1,024 matches
-
este romanul Adunarea și scăderea zilelor (1988), unde formula e jurnalul în jurnal. Asumându-și identitatea autorului, cu toate consecințele (ziarist la „Tribuna”, prozator etc.), naratorul se decide să țină un jurnal al transcrierii jurnalului din primul război mondial al străbunicului său, Victor Vlad, funcționar la banca din Făgăraș, refugiat în 1916 la Iași. Publicându-l fără nici o modificare, fără măcar să corecteze greșelile de ortografie, romancierul reproduce, în schimb, în josul unor pagini, extrase din presa timpului și din discursuri parlamentare (N.
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații, fiind excluși cei mai În vârstă (În special străbunicii). Renaut (1998) demonstrează că, În tipologia formelor de Întrajutorare intragenerațională, există două situații dihotomice: pe de o parte, familii solidare, iar pe de altă parte, familii Între care schimburile sunt foarte reduse. În opinia sociologului francez, majoritatea familiilor trăiesc situații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații și Își găsește legitimarea tocmai la intersecția generațiilor. Procesele de transmitere nu pot să fie Înțelese decât pe scara succesiunii temporale a generațiilor, căci ceea ce este transmis se află În raport cu ceea ce a fost moștenit, iar extinderea studiului la generația străbunicilor e de natură să crească profunzimea genealogică a legăturii dintre generații. Rolul organizării economice și sociale În dinamica Întrajutorării familiale, ajutoarele În timp, În bani sau În natură se adresează, mai ales, celor care au nevoie de ele, realizându-se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, Constantin (20.XII.1861, Iași - 14.II.1927, București), ziarist, prozator și autor de versuri. Era fiul unui mic boier scăpătat, Costache Milea, iar prin mamă, Maria, se trăgea din familia Tăutu, marele vornic Ioan Tăutu fiindu-i străbunic. Înscris, ca semibursier, apoi ca bursier la Institutul Academic din Iași, rămâne la cincisprezece ani orfan de ambii părinți. În 1878 devenea, tot aici, student la Facultatea de Litere și la Drept. Se apropie de ideile socialiste și, propovăduindu-le
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
lucrate de mână. Toate lucrurile, bibelourile cu inscripția localității... îmbrăcate în flori, care îți dau viață” (cadru didactic). „Unde este la noi, în Hănești, tradiția? La căminul cultural, la biserică, la artizanat, nu. Unde este prosopul care era, când erau străbunicii? Căruța cu care au cărat ei cărămizile, cu care au făcut căminul cultural... să spunem așa. Acolo găsești. Să se scrie undeva că este din Hănești sau Vorona... Intenționăm să facem un muzeu la biserică cu lucruri vechi”? (preotul). „...am
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
practica logoreei. Treptat, am acceptat că filozofia, literele, dreptul și chiar teologia sunt niște discipline care n-au ambiții mai mari decât rezolvarea unor litigii terminologice. Trunchiul culturii primite de-a gata se îndepărtase de rădăcinile cultului, atât de familiar străbunicilor noștri. Etica ne preocupa doar cu titlu de provizorat. Cum puteam deveni mai buni sau cum s-ar înmulți virtutea - aceste întrebări ni s-au părut foarte curând niște dileme inactuale și neîncăpătoare pentru amfiteatrele universității. Impudoarea curiozității, teama narcisistă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ascultase cu răsuflarea tăiată. Ă Lîngă aripa-i dreaptă erau înfipte niște harpoane. Ă Da, da, ale mele, harpoanele mele! strigă Ahab cu exaltare în glas. Dar continuă! Ă Atunci, lasă-mă să vorbesc, spuse englezul, cu umor. Ei bine, străbunicul ăla venerabil, cu capul și cu cocoașa albe, se repezi drept în cîrd, mușcînd cu furie saula harponului meu, înfipt în balena aceea. Ă Da, da, voia desigur s-o taie, ca să slobozească balena prinsă de voi - e unul din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din Zile slăvite care conțin mostre de siluire a limbii, imagini confuze (din cauza expresiilor încâlcite, nelucrate). Ceea ce, în ultimă analiză, exprimă o gândire întortocheată, neclară. Iată câteva exemple: Jurăm să creștem din pământul Trecutei noastre suferinți. Grădina dorurilor toate Din străbunici și din părinți (Luminile Roșului Octombrie) Ce să creștem? O grădină «o grădină a dorurilor?» O grădină «din străbuni și din părinți?» sau Și-aduce aminte fruntea-nsângerată În fața lui, semeț, jandarmul gras. Soția lui (a cui? a jandarmului sau
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe principiul povestirii în povestire și al ocolurilor narative, se circumscriu modelului romanului total al anilor ’70, combinând analiza psihologică, epicul obiectiv, fresca socială și cronica de familie. Străbunica Hedviga, mic roman de familie, e dominat de figura masivă a străbunicii, personaj înzestrat cu atributele unei făpturi mitice și simbolice pentru lumea așezată, solidă de dinainte de război, lumea din care provine „eroina” romanului. Bal la regina Portugaliei se desfășoară pe două planuri narative, care se intersectează prin intermediul personajelor și al acțiunii
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
deschise ale casei. Făcea să-i zăngăne zăvorul de pe lada de zestre și mătăniile vechi ale tatălui ei care stăteau deasupra. Desdemona apucă mărgelele. Începu să prefire, una câte una printre degete, exact așa cum făcuseră tatăl ei și bunicul și străbunicul, respectând o moștenire familială de Îngrijorare temeinică, precisă și codificată. Pe măsură ce mătăniile cădeau una peste alta, Desdemona se lăsa În voia lor. Ce se Întâmpla cu Dumnezeu? Ce era cu El de Îi luase părinții și o lăsase Îngrijorată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
inspira din numele împăratului. — Sunt cetățean roman, răsună sec răspunsul. Rufus cască ochii mari. Bănuia el ceva! Totuși este ciudat. Un german primește cetățenia abia după 25 de ani de serviciu, odată cu diploma militară de lăsare la vatră. Bunicul și străbunicul meu au luptat alături de Caesar când galii s-au răsculat sub conducerea lui Vercingetorix, spune orgolios tânărul. Se uită în jos la el. Continuă cu o superioritate abia disimulată: — Oi fi auzit ce s-a întâmplat la Noviodunum... Rufus își
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din stră-străbunicii mei (și al lui Seymour), ca să folosesc un exemplu savuros, era un faimos clovn, evreu polonez, pe nume Zozo, care, până la sfârșitul vieții, avea pasiunea de a se arunca de la mari înălțimi în butoaie cu apă. Un alt străbunic al lui Seymour și al meu, un irlandez numit MacMahon (la care mama mea, spre veșnicul ei merit, nu s-a simțit niciodată ispitită să se refere ca la un „drăguț“), era un tip care lucra pe cont propriu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
La Început, Subotin apărea de două ori pe săptămână, când toaca bătea de vecernie, miercurea și vinerea. Apoi vizitele sale se Întețiseră; venea În fiecare zi, nu numai seara, ci și dimineața. Iar la sfârșit apăru și Increatul, pe care străbunicul lui Ippolit, Ilia Holima, ca să se Îmbogățească, Îl cumpărase de la târg, aducându-l cu căruța până acasă Într-un sipet și Închizându-l apoi În pod. Se spune că sipetul era atât de greu, Încât caii trebuiau să se odihnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
după care continuă: „Cu șapte pâini și câțiva peștișori, prietenul vostru Iisus a săturat patru mii de oameni, ba a adunat și șapte coșuri de firimituri la sfârșitul ospățului. Desigur că acestea sunt doar simple povești, În care bunicii și străbunicii voștri au crezut. Noi ne-am lepădat de ele. Noi transformăm poveștile În realitate. Noi nu umblăm cu scamatorii ieftine de bâlci. Ba e albă, ba e neagră. La noi, lucrurile sunt clare. Puterea sovietică vă va da mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lui Dumnezeu prin care lumea vers unic s-a făcut apoi noi i-am scos ochii lăsând-o oarbă de cântec și nu vedeți după cum nu se vede adâncimea rănii sub cicatrice poem în alb și fir cusut de mână străbunicii mele n-am văzut niciodată pietre plângând știu doar sunete venind dinspre ziduri ca din odaia mică în care aștepta să moară ședeam pe trepte cu ochii-n ochii icoanei așezată deasupra ușii sub ștergarul cusut de mână ascultam cum
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
îmi pare rău că Imperiul Austro-ungar s-a prăbușit prea devreme. În Ardeal deja se crease „omul nou”, mittel-europeanul, omul ăla care se simțea confortabil și cu Clujul, și cu Clausenburgul, și cu Kolosvárul, și cu Clusiumul, și cu toate. Străbunicul meu, român get-beget a luptat în primul război mondial alături de austrieci, în Italia. A murit pe front, dar nici bunicii, nici mama mea nu aveau nici o ură pe Kaiser. Dacă-i întrebai ce sunt, ei ziceau întâi că sunt ardeleni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
splendidă cum e, de pildă, Lossky, dar percepeam „sacralitatea” vitei, a grâului, a prunilor. De aici și poanta aia simpatică: să ne ia ungurii Ardealul, dar să ne lase prunele! Tratamentul „tandru” era rezervat de bunicul animalelor, dar în cazul străbunicii domnea, cum îți spuneam, democrația biosferei: „Hai la buna să vă hrănească!” sau să vă ducă la culcare era o expresie pe care buna Măriții o folosea la adresa puilor și a mea. Eu făceam mofturi și eram monoalimentară. Acceptam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
până ieri, mi-am băut cafeaua de dimineață în cimitir, printre cruci, narcise, flori de prun, descoperind întâia oară pinul golaș, cu un ciuf verde în vârf. Stăteam pe dâmbul plin de flori, singurul om viu de acolo, foarte aproape de străbunici și bunici. Țineam strâns în mână cănuța de cafea, una galbenă cu toartă verde, cumpărată tatei pentru vara noastră comună. Beam o înghițitură și una o turnam alături. Asta fiindcă între mine și bunici s-a așezat tata, lăsându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
morții celor doi tineri care se iubeau (se convenise În cele din urmă că nu era vorba de o sinucidere!) era căutat de cei care povesteau În ura veche „de când lumea“ dintre cele două familii. Într-adevăr, acel bunic sau străbunic a cărui piele din palmă fusese găsită intactă s-ar fi răsucit de trei ori În mormânt dacă ar fi auzit că cineva din neamul lui, un băiat, voia să se Însoare cu o fată din neamul celor mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fratele, pe Florian Procopie Dumitrescu, tatăl Ioanei, pe care eu însă nu l-am cunoscut niciodată. De-a lungul vremii, o altă mătușă de-a mea, Manuela Burnea 2, verișoară cu Ioana, mi-a povestit despre lumea de altădată a străbunicului meu patern, pe nume Procopie Dumitrescu. Tatăl bunicului, un Dimitrov, fugise din Mace donia de frica turcilor. Manuela povestea că nu luase cu el decât o icoană făcătoare de minuni, care l-a salvat de la înec când a trecut Dunărea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Angelo, cercul de făclii ale Cuceritorilor fu Înconjurat de alte trei cercuri de făclii ale Apărătorilor. Noaptea se transforma În zi. - Nu!!! se auzi strigătul disperat al lui Ogodai. Nu e adevărat! Doar un nebun ar Încălca legea sfântă a străbunicului tău, Gingis han! Dar, dacă ai nevoie de dovezi, atunci Eternul Cer Albastru Îți va da dovezi! Yassa spune că un rănit poate fi reprezentat În luptă de cineva de același sânge! Lasă-mă să lupt, iar Tengri va arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vadă fratele, pe Florian Procopie Dumitrescu, tatăl Ioanei, pe care eu însă nu l-am cunoscut niciodată. De-a lungul vremii, o altă mătușă de-a mea, Manuela Burnea, verișoară cu Ioana, mi-a povestit despre lumea de altădată a străbunicului meu patern, pe nume Procopie Dumitrescu. Tatăl bunicului, un Dimitrov, fugise din Mace donia de frica turcilor. Manuela povestea că nu luase cu el decât o icoană făcătoare de minuni, care l-a salvat de la înec când a trecut Dunărea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de dor și de suferință. când am spus primul te iubesc, l-am spus tot în limba română, toți munții aceștia, toate râurile, toate văile și câmpia, cerul și orizontul, vorbesc tot în limba română, limba română sunt bunicii și străbunicii, limba română e tata și mama, limba română sunt copii și nepoții. limba română e veche cât veacul, în ea a vorbit și getul și dacul, cetate de suflet e limba română, pe-aceste meleaguri doar ea e stăpână, noi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de seamă. Când el fusese de vârsta lor, omorâse mai mult de o duzină de sălbăticiuni într-o jumătate de zi - lupi, căprioare și mistreți de toate soiurile. O dată a dus acasă cincisprezece urși și optsprezece tigri. Le povesti că străbunicul său, împăratul Kang Hsi, fusese chiar mai iscusit. În fiecare zi, el călărea șase cai până îi epuiza. Tatăl le ordonă apoi fiilor să-i arate ce sunt ei în stare să facă. — Cunoscându-și slăbiciunea, Hsien Feng era deprimat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și începe să se joace cu el. Tung Chih aleargă fericit, în cele din urmă ascunzându-se sub un scaun. Nu o iau în seamă pe Nuharoo, care îmi face semne din mâini să încetez. Spun mai departe: — Bunicul și străbunicul lui Tung Chih ar fi rămas dacă s-ar fi confruntat cu această situație. — Dar lor nu le-a fost dat să treacă prin această situație! explodează Hsien Feng. Nu pot să-i sufăr. Ei sunt cei care mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]