963 matches
-
nu vreau să afle din altă parte decât de la mine dacă va fi cazul. Dragă Andrea, nu trebuie să te explici. Faptul că maiorul von Streinitz te-a rugat să faci tot posibilul să o salvezi pe fiica mea, o străină despre care nu știa nimic decât că este foarte grav bolnavă, spune multe despre caracterul desăvârșit al acestuia. Iar contul bancar deschis pentru tine în Elveția arată grija discretă a unui om de bună condiție pentru femeia iubită. A vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de mai mulți ani, cu protagoniști din interiorul fostului stat federal, dar mai ales din exteriorul lui. Deși puțin mediatizată, această variantă poate fi susținută cu argumente solide și este în fond confirmată de atitudinea actuală a unor puteri (politice) străine. Un lucru mai puțin cunoscut este faptul că, în ciuda unor divergențe sau frustrări, conviețuirea multietnică și multiconfesională în spațiul fostei Iugoslavii funcționa bine și reprezenta, cu siguranță, un câștig remarcabil al experienței iugoslave. Dezmembrarea Iugoslaviei n-a fost produsul unei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Theodor Grigoriu, acasă, ascultat Harold în Italia (Berlioz) ideea de pelerin, care este chiar Artistul. Ascultat apoi Das klagende Lied de O. Mahler... La 18 ani, la Viena, el vede o fanfară pe care o pune în toate compozițiile sale (străină de țesătura sonoră a compoziției). O obsesie. La moartea sa, convoiul mortuar al lui Mahler se întâlnește întâmplător cu o fanfară care cânta același... Das klagende Lied... * Apropos de B. băiatul, înfiat al lui N. căruia îi muriseră mai înainte
Folclor, deținut politic și altele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8356_a_9681]
-
cumcă vechile tipărituri sânt departe de [a] avea importanța care li s-a dat de către d. Cipariu și că ele, fiind traduceri ad lieram din slavonește și grecește, coprind și cuvinte slavonești cu de prisos și o sintaxă cu totul străină a esprimat-o întîi d. Cihac într-o polemică cu d. Hasdeu, când acest din urmă imputase celui dentîi că nu le-ar fi citit. Acum însă d. Hasdeu dezvoltă și mai pre larg în prefață ideea lui Cihac, spuindu-ne că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cumcă vechile tipărituri sânt departe de [a] avea importanța care li s-a dat de către d. Cipariu și că ele, fiind traduceri ad lieram din slavonește și grecește, coprind și cuvinte slavonești cu de prisos și o sintaxă cu totul străină a esprimat-o întîi d. Cihac într-o polemică cu d. Hasdeu, când acest din urmă imputase celui dentîi că nu le-ar fi citit. Acum însă d. Hasdeu dezvoltă și mai pre larg în prefață ideea lui Cihac, spuindu-ne că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de alta cu acea superfluență de lingușire care dovedește ceva și mai rău și aduce aminte de casele de binefacere. Pîn-acum ni s-a întîmplat foarte adeseori să nu ne supărăm câtuși de puțin de opinia cea rea a ziaristicei străine și să nu ne bucurăm de părerea ei cea bună. Prea adeseori s-a întîmplat ca cea dîntîi să fie falsă, cea din urmă plătită, iar fabrica unora și altora e mai adeseori țara noastră chiar, în care vestiții corespondenți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fragedă și plină de căldură când mă săruta ca și atunci când eram mic, nu lâncedă și cu ceva de iască, așa cum era a altor doamne sau rubedenii care ne vizitau. Oricum glasul ei mi se părea straniu, străin, al unei străine, parcă nu mai era mama, soția tatălui meu, ci o femeie într-adevăr necunoscută de noi doi, căci, deși nu-i prinsesem, sau mai bine zis nu-i surprinsesem niciodată făcând sau numai dorind să facă dragoste, cum auzisem că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Indignat. Iar eu îți spun, zic, că vorbesc despre el așa cum merită. Și, la răspunsul meu, pac, îmi trântește și el telefonul în nas. Am gândit liniștită: am intrat într-o casă de străini, care mă tratează ca pe-o străină. Am să mă retrag, mi-am spus, fiindcă oricât încercam să ghicesc <starea de urgență> care mi se invocase, ceea ce văzusem eu cu propriii mei ochi îmi spunea altceva, că nu era vorba despre nici o stare de urgență. Atunci ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de fapt nu era chiar gol, și abia mai târziu, după ani, această coborâre mi-a revenit în minte cu acest amănunt: trebuia să duc eu acest rucsac, nu, i-l lăsasem să-l ducă ea, atât mi-era de străină... XV Clipe rare, de neuitat: nici nu știu când și unde ne-am despărțit și dacă măcar i-am spus bună ziua. Clipe minunate! Fără să știm ne cucerim în noi înșine un teritoriu inatacabil în care ne retragem apoi ani
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
văd chipul. O, nu, nu numai că era prea târziu pentru mine să mă retrag, dar ajunsesem prea departe: arăta așa cum visasem eu că trebuie să fie o femeie și cum visasem să fie chiar ea. Era Matilda, adică o străină, dar o străină de la începuturile lumii, alta nu mai existase înaintea ei, privirea mare, albită, halucinantă, sugera tocmai acest lucru, că venea de foarte departe, din ceața veacurilor. "Am venit, zise, pentru ca toată furia ta să-ți elibereze sufletul." Alte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu, nu numai că era prea târziu pentru mine să mă retrag, dar ajunsesem prea departe: arăta așa cum visasem eu că trebuie să fie o femeie și cum visasem să fie chiar ea. Era Matilda, adică o străină, dar o străină de la începuturile lumii, alta nu mai existase înaintea ei, privirea mare, albită, halucinantă, sugera tocmai acest lucru, că venea de foarte departe, din ceața veacurilor. "Am venit, zise, pentru ca toată furia ta să-ți elibereze sufletul." Alte cuvinte nu s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu le păsa de acel băiat și de nevasta lui, în orice caz nu era o chestie care le stătea pe cap. Numai cineva pe care îl iubim ne poate face să suferim, continuă Matilda, Tamara e pentru Artimon o străină. Totuși ține la ea, dar dacă ar iubi-o cu adevărat, s-ar chinui, ori asta e datorită ei, nu l-a făcut s-o iubească, putea să-l facă, ori ea nu l-a făcut, ar fi fost nenorocire
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
i-a crescut pe copii), dar nu s-ar zice că nu se descurcă sau că se plâng. Copiii nu simt sărăcia, se joacă, râd, se bat, se duc la școală, iar la mine se uită nu ca la o străină, dar nici ca la o mamă. Am ajuns să doresc ca tatăl lor să moară, s-o gonesc pe sora lui și să-i aduc aici... Dar n-are de gând să moară, arată bine, deși are acum șaizeci de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am plecat nici o frunte, zisei foarte degajat, aproape vesel. Ași fi făcut-o, dacă ar fi folosit la ceva!" "O! cât ai suferit, nătărăule, de câte ori veneai p-aici îți vedeam ochii turburi, care se uitau la mine ca la o străină, nici când plecai de-acasă nu erai în stare s-o uiți, stăteai puțin și te întorceai lângă ea. Până și tac-tău băga de seamă și mă întreba de ce n-o lasă el pe cotoroanța-aia? Te apăram: o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de ea dăruit mie erau tot ceea ce e mai de preț pe această lume. Restul nu e nerozie, dar nu găsea în ea nici un ecou. "Cum, dar ți-am spus!", zise după ce se întoarse. O contemplasem venind, ca pe o străină. Era voinică, o redescoperisem, bine clădită, imaginea însăși a fertilității, rănită acum de implacabile instrumente care curățiseră cu hotărâre din alcătuirea ei intimă rețeaua fină de sânge matern... Da, îmi spusese: sarcină toxică." Da, auzisem de astfel de sarcini. Îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai spuse Matilda și nu înțelesei dacă aceste ultime cuvinte fuseseră rostite de el atunci, sau acum de ea, încercînd o nobilă consolare aureolată. Se lăsă apoi o tăcere, ca să zic așa, plină de vid, pe care nici eu, nici străina din fața mea nu ne grăbirăm s-o umplem. În practicile yoghine se spune că starea de vid e superioară sentimentelor (chiar de fericire) care agită ființa umanoizilor. O fi la ei, la asiatici, care consideră fericirea drept cauză a suferinței
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
răcirea relațiilor româno - italiene, româno - polone și româno - germane; atitudinea titulesciană față de extrema dreaptă, atitudine diametral opusă celei a primului - ministru Tătărăscu; implicarea lui Titulescu în problemele interne românești; invidia unor politicieni români față de prestigiul său. Marea majoritate a periodicilor străine considerau că după înlocuirea lui Titulescu, politica externă românească nu se va modifica în mod semnificativ. Demiterea lui Titulescu a fost analizată de cel puțin 200 de periodice din 20 de țări, momentul fiind apreciat ca unul de importanță internațională
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ani; ba, mai în urmă, vin alții să impuie această limbă până și ca limbă de propunere în școale. Ori chinezește, ori ungurește este mai acelaș lucru. Pentru populațiile ario - europee ale Ungariei limba ungurească e fără îndoială egal de străină, prin organismul ei, cu cea chineză. Aceasta n-o spunem din dușmănie contra maghiarilor, ci pentru că ne-am convins după o sumă de fenomene că studiul acestei limbi formează o piedică însemnată pentru dezvoltarea intelectuală a populațiunilor de dincolo de munți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a atrage la Reformă și poporul românesc. Ei bine, biserica și Domnii noștri au combătut Reforma cu armele ei proprii. Au pus a se traduce cărțile bisericești în limba românească, au introdus limba poporului în biserică și stat, în locul celor străine hieratice. Daca chiar ar fi existat înclinări de dialectizare a limbei noastre, ele au încetat din momentul în care biserica au creat limba literară, au sfințit-o, au ridicat-o la rangul unei limbi hieratice și de stat. Din acel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
am spus-o și o repetăm: pe cât timp consângenii noștri nu se vor bucura peste hotară de drepturi egale cu celelalte naționalități mai mici la număr, pe atâta timp Austro-Ungaria e o putere străină, foarte străină pentru noi, egal de străină cu altele, vecine ori depărtate. Impopulară, imposibilă chiar va rămânea o învoială, oricât de strâmbă, pe câtă vreme suntem batjocoriți în sângele, în legea, în limba noastră. Și în sângele nostru românesc, nu în de alde Pherekydis, Giani, Carada etc., în limba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adeseori expresia nu e a unui teoretician propriu-zis, ci se înfățișează ca aproximare metaforică a „ideii”, fiind asumată de o voce individualizată, ce se vrea exponențială. Poemele în proză conservă astfel de urme ale unei poetici mai explicite, dacă nu străină de atmosfera generală a operei (întrucât e conturată cu instrumente similare celor din poezie), în orice caz mai puțin organic legată de trama narativ-simbolică a poemului în proză propriu-zis. Dar, înfățișându-se astfel, aceste pagini nu fac excepție de la regula
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
astăzi nu a mai rămas aproape nimic concret dintr-o asemenea moștenire, cu excepția unui noian de amintiri, de regrete și de nostalgii fără acoperire, ca și a vechilor peisaje urbane, Împestrițate astăzi de o populație atât de indiferentă și de străină În raport cu mediul pe care Îl traversează. Această colosală operă de distrugere nu a fost desăvârșită, desigur, nici de naționalismul secolului al XIX-lea, nici măcar de politica de „românizare” și de „regățenizare” a autorităților românești din perioada interbelică, ci, mult mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a grecocatolicismului În subteranele vieții publice din România anului 1988, precum și În conștiințele multor concetățeni de-ai mei. În orice caz, vorbele lui Periș m-au uimit și m-au mâhnit, deoarece reacția despre care Îmi vorbea era cu totul străină de intențiile mele. Mie Îmi erau dragi acei oameni despre care scrisesem, aveam rude și strămoși greco-catolici (cei mai Îndepărtați, de care aveam cunoștință, fiind chiar preoți uniți din secolul al XVIII-lea), pentru ca acum să aflu că articolul În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de culoare albă-gălbuie uniformă în toată masa, lipsită de aglomerări stabile, particule arse sau corpuri străine; mirosul și gustul trebuie să fie specifice, de lapte tratat termic (de fiert). Este interzis pentru consumul uman, laptele praf cu gust sau miros străine (de rânced, mucegai, alterat etc), cu aglomerări stabile de corpuri străine, ca și cel neomogen și cu particule arse. Aprecierile de natură organoleptică pe laptele praf se realizează în aceleași condiții ca și la laptele de consum, în baza criteriilor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
din Gura Motrului, pentru care a pregătit aceiași sumă. Un important venit, de aproximativ 5000 de galbeni, după cum este menționat În testamentul său revine instrucției fetelor. În această perioadă existau școli ținutale pentru fete, ideea școlilor mixte fiind cu totul străină acelui timp. De abia În 1859, În vremea mandatului de ministru al instrucției publice, exercitat de către V. A. Urechia s-a decis ca În școlile de băieți din sate să se poată admite și fete de la 6 la 12 ani
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]