1,282 matches
-
cel mai de seamă filosof român de astăzi?". Nici cei din exil nu sînt iertați, pentru atacurile lor nerușinate la adresa unor clasici ai literaturii naționale. Un caz, E. Lozovan, care îl atacă pe I.L. Caragiale într-o foaie a exilului, Stindardul, cu tehnici și metode scoase parcă din arsenalul propagandei comuniste. Criticul, un spirit ca-ntotdeauna treaz, va încondeia fără cruțare această nouă năpastă căzută pe capul dramaturgului român. De altfel, capitolul se intitulează sugestiv Românii deplasați. Nici tracomanul Iosif Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pace c-adormi binișor/ Și visul îți cîntă: Vrem pace!// Cînd doina suspină prelung din caval/ Și lacrima-n cînt se preface,/ Te leagănă dorul ca barca pe val/ Și doinele cîntă: Vrem pace!// Cînd urcă poetul cu-al păcii stindard/ Pe culmi vulturești spre-al desface,/ Lumini sclipitoare pe steagul lui ard/ Și cîntă poetul: Vrem pace!// Ori cînd și ori unde cu-același avînt,/ Din zori pînă noaptea se face,/ Un cîntec răsună pe-ntregul pămînt:/ Vrem pace! Vrem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe filosofice, istorice, estetice, literare. Îndeosebi la „Albina Pindului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
Lama este și om, și zeu. Discutabilă rămâne etimologia lui Zalmoxis/ Zamolxis. Alți autori îl consideră pe Zalmoxis un reformator cultural de tipul lui Orfeu, fondator de mistere religioase. Nemurirea promovată de el era o postexistență după moarte. Lupul din stindardul dacic exprima și nemurirea. Nu doar sufletul, ci și corpul supraviețuiesc într-un loc binefăcător. Pentru perpetuarea acestui privilegiu, la fiecare cinci ani se sacrifica câte un tânăr, probabil preot. Ritul acesta l-au practicat și celții, dar cu răufăcătorii
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
In memoriam..., „Românul”, 1961, 2-3; Virgil Ierunca, N. I. Herescu, „Românul”, 1961, 2-3; Mircea Popescu, N. I. Herescu, un umanist de omenie, „Destin”, 1962, 12; Eugen Lozovan, N.I. Herescu, „Acta Philologica”, t. III, 1964; Eugen Lozovan, N. I. Herescu - un deceniu de la moarte, „Stindardul”, 1971, 115-116; N.I. Herescu, DCL, I, 315-316; Bucur, Istoriografia, 307-308; Ornea, Tradiționalism, 114-115, 441-442; Emil Dumitrașcu, N. I. Herescu, Craiova, 1984; Dicț. scriit. rom., II, 503-505; Nicolae Florescu, O lecție de viață, JL, 1999, 1-2; Popa, Ist. lit., I, 638-639; Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
universalism pe de alta, conviețuind în stil hispanic, dar și ramonian. Scriitorul este conștient de diferența care îl separă de ismele dinafară și își creează, după cum declară în Ramonismo (1923), propriul ism, ramonismul, „ca să opun ismul meu tuturor ismelor”. Sub stindardul libertății, arborat de „noua literatură”, ramonismul apelează la imaginație și inventivitate, pentru a elibera privirea și discursul de limitările obiective și de imperativele raționaliste. Lumea, animată și inanimată este văzută într-un mod analogic și animist, care permite insolite conexiuni
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
este clar în ce măsură familia Aba a fost sprijinită de Máté Csák. Bătălia a început odată cu atacul surpriză al rebelilor în timpul amiezei în tabăra regelui. A urmat o sângeroasă luptă corp la corp, unde cavalerii ambelor părți au avut de suferit. Stindardul regelui este pierdut într-un moment al conflictului, iar acesta s-a văzut obligat să lupte sub cel al cavalerilor ioaniți. După pierdere comandanților și sosirea unei întăriri din Kassa, soarta rebelilor este pecetluită, iar victoria și tronul ungar îi
Bătălia de la Rozgony () [Corola-website/Science/327126_a_328455]
-
musulmani în bătălia de la Ostia din 849. Ei au construit un masiv palat și au asigurat creșterea prestigiului și prosperității cetății. Locuitorii din Gaeta s-au menținut nominal ca supuși ai Bizanțului până la jumătatea secolului al X-lea, luptând sub stindardul bozantin în bătălia de la Garigliano din 915. Principala realizare a Docibilienilor a fost însă sustragerea Gaetei de sub dominația "Ducatus Neapolitanus". Docibilis al II-lea (d. 954) a fost primul care a preluat titlul de "dux" în anul 933. El a
Ducatul de Gaeta () [Corola-website/Science/324585_a_325914]
-
într-un singur șir, în număr de douăzeci și șase de steaguri de seimeni și alte șase steaguri de pedestrime moldovenească.” Într-un document emis ia 1813 de Scarlat Calimahi (1812-1819) în senestra pavilionului domnesc al Moldovei se vede un stindard cu bourul pe fond roșu. În prima jumătate a secolului XIX culorile statale ale principatului Moldovei erau roșul și albastrul. Tradiția istorică susține că ele au fost confirmate și recomandate ca obligatorii prin „Regulamentul organic” (1831-1832). Drapelul din 1834-1849 al
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza cu o stea de argint în opt colțuri deasupra. Sub icoana Sfântului Gheorghe era trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi nu se mai distinge decât „Al Miliției Principatului Moldovei...”. Stindardul batalionului de cavalerie nu diferea decât prin dimensiunea flamurei: 1,15 m la fiecare latură. Numele unității era inscripționat astfel: „Al Miliției Principatului Moldovei I-iul de cavalerie Regiment Iașan 1834.” Aceste drapele militare au fost înmânate unităților pe 8 noiembrie
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
întărindu-vă cu vârtute ostășească și cu dragostea Patriei...” La Muzeul Militar din București se păstrează ambele steaguri, destul de deteriorate, fixate în tul dublu. Drapelele model 1849 se asemănau cu cele precedente. Latura flamurei măsura 1,25 m, iar pentru stindardele cavaleriei de 0,65 m. Pe aversul flamurei, în centrul zonei albastre, se găsește un scut timbrat cu o coroană princiară și încărcat cu un cap de bour de argint care poartă între coarne o stea cu șase raze din
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
măslin și stejar. Pe revers se regăsește același sfânt, sub care este înscrisă cu litere de aur denumira unității, iar în colțuri inițiala „A” a domnitorului Grigore Alexandru Ghica. La Muzeul Militar din București se păstrează două drapele și un stindard de acest fel. Drapelele model 1856 au dimensiunea de 1,50 × 1,26 m. În colțurile roșii prezintă câte o stea de aur cu șase raze, iar în centrul crucii albastre se mai disting o ghirlandă poleită cu aur și
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
București se mai păstrează trei drapele de acest fel. Acestea au fost confecționate în 1858, în urma ordinului de zi nr. 20, de către doamnele Ecaterina Konaki-Vogoridi, Ecaterina Balș și Elena Ghica, câte unul pentru fiecare batalion de infanterie. În „Albumul de stindarde, drapele și fanioane ale statelor maritime europene”, alcătuit de francezul A. Le Gras și editat la Sankt Petersburg în 1861, se menționează că unele corăbii moldovenești, fiind înarmate de către portul Galați, poartă drapele albastre, având plasat în centrul pânzei elementul
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
fără putința de a întreprinde nimic, urcând treaptă cu treaptă spre moarte. În acest fel, eroina lui Iorga apare într-o nouă ipostază față de modelul antic. În 1939, la premiera piesei lui Victor Eftimiu, Mihail Sebastian sublinia abundența de „flamuri, stindarde, pumnale, otrăvuri, țipete, un întreg arsenal de atrocități și splendori” în maniera „răsunătorilor Atrizi ai lui Alexandre Dumas - tatăl”1. III.2. Din jale se întrupează Electra de Eugene O`Neill Din jale se întrupează Electra este una dintre cele
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
timp, pe dâra de lumină, de glorie și jertfă pe care a umblat fără să șovăiască neamul nostru de la Sarmizegetusa și până la înțeleptul și bătrânul rege, care a pregătit cu munca și exemplul lui, Marea și Istorica Înfăptuire. Crucea și Stindardul, Ogorul și Patria, Onoarea și Virtutea, Înfrățirea și Iubirea, Legea și Omenia, să fie, Ostași, țelul vostru de acum înainte, fiindcă el a fost veac de veac, este și va rămâne crezul adevăraților români. Ofițeri, Subofițeri și Soldați, aveți în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
prin Tihomir, Basarab Întâiul, Alexandru, Dan, Mircea și Laiotă, coborâtori din Negru Vodă, descălecător și ctitor de țară, care încă mai geme sub stăpânire străină. Mai apoi, prin vremi și peste vremi, ca o ironie a soartei, Basarabia a devenit stindardul românismului în fața năvălitorilor din Răsărit, care de secole au adus asupra românilor numai lovituri de harapnic, umilință și ocupație, fiind nedreptățită, batjocorită și silită a-și plăti libertatea cu sânge și biruri împovărătoare. Nimeni însă, până în anul 1812, nu a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
vorba aci, ba nici măcar de grupul liberalilor moderați, cari n-au pățit decât ceea ce le-am prezis noi de la întîiul moment de șovăire politică. Cunoscând lumea, le-am prezis că într-o zi, dezabuzați și dezgustați, se vor aduna împrejurul stindardului lor, pur odinioară, pătat și zdrențuit azi prin o involuntară complicitate cu roșii. Ei n-au știut, mulți nici nu și-au putut închipui ce va să zică roșu. Astăzi o știu pe deplin, deși cam târziu. Cu totul altundeva bate vorba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se grămădesc nourii ca să aducă furtuna nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Din ziua în care Turcia va dispare de pe carta lumii, când descendenții lui Petru cel Mare vor reclama partea lor de moștenire din Imperiul osmanliilor, nu stindardul tricolor, ci vulturul cu două capete va închide armatelor ruse drumul la Constantinopol, care este scopul suprem al ambițiunilor moscovite. Nu Rusia, ci Austria, antegarda Germaniei, are de pe acum preponderanța în Orient. Principalul obiectiv al politicei d-lui de Bismarck
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în fine alții îmbrățișaseră profesiuni cari se feresc și mai mult de lumina publicității. Americani desăvârșiți, oameni trecuți și prin ciur și prin sită, personalități imposibile în orice partid politic, cari pierduseră orice speranță și orice credință, se grupară împrejurul stindardului roșu și d. Brătianu îi reabilită, le dete țara pe mână. Trebuie să asiste cineva la o ședință a Camerei, să simță tonul de ironie și de dispreț cu care d. C. A. Rosetti strunește menajeria pentru a înțelege de ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Caradale și Costinești să fie milionari, ca C. A. Rosetti să capete pensii reversibile, ca toată pletora de plevușcă fanariotă - bulgărească să încape în pita lui Vodă. Vorbe de esclamațiuni patriotice! Fum și pleavă! Bugetul, bugetul! iată formula magică, iată stindardul împrejurul căruia s-adună urmașii adunăturilor lui Ypsilant; banul statului, sudoarea țăranului, averea bisericii, a școlii, a spitalelor, iară ținta adevărată a toată suflarea fanariotică. Și aceasta fără pudoare, fără demnitate, fără respect pentru destinația organică a acestor averi! Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cu micul bagaj de idei egalitare și liberale de la 1848, lipsite cu totul de razimul științei, nu se rezolvă cestiuni de talia acesteia; de aceea nici credem pe roșii în stare de a găsi în magazinul lor de masalale, de stindarde tricolore, cocarde și... bombe orsini, o armă capabilă a da soluțiune unei cestiuni sociale. [21 octombrie 1881] [""ROMÎNUL" A 'NCEPUT... "] "Romînul" a 'nceput să devie interesant. "L'Independance roumaine" publicase vro dare de seamă despre torturile suferite de țărani în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
incendiu și astăzi nu mai poate cuteza de a-l stinge, ci trebuie să ajute a-l hrăni. Astăzi nu mai vorbește, cu toate spiritele rele ale României, despre votul preponderant al Austro-Ungariei, ci tăgăduiește orice Comisie Mixtă, reclamă sub stindardul libertății de navigațiune, dreptul pentru România de a putea dispune după plac pe Dunărea de Jos. Aceasta este starea regretabilă a cestiunii dunărene; regretabilă pentru că nu convingerea și patriotismul, ci îndărătnicia și patimile ușoare au creat această situație și au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
broșura ce v o trimitem spre edificare, În Împrejurările ce ne Învăluie, ne face să insistăm și să vă atragem din nou luarea aminte cu nădejdea că vă veți convinge și ne vom izbăvi. Astăzi când Sf. Cruce este iarăși stindardul În numele căreia luptă armata română, și În vremea lui Ștefan cel Mare, după cum s-a luptat și Sf. Constantin, cu emblema , se impune o preoțime cât mai apostolică. Pacea cu izbândă atârnă de la noi slujitorii Sf. Altar. Prin rugă Întru desărvârșită
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
făcut mai puțin caz de aceasta. Dacă d. Stan Popescu e liber în România de-a se proclama dictator al republicei Ploieștilor, nu to[c]mai din grația lui Dumnezeu, dar prin voința națională; dacă așadar demagogi de rând ridică stindarde de principii și iau aere de oameni mari, desigur că nici legile, nici datinele generației noastre nu se opun ca un om de vaza și de influența unui Dimitrie Ghica să profeseze orice credințe va voi, să susțină pe cine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
internă - care le permiteau să ajungă mult mai departe decât ar fi putut visa orice monarh din secolul al XVII-lea. Așa se explică de ce atât de multe din tragediile politice ale secolului al XX-lea s-au petrecut sub stindardul progresului, emancipării și reformei. Am analizat foarte În amănunt eșecul acestor proiecte din punctul de vedere al beneficiarilor vizați. Dacă mi s-ar cere să rezum motivele acestui fiasco Într-o singură frază, aș spune că autorii acestor planuri se
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]