7,303 matches
-
slavei și chipul ființei Lui și Care ține toate cu cuvântul puterii Sale. (Evrei 1, 2-3). Conform Hronografelor, cărțile de cronologie bisericească, primul om inițiat divin în astrologie și cosmologie la cca 300 de ani de la Facerea lumii, a fost strămoșul seminției noastre Sith, Scith = Dreptul lui Dumnezeu, om bun, blând și înțelept (Hronograf sec. XVII). Sith, Scith întru răpirea sa de Îngerul (Gavriil) a văzut așezarea făpturii celei de Sus, frumusețea cerului și mișcarea acelora. Alergarea soarelui și a lunii
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
și craci mai adăugăm gr. kratos “forță, putere” cu derivatul pankration “atotputernic” care iarăși trebuie să se derive dintr un nume de soare cum ar fi actualul Akerta în limba yupik din Ciukotka și Alaska (Extremul Orient rus, respectiv SUA), strămoșii populației yupik și ai indo- europenilor trăind împreună ori în contact acum multe mii de ani. Termenul grecesc e derivat din i-e * kret, de unde și skr. kratu, putere, avest xratu, v. engl. hard etc. Așadar putem presupune un i
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
și lucrarea „Ruginoasa - istorie, credință și cultură”. Această carte, pe lângă faptul că oferă cititorilor informații amănunțite despre localitatea Ruginoasa, instituțiile importante din comunitate și oameni remarcabili ai locului, oferă perspective interesante, dar și controversate, legate de identitatea neamului românesc, plasând strămoșii localității și zonei la începuturile omenirii. Precizăm că Ansamblul Muzeal „Alexandru Ioan Cuza” din Ruginoasa găzduiește evenimente culturale de excepție, în luna noiembrie urmând să se desfășoare pe lângă expoziția legată de viața și activitatea Elenei Cuza și un concert de
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446050917.html [Corola-blog/BlogPost/344796_a_346125]
-
și despre...Hristos” și aici, pe o plajă generoasă sunt înscrise nume de notorietate din istoria creștinismului dar și creatori noi care L-au descoperit și au dorit să-i închine un gând. Un alt capitol este intitulat „Pe urmele strămoșilor Traco-Geto-Daci” și aici istoria își spune cuvântul. Un capitol destul de interesant este numit: „Pocăința ziditoare” și aici sunt aduse exemple de femei care s-au pocăit, cum a fost Maria Egipteanca. Și „Patimilor lui Hristos” autorii le dedică un capitol
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii, și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_poporul_roman.html [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
MOLDOVA LUI ȘTEFAN Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova, Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slova Să ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră
MOLDOVA LUI ȘTEFAN de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1436858655.html [Corola-blog/BlogPost/365902_a_367231]
-
copiilor, Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut cum sărută Câmpia lacrimile Timpurilor trecute în singurătate ? Referință Bibliografică: Doină / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi
DOINĂ de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/ana_maria_bocai_1409167942.html [Corola-blog/BlogPost/357261_a_358590]
-
27 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Străbat cărarea vieții ceas de ceas, Îmi număr pașii către nemurire, Să râd, să plâng, adesea fac popas, Și iar pornesc la braț cu-a mea menire... Pe drumuri mă-nsoțește umbra mea Și a strămoșilor uitați, blândă povață... Mă luminează în tenebre a mea stea, Și-n gând mereu, doar dragostea de viață. Din când în când mi se alătură Răbdarea, Să ia pe umeri ale mele lacrimi, Și la răscruci ne despărțim adesea, Ea
LA DRUM CU VIAȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1477586266.html [Corola-blog/BlogPost/340480_a_341809]
-
că vă iubiți... - Bunicule, cum poți vorbi așa! - se rușină Elena. - Nu te sfii, fata mea! Și eu eram timidă ca tine, dar până la urmă l-am luat pe bunicul tău de bărbat, zise cu blândețe bunica. - Pătrule, din moși strămoși se pare că pe aceste meleaguri ar fi fost un principe al cărui nume îl porți. - Să fiu de viță nobilă și așa de sărăntoc? - râse tânărul. - Este poate doar o simplă coincidență... Oricum, s-a dus vremea principilor! - Noi
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
om un astfel de moment. Chipuri senine, veselie, amintiri și voie bună, aceasta a fost atmosferă ce s-a creat după spectacol. Fiecare românaș prezent acolo era dornic să povestească cu patos și nostalgie despre meleagurile natale, despre părinți și strămoși, despre satul, sau curtea de la țară... Făcea această cu toata ființă să, refulând parcă din interior un dor de mult stăpânit pe care acum prinseseră momentul oportun să-l elibereze și să se elibereze. După astfel de discuții emoționante, multi
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Roca_george_o_piesa_de_teatr_george_roca_1375958993.html [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
Părintele Sofian. Ediția a doua, revăzută și adăugită de Constanța Costea și Ioana Iancovescu. Ed. Bizantină, București-2012, p. 628) Pământul îi dorul ce „mușcă” din sufletul celor ce-l iubesc, subliniază Petru Baciu. Pământul îi templul în care odihnesc osemintele strămoșilor noștri, cu nestinsele lor măriri. Duhul lor ne veghează cu lacrimile lunii, cu nisipul de aur al stelelor, cu razele soarelui, murmurul apelor, geamătul de altădată al codrilor, care în vremi de primejdii le-a fost casă, îmbărbătare și altar
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Podul Înalt, Călugăreni, Șelimbăr, Codrii Cosminului, Mărăști, Mărășești și Oituz, precum și cântece de voie bună ale horelor din zilele de sărbătoare cu cer arzător și zări adânci fără amurg. Pământul cu mânăstiri și brazi, leagănul și legământul sfânt pentru care strămoșii noștri au luptat și au murit pentru ca urmașii urmașilor lor să aibă un loc de veci. Nu-l părăsiți! Această pledoarie care asumă în firea dacoromânului, tradiția, legământul, testamentul, continuitatea, nemurirea, demnitatea, credința, mistica jertfei și dragostea fiecărui naționalist creștin-ortodox
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, tatăl său, unchiul Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în Dobrogea. „Dar să-l ia odată, dă-l Doamne încolo de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el” își zicea Victor în sinea sa. Îi părea rău după căruță
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Sombrero Chino, Santa Cruz și Rabida, într-o croazieră cu vaporul Golondrina. Am discutat extensiv cu simpaticul nostru ghid, señor Milton Ulloa, despre habitatele naturale și transformările lor.După ce am observat multe animale și plante care au evoluat diferit de strămoșii lor veniți de pe continent, am consultat, reîntors la Universitatea New Mexico (UNM), unde activez, o variată literatura științifică despre viața animalelor și plantelor, despre reproducerea acestora și despre multiplele teorii ale evoluției.... VII. - EXPEDIȚIE ÎN ANTACTICA (6) - CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA
FLORENTIN SMARANDACHE by http://confluente.ro/articole/florentin_smarandache/canal [Corola-blog/BlogPost/376547_a_377876]
-
capetele plecate ! Îndreptați spinările încovoiate ! Alungați tristețea și lipsa de speranțe din aste zile. Nu mai stați timorați și complexați în fața unei Europe care ne datorează însăși existența. Amintiți-vă din nou de Marele nostru Ștefan. De toți moșii și strămoșii care nu au lăsat neamul să piară. Cu sute de ani înainte de Americi, teroriști, CIA-uri, Al- Qaede și atentate regizate, Ștefan cel Mare și Sfânt administra Islamului cea mai mare înfrângere suferită vreodată de vreo armie musulmană din partea unui
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
situația României din prezent pe toate planurile, inclusiv militar, trebuie să ne amintim măcar că eram într-atât de neclintiți pe vremuri, încât administrăm înfrângeri umilitoare puternicilor lumii. Iar celor care nu sunt încă convinși de forță și spiritul războinic al strămoșilor noștri, le prezint o scurtă comparație între proporția de forțe întâlnită între „marile” bătălii ale Europei Apusene și confruntările militare ale voievodatelor românești. Faimosul Război de o sută de ani, bătăliile de la Azincourt, Formigny, Castillon sunt confruntări între oști care
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
preoți și cântăreți de strană, spre a lumina întru credință neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânța - vrednicul slujitor
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Privesc la rotitoarele astre, Trec ca soldații cuvintele, râzând și plângând, Se spânzură de zările- albastre. Ce frumoase sunt toamnele pe la noi, Umbre de nori îngână cocorii în zbor, Coroana Carpaților e făcută din carne și os, Din moși și strămoși ce-au murit maiestos. Sunt călător peste vecia de mâine, Migrez într-o lume din Marele Paradis, Las în urmă jocul de patimi ce ne frământă Și lacrima ce pică pe ultimul vis. vineri, 9 septembrie 2016 Referință Bibliografică: pe
PE ULTIMUL DRUM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1473405179.html [Corola-blog/BlogPost/375951_a_377280]
-
ianuarie pentru a scăpa de frigul și neplăcerile ei. Cum și la români există acest obicei al scuipării magice m-am gândit încă o dată la o continuitate getica în spațiul african prin migrarea și stabilirea geților dincolo de Mediterana (getulii find strămoși ai kabililor de astăzi!), teorie pe care o studiez și pe care o dezvolt în ultimul timp în lucrările mele... La români, obiceiul scuipatului este foarte vechi pierzându-se în negura timpului și nefiind nicidecum suficient studiat. De aceea am
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
încheieturilor mâinii ori a degetelor înaintea începerii unei lupte, etc.) Prin urmare, încă din vechime, popoarele ar fi considerat scuipatul drept ... un antidot valoros contra tuturor relelor, un mod de a consfinți ori de a unge. Se știe că geții , strămoși deopotrivă ai românilor cât și ai kabililor/kabirilor? din nordul Africii, posedau cunoștințe avansate și de magie dar și de medicină generală astfel încât nu este exclus ca obiceiul scuipatului să dateze dintr-o astfel de perioadă istorică. Mă gândesc și
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
este de fapt o formă a așanumitei magii simpatice, care presupune transferarea și absorbirea personalității aceluia care se dăruiește în semn de prietenie. Astfel avea loc transferul spiritului și întâlnirea astrala a celor doi interlocutori lucru valabil probabil și pentru strămoșii kabili ori români. Iată câteva dintre practicile vindecătoare străvechi, legate de scuipat, ale românilor: La diverse boli, simplul act al scuipării sau însuși scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință. Mărturie despre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul Cuvioasa Parascheva nu numai în Moldova, dar și în Transilvania și în Țara Românească. Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit pe pământ în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură în
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… by http://uzp.org.ro/sfanta-parascheva-cea-mult-folositoare-impactul-si-influenta-ei-in-viata-cea-evlavioasa-a-crestinului-contemporan/ [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
nu mai este sigur?!), ci și foarte riscantă. Căci de-abia te vei hotărî să optezi pentru un personaj mai răsărit din noua istorie și la țanc specialiștii doritori de senzațional îți vor demonstra fie că respectivul personaj nu-i strămoș de-al nostru, fie că el n-a existat niciodată în realitate, că adică a intrat în istorie fără certificat de atestare și înmatriculare... Dar tot rău-i spre bine. Nu reușim să ne scriem istoria, poate reușim să scriem
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
până în vremea invaziilor gepizilor - poate să fie chiar anul 567. O poveste de dragoste și de solidaritate, de îngrijorare, de apărare și de conștiință a apartenenței la aceeași această viță daco-românească; o poveste a conștiinței de drept asupra moștenirii din strămoși și a conștiinței de datorie față de urmași. O relatare lirică și în același timp dramatică despre evenimente care sparg liniștea, parate de evenimente care reinstalează pacea. O carte construită prin schimbări de ritm și joc al registrelor tonale, în care
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Izvor_de_neam_piatra_funturii_milian_oros_bodava_baia_mare_enesis_2009_.html [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
FRAGMENT Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana Blandiana: ,,O țară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]