1,184 matches
-
religiei, Editura Nemira, București, 2006. 11 Vezi Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I, p. 24. 12 Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 45. 13 Apud. Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Trimiterea se face în prefața lucrării amintite. 14 Jon Elster, Comportamentul social. Fundamentele explicației în științele sociale, Editura ALL, București, 2013, p. 62. 15 Hegel a afirmat că "tot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
analiză complexă a etapelor devenirii umane, vezi Ernst Mayer, De la bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 261-294, cap. 11, "Cum s-a dezvoltat omenirea" 58 Pentru alte cifre de ordin istoric, vezi și Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2000, pp. 15-16. 59 Apud. Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 41-42. 60 "Ceva s-a strecurat, în mod misterios între om și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
călătorilor care au întâlnit triburi sălbatice", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 123. 117 Apud. Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte definitorii, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 76. 118 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009, p. 5. 119 În context autorii situează apariția lui Homo Sapiens cu 200.000 î.Hr. Noua cifră spune multe despre relativitatea cu care ne raportăm la această epocă de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în dimensiuni a creierului nostru și la evoluția inteligenței în general". Vezi Inteligența socială, Editura Curtea Veche, București, 2007, p. 375. 146 Vezi și Vasile Conta, Opere complete. Originea speciilor, Editura Librăria Școalelor, București, 1914, pp. 332-333. 147 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea logică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009, p. 6. 148 Vasile Conta, Opere complete. Teoria ondulațiunii universale, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, p. 237. 149 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 31. 150
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cetire, Iași, 1882, p. 199. 72. Alexander Scheiber, „The Legend of the Wandering Jew in Hungary”, În Essays on Jewish Folklore and Comparative Literature, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1985, pp. 134-155. 73. Tit Simedrea, Icoana junghiată de la Argeș, Sibiu, 1940. 74. Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești. Cronicari munteni, vol. I, Editura Minerva, București, 1984, p. 102. 75. Radu Popescu, Istoriile domnilor Țării Românești. Cronicari munteni, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 44. 76. Călători străini despre țările române, vol. VI
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
privirea spre vreo două duzini de cărți rânduite cu grijă În dulăpiorul cu geamuri din spatele biroului. Pătrundem mai departe În camera din spate, un fel de dormitor cu lucruri de-ale Ralucăi, mama poetului, aduse drept zestre de la tatăl ei, stolnicul destul de Înstărit Vasile Jurașcu. Ne impresionează plăcut mirosul de levănțică răsfirat dinspre crivaturi și rufăria curată ce se zărește prin deschizătura unui gardirop masiv din nuc, aflat În colțul camerei. Foarte aproape de oglindă e un dulăpior cu lighean și ibric
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
tratamentul asistaților. Aceștia, cu excepția celor "în desăvârșită slăbiciune", se îndeletniceau cu lucrări diferite, desigur de gospodărire a propriului lor lăcaș, Ospiciul administrându-se pe cât posibil cu mijloace proprii. Conform hrisovului de întemeiere, s-au prevăzut posturile de ipochirurg, econom și stolnic, dar, în 1863, postul de econom s-a suprimat și s-a numit ca director și totodată administrator doctorul Iosif Szabo. Despre acesta știm că a fost un distins practician. Nu a fost psihiatru și nu-i cunoaștem nici un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
căror opțiuni reunite sunt reflectate de formularea din Ms. 45, precum și revizorii finali de la București, cei care, pornind de la versiunea din Ms. 45, au pregătit versiunea tipărită la 1688; între aceștia, putem numi pe frații Radu și Șerban Greceanu, pe stolnicul Constantin Cantacuzino, consultat frecvent de "diortositorii" principali, și pe "meșterul tiparelor" Mitrofan, fost episcop de Huși și colaborator al lui Dosoftei, cel care adusese probabil cu sine la București, în refugiul care a urmat izgonirii din tronul mitropolitan a protectorului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
spirit înnoitor, C. de R. încearcă să fixeze locul Bisericii în cadrul conștiinței naționale. Cea mai lungă și mai însemnată este prefața la Mineiul pe ianuarie, ce conține un scurt istoric al poporului român, plecând de la teoria originilor, cu idei similare stolnicului Constantin Cantacuzino. Argumentele socio-etnografice aduse, asemănătoare celor ale Școlii Ardelene (S. Micu), au în vedere obiceiurile romane, dar și autohtone (ideea supraviețuirii dacilor este prezentă aici). Vorbind despre schimbare ca lege a firii, amintind de „stepenele” stolnicului Cantacuzino, cărturarul urmărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
cu idei similare stolnicului Constantin Cantacuzino. Argumentele socio-etnografice aduse, asemănătoare celor ale Școlii Ardelene (S. Micu), au în vedere obiceiurile romane, dar și autohtone (ideea supraviețuirii dacilor este prezentă aici). Vorbind despre schimbare ca lege a firii, amintind de „stepenele” stolnicului Cantacuzino, cărturarul urmărește creșterea și descreșterea statelor contemporane lui (Polonia, Suedia, Prusia), dar mai ales a Țării Românești, unde procesul s-a accentuat din cauza instabilității politice. Ideile profesate de C. de R. în predosloviile sale îl așază pe linia preocupărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
BCU „Mihai Eminescu”, 1975, 107 p. Revista socială (1884-1887). Indice bibliografic de Georgeta Oniscu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1971, 6 p. Secolul XX, vol. I (1961-1975). Indice bibliografic tematic adnotat de Silvia Tomescu-Moșneguțu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1988, 699 p. Stolnicul Constantin Cantacuzino. Bibliografie de Maria Rezlescu. Cu un studiu introductiv de I.D. Lăudat. Iași, B.C. U. „Mihai Eminescu”, 1972, 29 p. Studii literare (1942, 1943, 1944, 1948). Indice bibliografic. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1971. Umanitatea. Revistă literară, socială și științifică
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Fenomenologia și simbolistica alchimiei Opusul alchimiei are întotdeauna loc într-un ciclu bine definit, care cuprinde mai multe etape. Invocând manuscrise din secolele al XV-lea și al XVIII-lea, dintre care unul semnat de Giovanni d’andrea, Constantin Bălăceanu Stolnici sintetizează etapele operei alchimice astfel: * Nigredo. „Este vorba de constituirea, prin operații complexe, a unei substanțe care se structurează pe fundul creuzetelor, retortelor sau în cuptor.” Se mai numește massa confusa, dissolutio, putrefactio. Simbolismul ei este dublu. „în primul rând
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
microcosmic, amestecul simbolizează „stadiul prenatal al ființei umane, epoca sa embrionară, acel regressus ad uterum”. În joc este pentru neofit o adevărată moarte inițiatică, în sensul coborârii în infern, al anihilării Eului, al atingerii stării haotice, mai scrie Constantin Bălăceanu Stolnici. * Albedo sau Leukosis. Prin transformări speciale, masa neagră va deveni o substanță alb-argintie, strălucitoare. La ea se referă textele vechi atunci când o numesc metaforic „aramă albă”, „mercur purificat”, „mielul incubat”, „laptele fecioarei”, „lună plină” etc.. Simbolismul acestei transmutări herme tice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a) viriditas - o substanță verde, simbol al „căutării adevărului pe drumul aspru al inițierii”. Acest verde este legat de smarald, piatra sacră a lui Hermes Trismegistul. El este autorul lucrării Tabula smaragdina, o adevărată „biblie a alchimiștilor”, arăta Constantin Bălăceanu Stolnici. Smaraldul este piatra sacră în care a fost sculptat Graalul, vas mitic al inițierii în miturile medievale și celtice. „în unele manuscrise (Sapientia veterum philosophorum), acest stadiu intermediar este simbolizat de un leu (Leo viridis).” b) cauda pavonis (coada păunului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o ființă umanoidă dotată cu conștiință”. Este vorba de acei homunculuși, ființe dotate cu rațiune și grai. Paracelsus le-a consacrat o întreagă carte. Această „palingeneză alchimică” este combinată cu ideea că metalele și mineralele au viață, scrie Constantin Bălăceanu Stolnici. Prin urmare, prin homunculuși, nu este vorba despre „o creație a VIului din neviu, ci o transmutație a vieții din minerale într-o formă cvasiumană de viață” în ipostaze noi, actuale, anumite idei și simboluri alchimice se regăsesc în știința
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și Biblioteca Centrală Universitară, ulterior în învățământul universitar biblioteconomic), este autorul unor lucrări remarcabile în domeniu Introducere în biblioteconomie, 1973 (în colaborare); Bibliologie generală (1976), Ex libris. Bibliologie și bibliofilie (1973), Biblioteci umaniste românești (1974), Biblioteca unui umanist românConstantin Cantacuzino Stolnicul (1967) ș.a. Este cel care a introdus și impus sistemul accesului liber la raft în bibliotecile publice și a lansat un model interdisciplinar de predare a cursului de biblioteconomie. Nerva Hodoș (1869-1913) a realizat, împreună cu Ioan Bianu, primele trei volume
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Deschisă pentru public în 1802, ea a fost frecventată de intelectuali români pasionați de istorie. Târziu, Biblioteca Telekiana și-a unit fondurile cu cele ale Colegiului reformat aparținând familiei de matematicieni Bolyai, devenind Biblioteca Teleki Bolyai. 22. Prezentați succint biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino. R: Vestită a fost Biblioteca renascentistă a stolnicului Constantin Cantacuzino de la Mărgineni, spirit umanist, recunoscut ca susținător al culturii, al înființării Academiei Domnești de la Sf. Sava (după model padovan), al editării Bibliei de la București și primei hărți a
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
intelectuali români pasionați de istorie. Târziu, Biblioteca Telekiana și-a unit fondurile cu cele ale Colegiului reformat aparținând familiei de matematicieni Bolyai, devenind Biblioteca Teleki Bolyai. 22. Prezentați succint biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino. R: Vestită a fost Biblioteca renascentistă a stolnicului Constantin Cantacuzino de la Mărgineni, spirit umanist, recunoscut ca susținător al culturii, al înființării Academiei Domnești de la Sf. Sava (după model padovan), al editării Bibliei de la București și primei hărți a Țării Românești (1700, Padova). Dar începuturile fondării acestei biblioteci una
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
editor român din perioada medievală? .......................................... 29 19. În ce an apare Biblia de la București? ................... 30 20. Care sunt primele periodice românești și cine le editează? ..................................................... ............ 30 21. Menționați câteva biblioteci vechi din Transilvania (sec. XVIII-XIX). ..................................................... .. 30 22. Prezentați succint biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino. ..................................................... ...... 32 23. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. ........................................ 33 24. Prezentați succint biblioteca Mavrocordaților.......... 34 25. Enumerați câteva mari biblioteci universitare înființate în secolul al XIX-lea .................................. 35 26. Definiți biblioteca în conformitate cu Legea bibliotecilor nr. 334 din 31
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
UNIFORMĂ Joseph Fouche, duce de Otrante Francis Bacon, baron Verulam FOUCHE, Joseph, duce d'Otrante BACON, Francis, baron Verulam 5.2.3.Rangurile nobiliare trebuie să fie menționate în vedetă în special în cazul autorilor omonimi PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Stolnicul Constantin Cantacuzino CANTACUZINO, Constantin, stolnicul Spătarul Nicolae Milescu MILESCU, Nicolae, spătarul 5.2.4. Titlurile de adresare (domnul, doamna, domnișoara) se păstrează în vedeta uniformă numai dacă figurează pe carte însoțind numele de familie și nu se poate stabili prenumele
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Otrante Francis Bacon, baron Verulam FOUCHE, Joseph, duce d'Otrante BACON, Francis, baron Verulam 5.2.3.Rangurile nobiliare trebuie să fie menționate în vedetă în special în cazul autorilor omonimi PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Stolnicul Constantin Cantacuzino CANTACUZINO, Constantin, stolnicul Spătarul Nicolae Milescu MILESCU, Nicolae, spătarul 5.2.4. Titlurile de adresare (domnul, doamna, domnișoara) se păstrează în vedeta uniformă numai dacă figurează pe carte însoțind numele de familie și nu se poate stabili prenumele autorului PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
literară”, „Ramuri”, „Mitropolia Olteniei”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Luceafărul”. Format sub îndrumarea lui Dan Simonescu, D. devine un aplicat bibliolog și documentarist, lucrările sale fiind bazate pe surse arhivistice de primă mărime. Cu acribie, dar și cu multă pasiune, reconstituie biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino, apoi elaborează o documentată monografie Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (1970). Despre scriitori, cărțile și manuscrisele lor, istorie, semnificația scrisului, organizare, circulație și destin postum al cărților sunt nenumărate informații erudite în alte lucrări, fiecare fiind un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
îndrumarea lui Dan Simonescu, D. devine un aplicat bibliolog și documentarist, lucrările sale fiind bazate pe surse arhivistice de primă mărime. Cu acribie, dar și cu multă pasiune, reconstituie biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino, apoi elaborează o documentată monografie Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (1970). Despre scriitori, cărțile și manuscrisele lor, istorie, semnificația scrisului, organizare, circulație și destin postum al cărților sunt nenumărate informații erudite în alte lucrări, fiecare fiind un prețios vademecum: Ex libris (1973), Biblioteci umaniste românești (1974) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
erudite în alte lucrări, fiecare fiind un prețios vademecum: Ex libris (1973), Biblioteci umaniste românești (1974) și Biblioteci umaniste franceze în colecții românești (1978). SCRIERI: Scriitori clasici și problemele culturii de masă, București, 1966; Biblioteca marelui umanist român Constantin Cantacuzino Stolnicul (1640-1716) (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1966; Bălcescu și alți deținuți politici, Bălcești pe Topolog, 1970; Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1970; Ex libris. Bibliologie și bibliofilie, București, 1973; Biblioteci umaniste românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
în colecții românești (1978). SCRIERI: Scriitori clasici și problemele culturii de masă, București, 1966; Biblioteca marelui umanist român Constantin Cantacuzino Stolnicul (1640-1716) (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1966; Bălcescu și alți deținuți politici, Bălcești pe Topolog, 1970; Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1970; Ex libris. Bibliologie și bibliofilie, București, 1973; Biblioteci umaniste românești, București, 1974; Biblioteci umaniste franceze în colecții românești (în colaborare cu Gheorghe Buluță), București, 1978. Repere bibliografice: Măndica Mardare, Liliana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]