1,728 matches
-
avea și o voce foarte frumoasă. Codrii munților îl dăruiseră cu har, iar prin cântecul din frunză nu se despărțea nicicând de freamătul lor. Era invitat și la nunți, și la cele săsești, unde, îmbrăcat în straiul popular moștenit din străbuni atingea inimile mesenilor și le modela după spiritul și sufletul său minunat cu cântecele lui. Pe lângă faptul că era harnic, cinstit și omenos, Nicolae Sinu, bunicul lui nea Mitică avea un suflet de aur: era generos, darnic cu toată lumea: își
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Dacă ai oi, nu uita să urci cu ele sus la munte între Paști și Rusalii și să le cobori după Sfântă Marie!” Citisem de curând ce scrisese despre români Jules Michelet: Românul păstrează neștirbit tot ceea ce i-au lăsat străbunii: portul, moravurile, limba și mai cu seamă marele lor nume de romani! Noblețe prea bine dovedită. Limba lor e întru totul latină. Mi-a zburat gândul la aceste vorbe de duh când îl ascultam pe nea Mitică povestindu-mi despre
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
oricui, așa că temerarul octogenar se consideră cu-adevărat norocos și din acest punct de vedere(„Întoarcerea la Saint Gervais” ). Astfel descoperim că unii dintre cei plecați sunt mai patrioți decât cei rămași acasă. Aceștia din urmă ignoră valorile lăsate de străbuni, limba, istoria obiceiurile. Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au uitat nimic din moștenirea dobândită de-a lungul vremii, de la înaintașii lor. Poate că și datorită amplasării geografice și izolării acestor
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REMEMBER Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe perne țuguiate n-am vrut să mă ridic Mizând pe moștenirea străbunilor plecați, Am măturat țărâna, fără să mă-mpiedic De stoluri arogante; ieftini și agramați, Mi-am șlefuit aleea curat și cu răbdare Furând numai cu ochii, din paginile dalbe, Acuratețea clipei n-am scăldat-o-n uitare Deși mi-am
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
la Durdava, vor fi destul de obosoți, Acolo le cădeți în spate și trimiteți ploaie de suliți. Bărbația e întrupată îmn voi, sabia Zalmoxis v-a dato în mână, Tot ce are mai bun Dacia vă pune la îndemână. Apărați acest străbun pământ! Scoate sabia, la fel fac toți ceilalți.). Astă spadă va fi pusă în teacă până ce dușmanul nu va fi înfrânt. ( Întinde sabia în semn de jurământ, ceilalți încrucișează săbiile cu a sa. ). “ Străji credincioase ale zeului sfânt Vom apăra
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
trăgea cu urechea, nu-i venea să creadă simțurilor bine îngropate în ea... îi era rușine, totuși savura amuțită niște senzații necunoscute... asculta pașii gândăceilor mărunți, fix pe pieptul ei... căuta un dialog cu corpul ei, auzea vocea trunchiului din străbuni... de unde atâta plăcere tainică ... nepermisă... dar aici nu ajungea, n-o lăsa subconștientul, n-o lăsa să cedeze controlului de supervizare... funcționa o putere istorică de a asculta glasul pământului viu, al apei tremurânde, al păsării trecute de orizont, al
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
această manifestare. În anul 1764, an de prigoană în Imperiul Austro-Ungar, 88 de familii din Șinca Veche, pentru a-și putea păstra credința ortodoxă și a nu participa la regimentele de grăniceri, au lăsat tot ce-au agonisit ei și străbunii lor de-a lungul timpurilor, au luat clopotul bisericii „în spinare” și s-au dus. L-au suit peste crește și l-au coborât prin văi, fără a traversa vreo apă, căci altfel clopotul și-ar fi pierdut puterea divină
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
acea struncinare la opt ciasuri din ziua aceea și-au dat și sufletul soția me Parascheva cu care am viețuit peste 30 de ani.” Căpitanul Matei Eminovici povestea despre mama sa : „Avea pretenții de nobleță față de tata, zicând că Iurăsceștii, străbunii ei, au fost boieri de I-îia ordine. Tata n-o contrazicea, decât îi obiecta că, la drept vorbind, mai nobil a fost Donțu decât Iurăsceștii” Obârșea răzășească veche se fixase adânc în conștiința poetului și chiar în preajma tulburărilor psihice din
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
printr-un târg când dau vișinile în pârg și-a sărit din cui securea zboară vestea ca o goarnă și pătrunde-n multe case drumul lung și alb de oase, noaptea liniștii răstoarnă am zădărnicit cu totul o cutumă din străbuni și am devenit imuni când s-a tras la bursă potul cine a făcut un semn să ne-arate calea-ntoarsă: drumul de la Piatra arsă pân’la sapele de lemn? poate nu-i de-ajuns să strig și mai trebui’ o
A TRECUT PRIN NOI PĂDUREA de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357894_a_359223]
-
vreo cinci anișori, tatăl se apucă să-i povestească acestuia Legenda bourului, chiar pe locul în care parintele deșira acum ghemul epic. Gândise că era cazul ca puiul de român aflat sub oblăduirea sa educativă să înceapă a-și cunoaște străbunii. Suspectându-și tatăl, cu privire la veridicitatea mobilului care a dat naștere toponimului amintit, fiul îi cere acestuia, insistent și cu gesturi patetice, imperative, să dezgroape capul bourului, ca să aibă dovada că atunci, demult, s-a întâmplat întocmai. Desigur, părintele Romică știa
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
de chiote, și atâtea flori au aruncat cei adunați, peste flăcăi și sub picioare în drumul lor, încât drumul le-a fost numai o floare. Primarul Capitalei s-a apropiat atunci de Domnitor, aducându-i pâine și sare, după obiceiul străbunilor, și l-a salutat cu vorbe frumoase, amintind cât de cu drag a sărit oștirea la hotare, câte lipsuri și greutăți a îndurat în țară străină. Cum s-a luptat și și-a vărsat sângele cu bărbăție. Că de acum
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
din sat, chiar în ziua de Sfintele Paști, pentru că se ridicase împotriva ienicerilor turci care-i jefuiau pe creștini, iar un alt strămoș se înrolase în fruntea pandurilor de pe Valea Cernei, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Multe alte fapte ale străbunilor săi, istorisite neîncetat în familie, au lăsat urme adânci în sufletul tânărului fecior de țărani, întreținându-i dragostea pentru vatra părintească. Crescut în atmosfera aceasta de vrednicie a înaintașilor, deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
brânc”, păstrat și în greaca veche, care însemna “dârz”. O spune și Alecu Russo în lucrarea sa “Limba traco-geților”. Încă din planurile lui Brâncuși din 1936 trebuia să apară opera, care să povestească întreaga istorie a neamului, cu toate frământările străbunilor, cu ocupațiile lor. Brâncuși și-a ancorat arta în acele semne străvechi și simple, de veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, de la Sanctuarele Sarmizegetusei, “unde ar fi vrut să înalțe nesfârșitului un stâlp aurit așezat drept în mijlocul marilor sanctuare astronomice ale
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
cu ocupațiile lor. Brâncuși și-a ancorat arta în acele semne străvechi și simple, de veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, de la Sanctuarele Sarmizegetusei, “unde ar fi vrut să înalțe nesfârșitului un stâlp aurit așezat drept în mijlocul marilor sanctuare astronomice ale străbunilor.. Stâlpul ar fi vrut să-l înconjoare de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.”(Tretie Paleolog - De vorbă cu Brâncuși). Comentând despre munții pe care
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
printr-un Institut care să vorbească despre istoricitatea fenomenului Brâncuși în binomul Om - Operă. Ca să nu se uite în viitor și aceste grăitoare și puternice semne străvechi. De veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, îmbrăcate în semne și simboluri dacice, invocând străbunii, operele sale nu pot dispărea niciodată. Dorul de a trăi prin și în ființa acestui neam arde și luminează calea lungă a speranței. Creația brâncușiană este dorul ancestral, încărcat de bucurie amestecată cu tristețe dar mereu acel dor încărcat de
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
noapte, că vine iar ziua, așa cred că viața-i dar dumnezeiesc! (02.02.2010, Madrid, Polvoranca) Locul tău Murmurul apelor, mă duc în largul mărilor... Prospețimea aerului, în înaltul Cerului... Foșnetul pădurilor, în inima munților... Strigătul pământului, la glasul străbunilor... Semeția munților, la mândria Moților... Iar lanul câmpiilor, la truda țăranului... Mai stai, nu pleca!... Locul tău e-aici, ...unde-i Țara ta.” (Iunie 2010, Madrid, Polvoranca) Sărăcie, sărăcie... Sărăcie, sărăcie: Drag îți e românul ție! Lumea-ntreagă am umblat
ORIZONTURI de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358446_a_359775]
-
câțiva lei! Sigur nu te vei pricopsi și slugă-n țara ta vei fii! Mult și-n zadar ai să regreți, când vezi că prin trai rău plătești! Nu lăsa pradă ispitei, harul de înțelepciune ce ți l-au dat străbunii tăi în zestrea din rațiune! Nu vă lăsați duși sau mânați ca jivinele în turmă, când nu știți pe cine votați, dar puneți vot greu în urnă! Regretele sunt tardive, când ai dat votul Puterii! Iar momente decisive stau sub
SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358527_a_359856]
-
Atena Mariana Zară , Ed. Corgal Press, Bacău, 2010; prefața Cornel Galben 4.- „Lâng-o margine de lume” , Ed. PIM, Iași 2014. 5 .- „ Strajă cuvintelor” , Ed. PIM, Iași 2015. 6.- POVESTIRI. Partea I - Povestiri de la Trotuș , Ed. PIM, Iași 2016 7.- DIN STRĂBUNI Legende versificate , Ed. PIM, Iași 2017. 8.- De la Tăistan cetire. Versuri umoristice , Ed. PIM, Iași 2017. Am publicate articole, scenarii literare, poezii, în antologiile: 1.- „Educația prin muncă și pentru muncă” -CNOP , 1985 2:- „Sus cortina, copii !”, ed. GAFIT, Bacău
DATE BIOGRAFICE de LEONID IACOB în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357969_a_359298]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ATAVISM Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 325 din 21 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Atavism Au mânat strămoșii turme de mioare Înspre șes, spre munte - doruri călătoare. Sigur că străbunii o porneau călări Apărându-și vatra-n cele patru zări. Dorul de mișcare, schimbul de decor Moștenire este de pe vremea lor. Nu mă prinde locul, deși sunt statornic, Îmi place mișcarea, drumul lung și spornic. Sigur că străbunii mei iubeau
ATAVISM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358017_a_359346]
-
Sigur că străbunii o porneau călări Apărându-și vatra-n cele patru zări. Dorul de mișcare, schimbul de decor Moștenire este de pe vremea lor. Nu mă prinde locul, deși sunt statornic, Îmi place mișcarea, drumul lung și spornic. Sigur că străbunii mei iubeau frumosul Și în versuri simple-și aduceau prinosul; Sigur că străbunii mei cântau de dor, Poate de durere, pe măsura lor. De aceea mie îmi place să cânt, Să dau vorbei aripi și un nou veșmânt, S-ascult
ATAVISM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358017_a_359346]
-
Dorul de mișcare, schimbul de decor Moștenire este de pe vremea lor. Nu mă prinde locul, deși sunt statornic, Îmi place mișcarea, drumul lung și spornic. Sigur că străbunii mei iubeau frumosul Și în versuri simple-și aduceau prinosul; Sigur că străbunii mei cântau de dor, Poate de durere, pe măsura lor. De aceea mie îmi place să cânt, Să dau vorbei aripi și un nou veșmânt, S-ascult tril de păsări, să admir natura, Fulgii de zăpadă când se dau de-
ATAVISM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358017_a_359346]
-
în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la flori... Respectul profund și deschiderea lor către natura au făcut ca și aceasta să fie deschisă către ei și să le dăruiască ceea ce le era necesar
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la flori... Respectul profund și deschiderea lor către natura au făcut ca și aceasta să fie deschisă către ei și să le dăruiască ceea ce le era necesar. Străbunii considerau ca fiind sfânt pământul pe care călcau întrucât știau că pământul îi hrănește, le dă adăpost, îi protejează, le dă leacuri pentru orice durere. Pentru fiecare boală fizică , ei cunoșteau câte o „plantă-învățător” care să-i lecuiască. Ei știau
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > PLÂNGI AZI ROMÂNIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului PLÂNGI AZI ROMÂNIE... Dacă în trecut, întotdeauna, Străbunii noștri au luptat, Ca România să fie doar una, O națiune și un singur stat. Eu n-am bani nici de țigări, La mâncare sunt mereu în post, Copiii ne-au plecat în alte țări, Să-și caute în lume
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358102_a_359431]
-
țară-s la putere, Se gândesc doar la avere, De cei mulți, lor nu le pasă Că n-au ce pune pe masă. Și văzând că nu-i de șagă, Risipiți în lumea-ntreagă, Trag românii ca ,, nebunii”, Așa cum făceau străbunii. A plecat, oftând sărmanul Și e slugă orișicui. Face- orice, să iasă banul Pentru el și casa lui. Dar române nu uita, Nu uita de casa ta, Fă nepoții să vorbească Limba noastră, românească. ,, Unde-i unul nu-i putere
HAI ROMÂNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358152_a_359481]