1,470 matches
-
2009, Șugubeață își spune povestea în Antologia Cartea mea fermecată, volum editat de Irina Petraș la Casa Cărții de Știință din Cluj Napoca. Editura Anamarol, București prezintă cărțile de povești Drăcușorul alb și Hannes, iar în 2011 reeditează În Țara Poveștilor Străbune, poveștile Morcovel și Morcoveață și Gâsca Uriașă. Dragonul Roșuși Fantezie de iarnă editate de Editura Ecou Transilvan sunt prezentate la Târgul de carte de la Cluj Napoca din primăvara lui 2013, copiii îndrăgostindu-se de aceste cărți de la prima vedere. Înconjurată de
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]
-
Bibliei, Ediție Jubiliară a Sfântului Sinod, diortosită de Înalt Prea Sfințitul Arhiepiscop Bartolomeu, este mai mult decât un eveniment editorial, este o sărbătoare a culturii, un triunf al limbii române, și, totodată, o bucurie nemăsurată a credinței și a Bisericii străbune, de care ne-a învrednicit Dumnezeu și pe noi, românii, din acest colț de țară, la acest început de nou secol și de nou mileniu. Așa a luat sfârșit acest mare eveniment, de aici, din citadela universitară a orașului nostru
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
să fii chiar soare, mâine nimic să fii.’’ ,, Dar peste vremi și ani mai mulți sau mai puțini, Poate vreun poet în versuri o să pună Și trupul tău puternic și ochii tăi senini. Eu, însă, doar atât: din glia cea străbună Voi face o statuie purtând în ea lumini Și- al cărei sens adânc esențele adună.’’ ADEVĂRUL SIMPLU Aș fi în măsură să stau lângă voi O oră sau chiar și o sută de ani, Căci timpul nu are preț nici
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de neam și omenia ridicată la rang de virtute creștină. Despre studiile sale teologice și începuturile slujirii sale
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
persuasiune, care se divide în părți infinit mici: pentru ființă iubita (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășita), persoanele dragi sufletului sau (iubirea ancestralității sale), sătul românesc (iubirea pentru însemnătatea satului într-o ordine firească a lucrurilor), precum și pentru pământul sacru al gliei străbune (iubirea că certitudine, umbrită de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decat dăruirea de sine. O dăruire care poate fi
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
și sfinte rugi, fierbinți.” (Tatălui meu). Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi, „privește
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
modern nu mai are curajul să le rostească, poezia căpătând astfel valențele unei revolte, menite să aducă la lumină adevărul: „Răvășită-i astăzi țară/ De orgolii și de ură/ De prin colțuri - sare zgură/ Și ne-aduce iar ocara.” (Vocile străbune - Cetatea Bologa, Sufletul nostru nu-i de răstignit, Blestem, Sătui de minciună, Plecați ni-s copiii ... , Revoltă). Ridicând privirea către cer (omul - lut moale în mână Olarului Primordial), poeta simte că salvgardarea poporului român este regasirea credinței, prin care se
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
să le vezi...Peste cascade și repezișuri se înalță cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, cetatea Sanctuarelor Solare.. Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea, ba chiar mai adânc.” Constantin Brâncuși - Rădăcinile l-au legat întotdeauna pe Brâncuși de pământul străbun. Se pare că totul a fost predestinat. Începând cu numele său, Brâncuși, fiind considerat de specialiști a fi un cuvânt de origine traco-dacă, provenit de la “brânc”, păstrat și în greaca veche, care însemna “dârz”. O spune și Alecu Russo în
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
O masă grea din calcar. Era masa pe care înfățișase oaspeților primele sale Măiastre. Dar întors din India știa ce semnificație îi va da acelei mese, din trilogia de la Târgu Jiu. Mai întâi a vrut sa-i dea sensul meselor străbune, dindărătul altarelor. S-agândit la o piatră de moară, străveche, ce semăna cu câte o pâine din grâul crescut sub razele soarelui. Cele douăsprezece scaune au avut în cele din urmă , chip de clepsidre: - Să fie masa ta numai o masă
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
118 suflete dintre care 100 erau copii. În acea zi, Vinerea Mare, peste sat se lăsase amurgul calm, fără să prevestească nimic rău. Viața pulsa în liniștea acestui senin al înserării de primavara. Suflarea satului, cu mic cu mare, după obiceiul străbun, cu haine noi, se pregătea să meargă la biserică, n-aveau cum să-si închipuie că în curând vor fi zguduiți din temelii. Copiii, în mână cu o lumânare îmbrăcată în flori, pășeau cuviincios spre biserică, făra să-și închipuie
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
la Olănești de vii sa te-nsănătoșești găsi-vei apă de izvor și-un templu tămăduitor! Se cerne vremea peste veac De când poetul, în Albac Te-a căutat, dar în zadar O! sfânt lăcaș clădit prin har! Cu însetat suflu străbun De fiu, de iubitor român Te-a regăsit sfințită de vecini În vale argeșană, între creștini. Dar nu mai ești acolo acum Ai mai făcut un ultim drum După ce visul, Marea Unire S-a împlinit! Desăvârșire! Însă marea bucurie a
PESTE VEAC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358463_a_359792]
-
și eu!... Cu alte cuvinte, așadar, Părintele Ioan Morar - preot slujitor la Biserica „Sfânta Treime” din orașul Gherla, județul Cluj este și ne este (re)cunoscut ca un intelectual rafinat, vrednic misionar și apologet, autentic liturghisitor și slujitor al altarului străbun, precum și un neobosit condeier, scriitor, cărturar și participant activ la multe conferințe, simpozioane și manifestări culturale ori spirituale - momente și evenimente la care l-am întâlnit și cunoscut și eu, tocmai în anul publicăriii și apariției acestei cărți, adică în
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
satul, la vreo nuntă. Dumnezeu mi-a oferit privilegiul de a mă naște pe acest meleag și sunt mândră de consătenii mei, oameni harnici, demni și pasionali. Am fost crescută și educată cu dragoste și respect față de obiceiurile și datinile străbune. Obiceiurile și Tradițiile fac parte din ființa noastră , respectându-le ca atare. Calendarul creștin-ortodox se structurează în jurul a două sărbători fixe: Nașterea Domnului- Crăciunul și Învierea Domnului- Paștele în jurul cărora se grupează celelalte sărbători importante:Floriile, Rusaliile, zilele Sfinților, Boboteaza
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
romanii în cetate să-i întemnițezi! ( Toți se îndreaptă apropiindu-se de fântână.). VEZINAS (La vederea urniciorului spart.). Care dintre fiicele lui Zalmoxis a săvârșit Acest sacrilegiu? Ooo...totul e sfârșit! Îngrozitor semn! Spuneți-mi care ființă A încălcat legea străbună? Un blestem ne amenință! DECEBAL Degrabă proscrisul pentru această faptă Să-l pedepsească Zeul, el nu așteaptă! ZADA Zada e făptașa! DECEBAL Nu cred. Zada! Zada! Nu-i așa! Ai crescut alături de Dochia. De când Negomir, fratele meu și-al tău
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
români, aveți o mamă Ce cu drag v-a legănat, Azi nici nu băgați în seamă Cât de mult v-ați depărtat! Risipiți în lumea-ntreagă, La câștig și-un trai mai bun, Puțini pot să înțeleagă, Dorul de pământ străbun! Azi, e Ziua Națională Și nu poți uita ușor, Tihna din casa natală Și-al românului scump Dor: Unitate. . .Țara-ntreagă Și stăpân pe glia lui! Puțini pot să înțeleagă, Firea românașului! Știe a munci, nu-i șagă, Om mai
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
cel Mare, hotarul Țării Românești era la Milcov. Domnul Moldovei, Petru Rareș, pierde acest petec de pământ românesc în fața cuceritorului sultan Soliman care transformă Cetatea Albă a grecilor și a romanilor în sandgeacul Ak-Kerman, iar Tighina moldovenească în Bender. Basarabia străbună începe să piardă populația românească, aici venind turci și tătari de peste Nistru, chiar și râul primind un nume în limba lor, Budjac. Iată ce spune despre aceasta Bogdan Petriceicu Hașdeu: „Un șanț străvechi, cunoscut în popor sub numele de Traian-de-Sus
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! * La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. * Iubirea de glie în noi se coboară Și patriei-i crește pe veci rădăcină Din doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! * Tu, Țară, toți fiii cu crucea pe frunte Ți
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
Trezește-ți din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și moarte de țară, Cu Imnu-ți MECENA trezește Carpații Și-adu din exod toți robii de-afară! * Eroi, la lumină, ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Căci doina iar țipă și buciumul sună. * Iubirea ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Când
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
Acasa > Poezie > Imagini > BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1658 din 16 iulie 2015 Toate Articolele Autorului BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE În Prahova străbună și frumoasă, Carpații, Bucegii, sunt la ei acasă. La Bușteni unde-i mai largă valea Cu munți maiestuoși și înalți Din lanțul mutlumilenar Carpați, Bucegii-s plini de energie, Cu Sfinxul, Babele și Omul Natura este mult mai vie. Aici se
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
de poezie publicate și multe antologii de poezie și proză, scrie o poezie în dulcele stil clasic cu tematică variată, de la “Cascadă”,”Zăpezi”, “Lumina” la “Toamnă”, “Amurg”, trecând apoi la istoria noastră milenară (Unire și nu fărâmițare, Pe un pământ străbun, Nemurire etc) În poezia ei sonetul este la el acasă (vezi Sacrilegiu, Toamna, Lumi secrete, Pe un pământ străbun etc. “De nu-ți iubești pământul de la strămoși primit,/ cu dinții de nu-ți aperi de dușmanii hăimiți,/ de nu-i
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
variată, de la “Cascadă”,”Zăpezi”, “Lumina” la “Toamnă”, “Amurg”, trecând apoi la istoria noastră milenară (Unire și nu fărâmițare, Pe un pământ străbun, Nemurire etc) În poezia ei sonetul este la el acasă (vezi Sacrilegiu, Toamna, Lumi secrete, Pe un pământ străbun etc. “De nu-ți iubești pământul de la strămoși primit,/ cu dinții de nu-ți aperi de dușmanii hăimiți,/ de nu-i impui în lume pe frații asupriți,/ cu greul preț plăti-vei păcat nelegiuit” 21. Adrian Nicolae Popescu, de origine
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
bun inițiator, fondator, coordonator și organizator al multor activități, societăți și acțiuni culturale, de anvergură națională și internațională, în ținuturile binecuvântate ale Țării Românești și nu numai (Oltenia, Argeșul plaiurilor dumneavoastră natale, Râmnicul, într-un cuvânt, Muntenia toată și Dobrogea străbună) - unde colaborați și cooperați atât de frumos, de bine și de eficient cu toată preoțimea și intelectualitatea zonei și care, din aceste motive, vă stimează, vă respectă și vă prețuiește atât de mult, dimpreună cu noi toți!... Prin urmare, cugetând
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
Ortodoxă Română și Glasul Bisericii (București), Studii Teologice și Ortodoxia (București), Lumina Lumii (Râmnicu Vâlcea), Telegraful Român (Sibiu), Mitropolia Olteniei (Craiova), Altarul Banatului (Timișoara), Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Iași), Argeșul Ortodox (Pitești), Călăuza Ortodoxă (Galați), Cronica Episcopiei Hușilor (Huși), Credința Străbună (Alba Iulia), Renașterea (Cluj-Napoca), Legea Românească (Oradea), Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic (Oradea), almanahul Viitorul, editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală și Meridională (Paris), Almanahul Parohiei ortodoxe române din Viena, Buletinul Științific, seria "Teologie Ortodoxă" (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
407). După 30 de ani (438), împăratul Teodosie aduce rămășițele pământești ale Sfanțului (27 ianuarie), depunandu-le în biserică Sfinții Apostoli din Constantinopol, fiind înconjurate de rugăciunile calde și sincere ale acelora cărora le fusese conducător sufletesc. Pe pămîntul nostru străbun, acești trei ierarhi au fost cinstiți încă de la început. Așa cum am arătat, ierarhii și clericii ținuturilor dobrogene le-au luat apărarea și i-au cinstit că mari apărători ai dreptei credințe. Intaistatatorul scaunului mitropolitan al Țării Românești se pomenește încă
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
preot paroh și slujitor la Bisericile rurale din localitățile Buntești și Lelești, din zona depresionară a Beiușului, din județul Bihor, este și ne este (re)cunoscut ca un intelectual rafinat, vrednic misionar și apologet, autentic liturghisitor și slujitor al altarului străbun, precum și un neobosit condeier, scriitor, cărturar și participant activ la multe conferințe, lansări de cărți și alte manifestări culturale ori spirituale, îndeosebi acolo, la Beiuș, realizate pe parcursul a peste douăzeci de ani, mai precis din toamna anului 1993, toate acestea
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]