620 matches
-
de o parte, Plotin susține că e necesar ca fiecare parte în sine să fie frumoasă (echivalent cu "valoroasă"), pe de alta, combinatoria atomistă infinită conduce la o poetică a transformării neîntrerupte și a repercusiunilor asupra tuturor lucrurilor. Acestor idei, stoicismul le opune teza unei naturi artistice indivizate. Coeziunea este asigurată de omniprezența în ea a lógos-ului, artizan al ordinii lumii, care conferă stabilitate (calitate, adăugăm, reflectată și în gândirea colectivă, și în organizarea materiei imaginate). Imitația creează imagini
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de stoici, care "acceptau o interpretare morală a imaginilor, astfel încât doctrina lor nu se opunea religiei civice și nici manifestărilor sale plastice" (Besançon 7). Viziunea stoică asupra artei și, implicit, asupra imaginii se nuanțase deja în cazul romanilor influențați de stoicism și care se revendicau din știința Academiei. Cicero și Seneca făceau parte de altfel din aristocrația romană care încerca o "conciliere" a lui Platon cu Aristotel, în folosul statutului artistului și al artei, în general. Trecerea figurală a divinului, ca
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
călugărie, mult mai mult decât putea nădăjdui un ins ca mine. Port din tinerețe o cruce grea și urâtă: o ticăloasă boală de intestine. Ar fi trebuit să deznădăjduiesc, să mă întunec. Credința îmi ajută să o rabd cu destul stoicism și să nu-i îngădui să-mi zdruncine bucuria de a fi creștin și monah - pe măsura darului, foarte puțin adică, având totuși dreptul de a rosti: Et in Arcadia ego”. I se dă voie să țină o cameră la
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Alecsandri. Clipa de la 1877 a fost redeșteptătoare pe toate tărâmurile. Superioară zilelor pe care le trăim, a făcut ca războiul de la 1877 să fie urmat de o perioadă de optimism obștesc. Toate rănile războiului din Bulgaria au fost îndurate cu stoicism și voioșie. Bucureștii aveau înfățișarea unui oraș pur românesc și fericit. Înfățișarea Bucureștiului de astăzi - în urma marelui război care ne-a dat întregirea neamului - murdar, bastard, fără conștiința marii glorii naționale dobândite, numai cu preocuparea lucrurilor mici și a câștigurilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
consecința condiției sale intelectuale. Blecher reiterează zilnic curajul de a fi om până la capăt, În pofida celor mai cumplite chinuri, reinventând, parcă, umanul Însuși, căruia Îi probează, cu acuitatea și luciditatea de care doar el era În stare, inimaginabile resurse de stoicism. Și nu doar atât... efervescența sa intelectuală rămâne creatoare și În aceste condiții. Absurdul existenței, Blecher l-a intuit mult Înaintea nenorocirii care l-a ales martir, dar oricât pare literatura sa „instalată În nenorocire” (Ov.S. Crohmălniceanu o alătură, și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să ajung sus mai repede. Începuse iar să-mi pulseze rana de la burtă. Capul mă durea și el de la căzătura zdravănă. Oricum n-aveam ce face în poziția în care mă aflam. Nu-mi rămânea decât să suport durerile cu stoicism. Când am ajuns destul de aproape de vârf, lumina lanternei era îndeajuns de puternică pentru a fi capabil să disting câte ceva în jurul meu. Deși n-ar fi fost nevoie. Mă obișnuisem atât de bine cu cățăratul pe întuneric, încât chiar m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
De o verticalitate și o demnitate exemplare, de o independență și o principialitate împinse până la obsesie, în neîmpăcat conflict cu puternicii zilei, G. a lucrat mai mulți ani ca felcer, apoi ca muncitor necalificat. Luptă cu mari lipsuri, îndurate cu stoicism, fără concesii și compromisuri, până la pensionarea medicală, consacrându-se ulterior scrisului. Debutează în revista „Vatra” (1973), cu nuvela Jocul frumos al nălucii. În același an obține unul dintre premiile pentru debut la concursul Editurii Eminescu, cu manuscrisul intitulat Colivia, care
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
caute substanța unică din care emană însușirile lucrurilor. Se supralicitează uneori factorul limbă, de pildă atunci când sunt diferențiate tipul european și cel oriental de filosofie sau când este socotită străină de spiritul elinei o filosofie depărtată de modelul clasic, precum stoicismul, care urmărește raportul dintre fenomene, iar nu pe acela dintre subiect și predicat. În general, autorul evită însă absolutizările, refuză determinismul simplist și declară tranșant că limba nu conține în mod virtual sisteme de gândire dezvoltate: înțelegerea filosofiei se lasă
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
aflat În veșnic stadiu de bruion iar spațiul hartă În mișcare: nu-i de mirare atunci că obiectele În funcție de care timpul și spațiul se produc dau impresia de vitalitate, iar actorului nu-i rămîne decît să se retragă Într-un stoicism local sardonic, cu melancolii trecătoare, mai atent la buletinul meteo decît la fenomenele meteorologice În sine, mai interesați de un manechin decît de femeia “perfectă” În carne și oase și, la o adică, mai ușurat de o masturbare mecanică, aproape
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În peisajul literaturii franceze. Nimic nou, dacă ne gîndim la filonul estetizant și la vitalismul sexualist pe care le Îmbrățișează. După 11 septembrie 2001, după intervenția americană din Serbia, Însă, Pascal Quignard este unul dintre scriitorii care, printr-un afișat stoicism aristocratic, ca și prin pesimismul și eleganța oraculară profesate, ocupă un loc aparte În memoria cititorilor francezi. Mai mult, Pascal Quignard, deși fidel convingerii că cel mai mare blestem al umanității este acela de a resimți permanent nevoia redempțiunii - așadar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de sine. De aceea, e păcat că actualele comentarii în acest domeniu nu fac referire la virtuți. Virtuțile, ca principii de conduită și criterii de caracterizare, au continuat să joace un rol important în cultura Europei, fiind preluate - după elaborările stoicismului, epicurianismului și scepticismului - de creștinism și funcționând până în secolul al XIX-lea, dar deja din perioada imediat următoare lui Aristotel ceva se schimbă în modul de abordare, care devine pluristratificat. Teofrast a fost elevul preferat al lui Aristotel. S-a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce învinge în luptă, pe când epoca capitalistă în ascensiune cultivă munca perseverentă și tendința la economisire, până la zgârcenie. Un alt motiv a fost faptul că nu toate doctrinele etice au fost la fel de mult interesate de virtuți. Deja în vremea elenistică stoicismul, epicureismul și scepticismul au mutat accentul pe sensul personal al vieții individului, punând un mai mic accent pe manifestarea în context interpersonal, „în mijlocul comunitar al cetății”. Viața virtuoasă are în vedere tot timpul relațiile interpersonale și existența în comunitate fără
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în mine”). De la această tendință spre autorecluziune până la poezia autoreferențială nu mai e decât un pas, pe care poeta îl face cu grație. Literatura nu e o joacă, nici măcar un joc, e existența însăși, o viață asumată patetic și cu stoicism, ca un martiriu agreabil. Lirismul este purificat de orice aluviuni triviale, versurile, canonice sau nu, au o curgere deloc lină, ele se succedă imprevizibil, inundând textul cu imagini mereu proaspete. C. mizează totul pe o poezie gravă, îngândurată, care înflorește
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
prin lipsa oricărui protocol, printr-o principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai lipsite de talent „opere”, pe care criticul o îndura cu stoicism imperturbabil). Cei mai importanți poeți, prozatori și critici interbelici au frecventat, într-un fel sau altul, cenaclul lovinescian. Ca o mișcare studențească insubordonată ierarhiilor literare oficiale ale epocii comuniste, pe care le-a și răsturnat în scurt timp, și contestatară
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Bianu), trecându-și bacalaureatul, în 1899, la Colegiul „Sfântul Sava”. În circumstanțele dramatice ale întâiei conflagrații mondiale, rămasă lângă mama vârstnică în capitala invadată de inamic, după retragerea armatei și a guvernului I. I. C. Brătianu în Moldova, întâmpină evenimentele cu stoicism - alături de surorile Sabina (Cantacuzino) și Mariuța (Pillat), îngrijește răniți la spitalul „din șoseaua Filantropia”, susține alte inițiative ale Crucii Roșii care vizează asistența populației civile. Ca și Sabina Cantacuzino, își face consemnări într-un caiet - pe care îl adăpostește cu
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
mesajul său este unul ortodox. Dan Bădărău are, astfel, dreptate să conchidă că Divanul "nu este o carte bisericească, ci o carte a unui laic, scrisă de pe pozițiile eticii creștine și stoice în scopuri educativ-morale în cadrul societății feudale"7. Reciclarea stoicismului în Divanul Interesant este modul în care reușește autorul să recicleze surse dintre cele mai diverse, să le imprime o distorsionare în spirit ortodox. Voi analiza un singur caz, cel al influențelor stoice. Oricum, consultând indicele de nume proprii de la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
numără stoicul Seneca. Chiar dacă nu este intenționată, o asemenea recurență a unui autor laic, ba chiar aparținând unei culturi pe care creștinismul o respingea de facto, nu are cum să fie și accidentală. Cum se explică această preferință pentru reprezentantul stoicismului târziu? Trăda ea oare o frecventare sistematică a dialogurilor, epistolelor și tratatelor lui Senca de către tânărul Cantemir? Din studiile care încearcă să descrie formația sa, condusă de un ortodox habotnic precum Ieremia Cacavelas, care îi supraveghează, îi prefațează și îi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se controla, de a se comporta în conformitate cu natura prin propriile resurse, nesubsumate nici unei divinități și libertatea pe care acesta o are nu supunându-se unei autorități transcendente, ci pe calea filosofiei, adică a înțelepciunii. Să mai adăugăm și faptul că stoicismul nu promite nici o mântuire ca răsplată a obedienței, ci, dimpotrivă, recomandă o atitudine demnă, verticală, autonomă în fața destinului potrivnic în această lume. "Înțeleptul stoic este autonom în raport cu divinitatea, consideră Petru Vaida, el poate să-și atingă țelul vieții, realizarea etică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atitudine demnă, verticală, autonomă în fața destinului potrivnic în această lume. "Înțeleptul stoic este autonom în raport cu divinitatea, consideră Petru Vaida, el poate să-și atingă țelul vieții, realizarea etică, "binele suprem", prin propriile forțe, prin dezvoltarea rațiunii și voinței sale; în stoicism nu există nimic asemănător grației, concepută drept condiție a "mântuirii"10. Dincolo de această diferență esențială, scoase din context, majoritatea ideilor și preceptelor stoicismului au putut fi valorificate în scrierile creștine. Așa se justifică și faptul că una dintre cărțile apocrife
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atingă țelul vieții, realizarea etică, "binele suprem", prin propriile forțe, prin dezvoltarea rațiunii și voinței sale; în stoicism nu există nimic asemănător grației, concepută drept condiție a "mântuirii"10. Dincolo de această diferență esențială, scoase din context, majoritatea ideilor și preceptelor stoicismului au putut fi valorificate în scrierile creștine. Așa se justifică și faptul că una dintre cărțile apocrife ale Bibliei, reluată însă în edițiile protestante ale Septuagintei și, pe această filieră, inclusă și în Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688, sub
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
decupare a unor pasaje și montarea lor în contexte total diferite nu demonstrează și frecventarea la sursă a operei lui Seneca. Mai mult decât atât, este vorba de o înțelegere deformată a filosofiei acestuia și a doctrinei stoice: rezultă un stoicism creștinizat, interpretat tendențios, din care s-a selectat ceea ce convenea dogmei creștine și s-a plasat într-o logică a discursului care nu mai respectă mesajul textelor inițiale. În primul rând, introducând aceste fragmente în vecinătatea unora care provin din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lăcomiei"), fie prin aceea că textelor filosofului antic li se atribuie un sens pe care nu-l aveau"; pe de alta, că "autorul Divanului nu citise pe stoici în original, este sigur că el nu sesizase încă sensul autentic al stoicismului antic"12. Concluzia este absolut îndreptățită. Nu există nici un semn în prima carte a principelui cum că el ar fi manifestat o aplecare legitimată prin studiu pentru doctrina stoică. Dimpotrivă, el folosește un material pe care îl găsește gata clasificat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la Epictet, de la Cicero, la Seneca, i se adaugă un element care îl mută deja într-o cu totul altă tradiție: "Lui Dumnădzău și firii urmadză și lor suppus să fii"13. În acest mod, unul dintre preceptele fundamentale ale stoicismului devine o recomandare de cea mai creștină speță. Prin urmare, prin subiectul dezbătut în manieră alegorică, prin stereotipiile pe care le dezbate în mod șablonard (microcosm-macrocosm, vârstele omului etc.), Cantemir nu părăsește, ca atitudine, gândirea religioasă specifică Evului Mediu. A
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a-și stipula independența și de a spune răspicat adevărul neconvenabil, asumându-și astfel riscuri considerabile; Lupul se scutură de imaginea sa de animal "diabolizat" de creștinism și devine un înțelept care cultivă prudența și amestecă natural cinismul și stoicismul; Castorul, simbol al stăpânirii, al renunțării la vicii pentru câștigarea vieții veșnice, adevărat model de conduită creștină este un simplu frustrat sexual; Filul (elefantul), simbol al cumpătării, al înțelepciunii, al religiei, al abstinenței devine efigia lăcomiei, a iubirii de putere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce li să cuvine plată să-și ia. Iară de nu, meșterșugul fortunii a supăra, iară al mieu cu bună inimă toate a răbda ieste"78. (s.m.) Așa cum foarte bine observă Petru Vaida, atitudinea Inorogului este exact cea pe care stoicismul și în special Seneca o recomandă înțeleptului: indiferența față de moarte. Pe de o parte, eroul Istoriei ieroglifice pare împăcat cu soarta, având liniștea celui care știe că orice îi oferă aceasta, nu îl poate învinge. Esențialul stă în atitudinea cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]