „Nu există replică
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Bulwer Lytton). Credem și noi că suferința conștiinței este generatoare de stări sufletești noi, necunoscute pînă atunci de Eul nostru. Deși de cele mai multe ori dureroase, aceste stări ne ajută să ne construim un alt mod de a fi, În care stima de sine va crește; suferințele conștiinței echivalează, atunci cînd sînt sincere, cu un act de purificare și de Înălțare prin tine Însuți. * „Dacă suferințele mele slujesc fericirii familiei, mai pot fi numite ele suferințe?” (H. de Balzac) Rămîn suferințe, Însă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
instinctele” și „afectele” noastre. SÎnt totuși existențe umane, e drept singulare, care demonstrează că la nivelul psihicului individual conștiința poate guverna ca „principiu moral”, asigurînd o anumită calitate comportamentului (ex: Cato, Socrate, Diogene, Laerțiu etc.). * Orgoliu nu Înseamnă Întotdeauna numai stimă de sine, spune Frédéric Amiel: „Există două feluri de orgolii: unul, În care te aprobi pe tine Însuți; celălalt, În care te poți accepta. Acesta din urmă este, probabil, cel mai rafinat”. A nu te accepta oricum, pretinde, negreșit să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de un sentiment de neîncredere În realizările noastre, cât mai ales de dorința de a cunoaște și alte opțiuni sau realizări.) La unii oameni, dorința intensă de a avea ceva apare ca o nevoie de compensație: „Am râvni mai puțin stima oamenilor dacă am fi siguri că suntem demni de ea” (Vauvenargues). Nu mi-e că s-o-mbolnăvi, dar mi-e că s-o izmeni. Pentru bolnavul fandosit, sclifosit, boala este un bun prilej de a fi În centrul atenției
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
singurul mijloc pentru a fi fericit.” (Buffon) Cine bănuiește e cu mai multe păcate. (Pentru că bănuielile nedovedite ale suspiciosului nu sunt altceva decât insulte nemeritate.) „Bănuiala alungă buna-credință.” (Fr. Bacon) Omul valorează atât cât se respectă. Într-adevăr, să fii stimat sau Înjosit de către alții ține de gradul cultivării demnității proprii: „Respectă-te, ca să fii respectat”.) „Cel ce se transformă În vierme nu se poate plânge după aceea că e călcat În picioare.” (I. Kant) Din doi care privesc, unul devine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Își bate joc de harul cu care natura l-a Înzestrat.) Peștele pe care l-ai scăpat e cel mai mare. (Când nu putem beneficia de condiții sau de posibilități reale pentru a obține un succes, care să ne sporească stima de sine, atunci recurgem la autoiluzionări.) Fiecare caută să aibă icoană la care să se Închine. (Ce ne-am face, Într-adevăr, fără un crez, fără o convingere puternică de viață?) „Conștiința vieții prețuiește mai mult decât viața.” (F.M. Dostoievski
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
foarte periculoasă: pentru că ea capătă, În aceste Împrejurări, viclenia de a ne picura, din când În când, și crâmpeie derutante de adevăr. Μ Există un aspect egoist până și În laudele pe care le acordăm, de vreme ce pe acela care ne stimează mai puțin Îl complimentăm cu mult mai rar decât știm că ar merita. Μ Chiar și cerșetorul are demnitatea lui: se cuvine, prin urmare, să nu-l facem să țină prea mult mâna Întinsă. Μ Ce succes mai poate fi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Contribuțiile unor cercetători la dezvoltarea unui domeniu al cunoașterii relevă un fapt interesant: ideile acestora s-au dovedit a fi fecunde numai În măsura În care au fost negate! Μ „Cea mai mare forță pe care o poate obține un om este stima de sine Însuși.” (Socrate și atâtea alte mari caractere și-au luat această tărie de a sfida moartea În numele unui principiu, tocmai din acest respect față de propriile convingeri de viață.) Μ și iluzia este o realitate, desigur, una psihologică; pentru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lui De Marsico au sărit în același timp și în perfect acord Umberto Eco (Il Manifesto, 2 februarie 1975) și L. (Il Messaggero, 21 ianuarie 1975). Umberto Eco este un inteligent și cult intelectual de stânga, pe care l-am stimat și l-am iubit dintotdeauna; L. e un mizerabil autor de note polemice, care m-a atacat ani de zile, pe vremea când Il Messaggero era de orientare clerico-fascistă. Textul lui Eco și cel al lui L. sunt identice, în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și legionari În emigrație, dar ei nu aveau acces niciodată la microfonul Europei Libere... CÎt despre fruntașii politici ai emigrației, foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfîrșit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au existat două, chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitățile politice românești sub o lumină fascistă. Cineva din departamentul românesc a falsificat, de exemplu, o bandă de magnetofon astfel Încît să reiasă că liderul țărănist Corneliu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
participării la lovitura de stat de la 23 august 1944. Hotărît să-l Înlăture pe Foriș, l-a acuzat de trădare. Față de Pătrășcanu nemulțumirile lui Dej erau generate de popularitatea lui crescîndă și de poziția lui de intelectual, ceea ce Îl făcea stimat Între ceilalți oameni de carte din partid. Cu toate că Dej și alți lideri comuniști au jucat un rol foarte important În Înlăturarea lui Pătrășcanu, decizia eliminării celui din urmă a fost luată la Moscova, chiar de către Stalin. Sovieticii nu Îi puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că la un sinod ținut în anul 403 lângă Calcedon a putut să o comenteze corect și să îl apere pe Ioan Hrisostom (cu care era, de altfel, prieten) de acuza cum că i-ar fi protejat pe cei ce stimau învățăturile lui Origene. Ar fi scris niște omilii pe teme legate de instituția călugăriei, ce vădeau un respect profund față de manierele clasice (erau redactate sub formă de dialoguri) și o deplină familiarizare cu arta oratorică. Despre un alt episcop al
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
următoarea generație. În acest cadru, bărbații și femeile sînt constituiți atît de diferit Încît cu siguranță sîntem martorii simțului umorului naturii Înclinînd spre tragedie sau spre indiferență (cine știe spre care dintre ele). Relațiile sexuale frecvente cu parteneri multipli cresc stima de sine a bărbaților tineri În timp ce relațiile sexuale stabile sînt corelate cu o stimă de sine mai ridicată la femeile tinere 1. Fanteziile bărbaților sînt preponderent legate de sex, În timp ce ale femeilor sînt mai mult legate de iubire 2. Bărbații
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
victime vecinilor, antrenorilor și altor persoane cu autoritate din exterior (un studiu recent efectuat în SUA i-a vizat pe unii preoți). Deși anumite trăsături de personalitate par să fie caracteristice părintelui agresor sexual (timiditate, inabilități de comunicare, deficiențe emoționale, stimă de sine), în contrast cu reprezentarea populară, studiile atent elaborate relevă că majoritatea nu numai că nu sunt bolnavi psihic, dar nici măcar nu se poate construi un portret-robot de personalitate abuzivă. Mai degrabă o combinație între nemulțumiri, frustrări personale determinate de situații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mixturi -, dintre care examinăm succint, urmându-i pe Gurman și Kniskern (1991): • Modelul simbolic-experiențial (C. Whitanker, J. Warkentin, V. Satir și alții) mizează extrem de mult pe ideea creșterii și dezvoltării personalității și a familiei. Conceptul fundamental este sinele (self) și stima de sine. Nici o familie nu este lipsită de probleme și chiar crize, starea ei naturală fiind cea de schimbare și de creștere printr-o continuă experiență de însușire emoțional-simbolică a interacțiunilor umane și în special a celor din cadrul familial. Exprimarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și întărire a stimei de sine. În acest din urmă sens, Cialdini și colaboratorii săi (1981) susțin că se poate vorbi de trei mari faze în evoluția indivizilor: astfel, la copiii mici, recompensele materiale directe primite în urma comportamentelor prosociale întăresc stima de sine; în copilăria mijlocie este suficientă aprobarea socială; începând cu adolescența, nu este nevoie de nici o condiționare exterioară, morala devine autonomă în termeni piagetieni, oamenii fiind capabili de conduite prosociale anonime. Simplul fapt de a ști că fac bine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
li s-a spus că pot fi ajutați de un specialist, iar la cealaltă jumătate, de către un computer. Numai 36% din prima categorie au cerut asistență, în vreme ce din cea de-a doua 86%. Atunci când ajutorul nu este solicitat și când stima de sine este puternic afectată, „bunul samaritean” se poate trezi inclusiv cu reacții adverse. Atare reacții se pot accentua dacă ajutorul nesolicitat se răsfrânge asupra persoanelor dintr-un grup stigmatizat (student negru în SUA, de exemplu) dinspre persoane aparținând unei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]