5,507 matches
-
întinde perioada refractară absolută, caracterizată prin inexcitabilitate. Apoi, până spre sfârșitul potențialului de acțiune, inexcitabilitatea este relativă, deoarece stimuli puternici pot să inducă potențiale de acțiune de tip lent, 2 bazate pe activarea canalelor de tip L, mai ample pe măsură ce stimulul acționează mai târziu în faza 3. Spre sfârșitul fazei 3 repolarizarea este aproape completă, astfel că se produce trecerea canalelor rapide din starea inactivat în starea închis, din care pot fi deschise de către stimuli depolarizanți. Ca urmare, membrana iese din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de tip L, mai ample pe măsură ce stimulul acționează mai târziu în faza 3. Spre sfârșitul fazei 3 repolarizarea este aproape completă, astfel că se produce trecerea canalelor rapide din starea inactivat în starea închis, din care pot fi deschise de către stimuli depolarizanți. Ca urmare, membrana iese din starea refractară relativă, pentru că se pot declanșa potențiale de aspect similar cu cel obișnuit (cel apărut prin propagarea potențialului de la nivelul nodului sino-atrial). Perioada refractară absolută, împreună cu cea relativă, formează perioada refractară totală. Aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
obișnuită reprezintă o extrasistolă (atrială, nodală sau ventriculară), iar o serie de mai mult de trei asemenea complexe reprezintă deja ritmul respectiv, diferit de cel normal. descărcarea din focarul ectopic poate fi suprimată prin aplicarea pentru scurt timp a unui stimul electric exogen cu frecvență mai mare (overdrive supression). Prelungirea segmentului PQ indică o întârziere în conducerea atrio-ventriculară. Frecvența cardiacă (frecvența medie F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă în condiții de frecvență de 70/min. La frecvență crescută (200/min) sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și contractanți, ca răspuns la diverși stimuli. Acesta este poate cel mai bun exemplu de secreție paracrină specializată. Factorii relaxanți derivați din endoteliu (EDRF) descriși până în prezent sunt: oxidul nitric (NO), prostaciclina (PGI2) și factorul hiperpolarizant derivat din endoteliu (EDHF), a cărui natură chimică nu este cunoscută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
iar tonusul mușchilor inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mm Hg, pO2 alveolară poate fi redusă până aproape de 50 mm Hg fără vreo creștere apreciabilă a ventilației, iar când pCO2 este crescută, reducerea pO2 sub 100 mm Hg produce o oarecare stimulare a ventilației. Astfel, efectele combinate ale ambilor stimuli depășesc suma fiecărui stimul luat separat. Sunt utilizați diverși indici ai sensibilității hipoxice. Unul dintre aceștia este creșterea ventilației când pO2 arterială (sau alveolară) este redusă de la 100 mm Hg la 40 mm Hg (așa numitul V40). Valoarea medie la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
poate fi redusă până aproape de 50 mm Hg fără vreo creștere apreciabilă a ventilației, iar când pCO2 este crescută, reducerea pO2 sub 100 mm Hg produce o oarecare stimulare a ventilației. Astfel, efectele combinate ale ambilor stimuli depășesc suma fiecărui stimul luat separat. Sunt utilizați diverși indici ai sensibilității hipoxice. Unul dintre aceștia este creșterea ventilației când pO2 arterială (sau alveolară) este redusă de la 100 mm Hg la 40 mm Hg (așa numitul V40). Valoarea medie la un subiect normal este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acid lactic prin metabolism anaerob; ventilația este stimulată prin creșterea concentrației de H+. Este evident că nici unul din mecanismele descrise până acum nu pot să explice pe deplin creșterea ventilației din cursul efortului ușor și moderat. Mai intervin și alți stimuli, după cum urmează. Chiar și mișcarea pasivă a membrelor stimulează ventilația; acesta este un reflex cu receptori localizați la nivelul articulațiilor sau mușchilor, receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ca răspuns la hipoxie. Interesant este că pO2 din aerul alveolar și nu din sângele arterial pulmonar, este determinantul principal al acestui răspuns, în condițiile în care spațiul de difuzie este restrâns, arterele pulmonare mici fiind foarte aproape de alveole. Curba stimul - răspuns a acestei constricții este neliniară; la valori apropiate de 100 mm Hg se observă modificări mici de rezistență vasculară, dar sub 70 mm Hg are loc o vasoconstricție marcată, fluxul sanguin fiind aproape abolit la pO2 foarte scăzută. Această
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
variază de la 280 la 295 mOsm/l, cu inhibiția maximală a secreției de aldosteron la 285 mOsm/l. Deși mecanismele ce controlează echilibrul Na+ sunt principalele modalități de protejare a volumului LEC, există și un control volumic al eliminărilor hidrice. Stimulii volumici sunt prioritari chiar față de stimulii osmotici. Datorită poziției cheie a Na+ în homeostazia volumică, nu este surprinzător că există mai mult de un singur mecanism care a evoluat în controlul excreției acestui ion. Când volumul LEC scade, scade și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
l, cu inhibiția maximală a secreției de aldosteron la 285 mOsm/l. Deși mecanismele ce controlează echilibrul Na+ sunt principalele modalități de protejare a volumului LEC, există și un control volumic al eliminărilor hidrice. Stimulii volumici sunt prioritari chiar față de stimulii osmotici. Datorită poziției cheie a Na+ în homeostazia volumică, nu este surprinzător că există mai mult de un singur mecanism care a evoluat în controlul excreției acestui ion. Când volumul LEC scade, scade și presiunea arterială, producând scăderea presiunii hidrostatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
izolată. Schizotipalul se caracterizează analog, prin lipsa relațiilor afective cu semenii, dar și prin “ciudățenii” în gândire, comportament, limbaj și vestimentație). În toate cazurile de mai sus, modificarea stării de conștiință ar putea stimula halucinațiile (producții ale creierului fără nici un stimul real). De asemenea, se exclud subiecții care consumă substanțe halucinogene sau inductoare de experiențe “ciudate”, precum și epilepticii, știut fiind faptul că unele crize epileptice pot să fie și ele caracterizate prin halucinații. Pe de altă parte, desfășurarea hipnozei regresive se
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
grupurile sociale mai mici decât comunitățile au structuri de aranjamente între membri în termeni de norme de comportament instituționalizate. "Personalitățile, de asemenea, pot fi percepute ca structuri de atitudini, obiceiuri și valori în general tendințe de a reacționa la anumiți stimuli în anumite moduri" (Mercer, 1956: 45-46). Bauman arată și el că rutina rigidă a comunităților este re(eaua interac(iunilor comunitare guvernate de obicei. Structurile, grupurile mici ca și personalitățile individuale și comunitățile în întregime sunt dinamice și tind să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
realul organizațiilor Întâlnite, prin redarea mărturiilor aproape Într-o stare brută. Cititorul, la rândul său, va măsura această realitate și Își va forma propria opinie. În finalul cărții, vom discuta despre valoarea de exemplu a abordării japoneze ca despre un stimul posibil pentru alte culturi, de pe alte latitudini, dar care, În definitiv, se confruntă cu aceleași provocări contemporane ca și Japonia. Capitolul 4 CULTURA Operaționalitate de grup Renault-Nissan Ceea ce se spune despre atitudinea japonezilor față de informație este exact. Ei au o
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de spiritul lui practic și creator. Și aici, ca și În alte Împrejurări, comportamentul profesorului se desfășoară urmând aceeași schemă, sesizată de Paul Fraisse, general valabilă comportamentului psihologic uman și anume: R = f (S - P), adică reacția se realizează În funcție de stimul și personalitate. Ceea ce ar impulsiona reacția profesorului ar depinde mai Întâi de starea (formația) sa personală, apoi de prezența unei stimulări valorizante. Metodele de Învățământ sunt, adeseori, fie subestimate, fie supraestimate În funcție de personalitatea celui care le utilizează. Întrucât În contextul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În procesul de Învățare, ceea ce face posibilă reținerea unei cantități mai mari de informație, În condițiile unei mai mari viteze de reținere și de rememorare a materialului Învățat, În comparație cu ceea ce oferă situațiile În care se apelează doar la un singur stimul (Gardner, 1993). Efectul sinergic al sistemelor multimedia devine În mod vizibil benefic pentru cei care Învață susținuți de asemenea complexe media. Aspectul metodologic al integrării și utilizării noului instrumentar tehnic este de extremă importanță dacă ținem seama de faptul că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conștientă, Întemeiată pe Înțelegerea faptelor, a legăturilor cauzale, elevii să fie În stare să motiveze afirmațiile lor etc. O atenție deosebită urmează să se acorde „sancționării răspunsurilor”, Întăririi pozitive a acestora. Ea poate fi cognitivă sau afectivă, exprimată prin cuvinte(stimuli verbali), prin mimică și gestică (stimuli muți) sau realizată cu ajutorul prezentării unei scheme, a unei hărți, sau a unui model etc. care confirmă sau infirmă răspunsurile bune sau rele. Uneori Întărirea poate lua formele Încurajării, aprobării, reluării unor idei sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
legăturilor cauzale, elevii să fie În stare să motiveze afirmațiile lor etc. O atenție deosebită urmează să se acorde „sancționării răspunsurilor”, Întăririi pozitive a acestora. Ea poate fi cognitivă sau afectivă, exprimată prin cuvinte(stimuli verbali), prin mimică și gestică (stimuli muți) sau realizată cu ajutorul prezentării unei scheme, a unei hărți, sau a unui model etc. care confirmă sau infirmă răspunsurile bune sau rele. Uneori Întărirea poate lua formele Încurajării, aprobării, reluării unor idei sau date și sublinierii a ceea ce au
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Necesitatea regândirii - în perspectiva unor noi Și rapide transformări ale structurii societății globale - Și imperativele repoziționării - față de nevoile avansate ale conștiințelor ce vor popula această societate - reprezintă stimuli suficient de puternici pentru reacție Și acțiune din partea tuturor sistemelor, organismelor Și organizațiilor planetare. Este contextul care caracterizează Și vine pe undeva să explice preocuparea celor din sfera reglementărilor contabile de a evoluționa sistemele de apartenență, de a le oferi
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]