1,751 matches
-
spre acel simbol al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe labele puternice, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de orice epigon ce i-ar nega valoarea. La capătul
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
în ciuda vântului rece care accentua senzația de frig. M-am retras și am pătruns în holul de la intrare, spațios, curat și călduros Am întrebat agentul de pază unde este sala de festivități. Era chiar în fața mea. Am urcat agale treptele străjuite de balustrade și am pătruns în sală. Am rămas impresionat de mărimea ei și de bogăția lămpilor de iluminat, dar nu am avut timp să o studiez în detaliu și să observ persoanele ce se foiau printre staluri ori rândurile
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
că nu mă vezi, nu mă mai poți atinge ... nu putem merge pe punctele cardinale ale unei mări abrupte, pe insulele îndrăgostite de depărtare, trebuie să stăm în prinsoarea timpului, în scenariul care ne reproduce zi de zi, întotdeauna altfel. Străjuim familia și conștiința ... aducem lapte, dăm bani, plătim taxe și zâmbim frumos dacă vine cineva ... Dar de visat când avem voie, când se ridică cortina sau când se lasă de tot, cu toată greutatea ei? Cine spune? Dar cel care
CRISTALUL FĂGĂDUIT – DIN NOI, ÎMPREUNĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357176_a_358505]
-
Doamnei și calcarul ars al Mateiașului. Aici, în curba drumului spre Meșterul Manole, iscusitul clăditor de istorie și făuritorul unei bijuterii arhitecturale, a fost o casă cum multe nu-s în Domnești, o casă tradițională argeșeană, a unor oameni înstăriți, străjuită de turlele Bisericii din Sus lângă care, se știe, este un lăcaș sfânt, de pe la 1828, declarat monument istoric. Aici, în această casă, s-a născut Titus, în miezul verii anului 1932, în zodia Leului, norocind familia Petre Podea, pentru că mai
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
personalităților primilor boieri-oșteni și viteji glogoveni-mehedinți, care împreună cu alți asemenea lor, au pus temelie graniței de apus a Țării Românești, dând prin excepționale fapte de vitejie și înțelepciune nume și renume de Mehedinți acestor locuri și mai ales munților care străjuiau granița țării spre apusul plin de provocări. Stau mărturie despre virtuțile Glogovenilor faptele de vitejie și spirit românesc ale unui Lupu Pharnicul Mehedințeanu, viteazul căpitan al lui Mihai Viteazul în fața căruia”și-a vărsat sângele” la Călugăreni ispravă pentru care
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
alta întârzierea întâlnirii înlesnindu-mi prilejul cunoașterii unei părți a orașului și oamenilor ei. A doua zi de la sosire am făcut câțiva pași în jurul apartamentului din acest cvartal de pe Coffee Road. O zonă liniștită cât cuprinde, peluze bine îngrijite, arbori străjuind străzile care se întretăiau cu o precizie geometrică dej� vu și care se “vărsau” mai toate în artera principală, dotări comerciale specifice zonelor mai depărtate de centru, case de locuit întinse la sol, cele mai multe fără etaj cu excepția apartamentelor grupate și
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
I-a plăcut foarte mult la Vancouver. În America de Sud a ajuns în Brazilia, în orașul carnavalurilor, Rio de Janeiro. Vizitând bătrâna Europă, i-a rămas la suflet insula Santorini, din Marea Egee, cea mai frumoasă din salba de insule grecești ce străjuiesc cu legendele lor, țara uneia dintre cele mai vechi civilizații, civilizația greacă. „Mă consider un om împlinit!” Luciana Stănilă este un om împlinit: a reușit să urce cea mai înaltă treaptă academică, profesor universitar doctor în microbiologiela una dintre cele
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
că picioarele calcă pe lespezi de piatră netede. Și-a plimbat privirea lateral, și-a răsucit trupul și a înțeles că a lăsat în urmă culoarul imens plin de lumină. În față se lărgea un platou muntos acoperit de iarbă, străjuit de conifere ce urcau până departe, unde privirea lui nu mai putea pătrunde. Călca pe iarba moale, întrebându-se de ce este atât de verde și fragedă. Nici nu a observat că ajunsese la poalele unui versant ce se ridica semeț
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
Vreau /să ard cenușă pân’ la capăt./ Nu vreau/să-mi fii amintire-n treacăt,/Vreau/să-mi fii învolburare/de cascade”. (Ardere) În timp etern rămân nemuritori cei doi îndrăgostiți. Iubirea pătimașă, întreagă, totală - asta vrea poetul. „Voi, copacii” „Străjuiți poene necosite/și cu fragi,/voi, copacii/care-ați fost cândva/pădure”. Sugerează melancolie, aduceri-aminte din tinerețe, din viața verde și fericită. E-atât de unic artistul/creatorul! Atât de unică clipa, secunda, poezia și irepetabilă ființa umană, că nici măcar
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
Și așa cum profetic spunea Brâncuși : “Dacă într-o zi omenirea, cu toate înfăptuirile ei, va ajunge la capătul drumului - ei bine - omenirea noastră se va avânta dincolo, trecându-și viața și lumina asupra altor omeniri. Acesta este mesajul Stâlpului meu, străjuit de Masă și de Poartă...Să arzi ca o flacără..să te prefaci în fulger legând cerul cu pământul. Viața monumentelo mele, înconjurate de frații mei arborii, va fi și ea lungă. Nu uita: sunt trei opera deschise larg către
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
bine păstrate și ascunse în nenumăratele catacombe, situri datând din perioada creștină timpurie. Biserica Solomoni, în care se regăsesc unele fresce datând din secolul XII, este renumită și foarte vizitată, având o reputație vindicativă, conferită de un copac sacru care străjuiește intrarea în lăcașul sfânt și care se spune că are puteri vindecătoare, cei suferinzi, atârnând pe ramurile acestuia răvașe pe care scriu afecțiunile și durerile lor. Toate acestea sunt legate de istoricul minunilor întâmplate aici și aceste credințe se pare
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
în ultimul rând, cel mai impresionant dintre ele, Aphrodite Hills, construit în ultimii ani, în zona Petra tou Romiou, nu departe de renumitele stânci ale Afroditei. Numele grecesc Petra (piatră) este asociat cu legendele din vremurile bizantine despre grănicerii care străjuiau coasta cipriotă aici. Se spune că atunci, unul dintre aceștia, Digenis Acritas, a reușit să țină departe de insulă jefuitorii și pentru a respinge unul dintre atacuriloe acestora, a clătinat o piatră imensă de pe malul stâncos, prăvălind-o asupra dușmanilor
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
O lumină puternică, înmănuncheată în steluțe cu petale albe și roz ce acopereau pământul. Cireși și nuferi, caiși și magnolii, se culcau pe țărâna de sub picioare învăluind-o cu Lumină. Drumul de țară se destrăma îndemnându-mă să urc serpentine străjuite de verdele crud izvorât din coroane înalte, părând să coboare din albastrul senin al înălțimilor... Iar eu am alergat desculț să-mbrățișez izvorul ce mă-ntâmpina cu mirosul pur al florii de colț. Referință Bibliografică: Floare de colț / Marian Malciu
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358469_a_359798]
-
și a dispărut în galeria ei, începînd probabil să sape o alta pe sub pămînt, pentru că asta face toată ziua ... Firicelul de vînt s-a mai înfășurat de cîteva ori pe după tulpinile delicate ale florilor și a dispărut în pădurea ce străjuia poienița cea plină de flori. Tare se mai bucurau stejarii cei semeți și fagii cei puternici cînd se zbenguia vîntul printre crengile și frunzele lor verzi. Întreaga pădure fremăta de plăcere, animalele ieșeau din ascunzișurile lor, ca să se răcorească, și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
apa care se unduia argintie prin mijlocul lui, iar podul arcuit și puternic părea să unească două lumi ce se reflectau una în cealaltă, ca într-o oglindă magică. Dincolo de culme, privirile li se risipeau pe platoul imens și verde, străjuit în depărtare de munți uriași, iar pădurea, care cobora dealul pe partea cealaltă, părea o cetate medievală cu turnuri de piatră veche, încremenită în propria ei solitudine. 39 PERSONALITATE EXCENTRICĂ În văgăuna cea binecuvîntată de Dumnezeu sînt două feluri de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
ALTĂ SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
simțit când timpul s-a scurs. Mediul din jurul parcului din centrul orașului Moldova Nouă era împodobit cu steaguri tricolore, cei prezenți fiind decorați cu un mic semn al marii sărbători, adică un mic steguleț tricolor. Sentinele cu echipament de paradă străjuiau Monumentul Eroilor. Soborul de preoți din parohiile orașului au realizat slujba religioasă impusă de protocol, dar cuvântarea de final a preotului Iconom Iova MEGHELEȘ a dat o mare importanță evenimentului. Un cuvânt bine documentat a fost prezentat de profesorul de
1 DECEMBRIE 2011 LA MOLDOVĂ NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358084_a_359413]
-
nenorocit, Oppius Sabinus, în 102, de moarte lovit Și a lui Cornelius Fuscus mort în aceste ținuturi Barbare, sălbatice și bătute de vânturi Când zăpezile înghit razele de soare. Sângele roman cere răzbunare! Să se știe că la Roma Traian străjuiește. Pe cine vrea pe acela îl cucerește. ...De altfel, dacii, au simțito pe pielea lor În prima străpungere a hotarelor. Apoi, bogățiile acestei țări ce se află în sânul ei Le-ar sta mai bine podoabe Romei. Bogatul pământ al
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
taine, când zâmbești, apatic, Rostogolind speranțe-n infinit? Și-n patima de gânduri prinsă-n pripă De trena umbrei trase prin lumină Te înfășori, mai zăbovești o clipă, Cu răzvrătirea-ți fără de pricină Frângi toata truda zbaterii de-aripă Ce străjuia iubirea-ntr-o verbină. Poate ți-aduci aminte Poate ți-aduci aminte, într-o doară, De două vorbe spuse cu sfială Când ai pășit în liniștea-i astrală Ce-o înrobise-n plânsul de vioară Și viața se scurgea din
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
se vedea câmpia interminabilă a Bărăganului, nu fusese vandalizat de furia oarbă a poporului. Trecuseră ani buni la mijloc de la data naționalizării și clădirea aceasta nu-și schimbase deloc aspectul ei impunător. Aceiași lei împietriți, așezați cu capul pe labe, străjuiau lângă treptele clădirii, păzind parcă intrarea. Deși-mi petrecusem copilăria în curtea lagărului de concentrare, cum fusese colhozul acela, ce te întâmpina încă de la intrare cu o afecțiune tovărășească: BINE AȚI VENIT! COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCȚIE 7 NOIEMBRIE, aș comite
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
din mers, fluturii albi ca zăpada cu picățele zboară nestingheriți de la o varză la alta. Puii de găină de diferite dimensiuni și culori se pierd prin iarba verde și grasă ce acoperă uniform podeaua ogrăzii. Într-un par de fier străjuiește la colțul casei o minigăleată proxi, în care seară de seară culeg ouă nestresate de țară. Un bidon albastru de plastic , proaspăt spălat, așteaptă să fie echipat cu murături pentru iarna proximă și atât de reconfortantă. Nevastă-mea își face
IERTAŢI-MĂ CĂ-S FERICIT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358250_a_359579]
-
făcut, arată-mi cum, că te dau cu capul de toți pereții și-ți scot și ochii din cap, boule! Tot spaima de mutilare acționă și de data asta. Se aruncă disperat în hăul întunecat ce se deschidea hulpav, amarnic străjuit de jungla părului negru și creț al mătușii. Era totuși cu antrenamentele la zi așa că, la sfârșit, aceasta se declară destul de mulțumită de explicațiile primite. Se dovedi și bună la suflet deoarece, la reluări, îi mai arătă pe unde nu
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
al prăpăstiei în speranța de a mai găsi ceva... uitând să mai privească spre „lumină” - spre zările albastre, spre un cer “mult prea mare și mult prea înalt”... pentru o existență atât de umilă și atât de ... efemeră... Lumină care străjuiește liberă, regală, nestingherită - această sumbră priveliște... așteaptă parcă - căutători însetați de adevăr pentru care - toate prăpăstiile pot avea partea lor luminoasă! ...... Din când în când „ni se pare” că suntem chemați din fundul prăpăstiei spre lumină... Agățându-ne de liane
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]