2,423 matches
-
geografie). Într-un alt plan de preocupări se înscrie și efortul dascălilor școlii, de a fi adevărați depozitari ai valorilor morale și cultural-orale, continuatori ai tradițiilor de seamă ale satului, ai portului și limbii frumoase, ai datinilor străbune, ai jocului strămoșesc. Căminul cultural a fost locația care a polarizat aproape permanent energiile creatoare ale dascălilor, în multe din sferele activității cultural-artistice care caracterizează o comunitate dinamică, cu un dezvoltat simț al cumpătării și al creației materiale și spirituale. Dintre ele, activitatea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
de caustică? Poziția ta față de mine, seamănă perfect cu a unei italience geloasă, în postura de soție. - Și româncele sunt tot de gintă latină. Doar cu sprijinul legiunilor voastre romane, care acum aproape două mii de ani, ne-a cucerit Dacia strămoșească, a luat naștere acest amestec de latinitate. Din relațiile sexuale dintre bărbații voștri și femeile noastre au apărut progeniturile ce au dat naștere nației române. - Da, de aceea învață româncele atât de repede și ușor limba italiană. Pentru că o au
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1429192704.html [Corola-blog/BlogPost/357735_a_359064]
-
Hristos, vreme de foarte mulți ani!... De aceea, pentru noi, începând cu anul 2007, ziua de de 30 Iulie, va comemora totdeauna, acest eveniment închinat despărțirii doar vremelnice și numai pământești de cel de-al cincilea Întâistătător al Bisericii noastre strămoșești - naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt și din patria luceafărului Mihai Eminescu!... Drept urmare, în
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… by http://uzp.org.ro/pro-memoria-noua-ani-de-la-trecerea-la-cele-vesnice-a-preafericitului-parinte-teoctist-arapasu-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane-1915-2007/ [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și referire la el, așa încât, după cum am pomenit și mai sus, Patriarhul Teoctist al Bisericii noastre strămoșești - naționale și al neamului nostru românesc, este ca un far ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… by http://uzp.org.ro/pro-memoria-noua-ani-de-la-trecerea-la-cele-vesnice-a-preafericitului-parinte-teoctist-arapasu-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane-1915-2007/ [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
ci învățătura Lui, Evanghelia Lui.” „În cuvintele Lui simple se ascundeau și se descopereau adevărurile fundamentale ale creștinismului.” Dumnezeu ne-a dat pe unicul Său Fiu care prin răstignirea Sa a rupt porțile iadului eliberându-l pe om de păcatul strămoșesc. Chiar și în chinurile cele mai groaznice, după biciuire și răstignire, pe cruce, Mântuitorul adresează Tatălui ceresc o scurtă rugăciune pentru cei ce l-au crucificat: „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac.” Prin Învierea Domnului nostru Iisus Hristos omenire
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_pedagogice_si_catehet_radu_botis_1387637364.html [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
Acasa > Stihuri > Momente > E ZIUA TA... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului E ziua ta, minune strămoșească Primește-n dar modestul meu cuvânt Așa cum gându-mi știe să rostească De ziua ta să fie legământ Că te-am iubit, cinstit și respectat, Ți-am venerat iubirea ce mă cheamă, Din trupu-ți m-am hrănit și adăpat Și
E ZIUA TA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/E_ziua_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/351535_a_352864]
-
bine a făcut Părintele Gavriil Stoica, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! Dumnezeu
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_patru_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1345721249.html [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]
-
de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1689 din 16 august 2015. Limba noastră românească, Este limba din străbuni, Limba-n care scriem vesuri, Limba-n care suntem buni. Limba noastră românescă (Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească, Ce-o cântăm și o vorbim. Nu e limbă mai frumoasă, Nu e grai ca graiul meu Când în limba românescă Îl slăvesc pe Dumnezeu. Limba mea e-așa de dulce Parcă-i miere de albine! Dor îmi este-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
lume-or fi. Așadar, pe copii și pe nepoți Citește mai mult Limba noastră românească,Este limba din străbuni,Limba-n care scriem vesuri,Limba-n care suntem buni.Limba noastră românescă(Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească,Ce-o cântăm și o vorbim.Nu e limbă mai frumoasă,Nu e grai ca graiul meuCând în limba românescăîl slăvesc pe Dumnezeu.Limba mea e-așa de dulceParcă-i miere de albine!Dor îmi este-n limba mea,Când
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
mulți români au fost atacați pe stradă sau în propriile case. Din această cauză mulți români nu își etalează identitatea națională și chiar nu recunosc că sunt români. În acest fel suntem obligați să ne uităm limba maternă, obiceiurile noastre strămoșești, să uităm de „ai noștri”... lucru de neconceput într-o societate modernă. Așa ajungem să devenim dezrădăcinați! Dar deseori excepția întărește regula, mulți români s-au integrat bine și sunt respectați și recunoscuți ca buni profesioniști și ca oameni de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
mireasă Ne-a fost furată-n zi de post. Și obidită prin străini, Umblat-a tot să fie-un veac; Și tot se luptă printre spini În drumu-i spre cerdac. Gătește-te din nou Tu, obcină frumoasă, În mândru-ți strămoșesc trusou Și vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei sta Și straja fi-vor nașii, Iar sufletu-ți va
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1434126222.html [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
este o legendă, că Isus este într-adevăr, Fiul lui Dumnezeu și că trebuie să mă raportez cumva la El. Mi-am dat seama că și eu sunt păcătos.” „Cum de ești tu gata să te lepezi de credința ta strămoșească și să treci la altă religie? Cum de nu te gândești că lucrul acesta e un păcat, îți renegi biserica în care te-ai născut, biserica în care ai fost botezat?” “Am învățat că înainte de toate trebuie să-mi iubesc
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_romeo_bistreanu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/355326_a_356655]
-
sau în urma unor afaceri necurate. Ce-au spus prietenii voștri, cunoștințele voastre despre voi? Romeo Bistreanu: - Mulți colegi au fost uimiți, alții au avut puterea să mă atace personal: „Cum de ești tu gata să te lepezi de credința ta strămoșească și să treci la altă religie? Cum de nu te gândești că lucrul acesta e un păcat, îți renegi biserica în care te-ai născut, biserica în care ai fost botezat?” Le răspundeam: „Eu nu vreau să reneg pe nimeni
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_romeo_bistreanu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/355326_a_356655]
-
izvoare. Remarcabila forță identitară a satelor românești ”veșnicia s-a născut la sat”cum scria cu adâncă înțelepciune și îndreptățire marele filozof Lucian Blaga) s-a exprimat însă tacit și în acest spațiu , prin păstrarea și dezvoltarea limbii și credinței strămoșești, a datinilor și obiceiurilor, miturilor, legendelor, eresurilor, precum și valorilor esențiale ale artei, culturii și civilizației românești. Cercetarea sistematică, cu mijloace moderne, și punerea în circuitul științific al acestui imens tezaur de valori istorice, culturale și de civilizație, conservat”în situ
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
țara bucuriilor și durerilor Mele, frumoasă țară, care ai trăit în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate... Frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă am împărtășit-o atâția ani, al cărei vis strămoșesc l-am visat și eu, și mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre alte națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută... Am credința
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_tesamente_care_dor_regina_maria.html [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]
-
din frumoasa zonă și Țară a Oașului, care au contribuit la construirea și înfrumusețarea acestui măreț edificiu al culturii și spiritualității autentice, fiind convinși că el va contribui la consolidarea vieții noastre bisericești și românești, din acest binecuvântat ținut creștinesc, strămoșesc și românesc, al Oașului și Sătmarului!... Un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Consilier - Relații Culte, Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Mesaj de apreciere si felicitare - 2012... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mesaj_de_apreciere_si_felicitare_2012_stelian_gombos_1340797058.html [Corola-blog/BlogPost/355093_a_356422]
-
pirandele furară ghivecele cu flori din fața clădirii și apoi se retraseră la cârciumi să dezvolte ideile despre Glodexit. Pe scurt, acestea erau cam două! Prima era ieșirea din Uniune și declararea unui stat socialist urmând ca să le fie retrocedate pământurile strămoșești pe care le mai primiseră de câteva ori și tot de atâtea ori le vânduseră iar statul nou creat să se ocupe de toate problemele, ei urmând ca, tot în mod tradițional, să stea pe șanțuri, să bea și să
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
sute de ani/. De ce-au murit acești soldați/ Să-i plângem și s-aducem flori?/ I-au plâns și i-au jelit cumplit/ Părinții lor de mii de ori./ Ei au murit cu gând curat/ Să apere ce-i strămoșesc/ Și țări străine au ajutat/ De-aceea aici se odihnesc./ Pământ străin, cum ai primit/ Tineri ca florile de crin/ Să doarmă aici de zeci de ani/ În fața lor, eu mă închin!/ Câte soții, copii, părinți/ Au povestit cum v-
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA by http://uzp.org.ro/sarbatorirea-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-2016-la-zvolen-in-slovenia/ [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
laleaua neagră și aerul proaspăt și relaxant al pădurii, frumusețea și parfumul florilor de liliac. În acest an, sărbătoarea a început vineri seara, la ora 21, când vizitatorilor li s-a oferit un impresionant spectacol nocturn, dedicat focului și horei strămoșești. Locuitorii din această zonă a țării par a avea un adevărat cult al focului care de-a lungul timpului pentru ei a avut funcții multiple: pregătirea hranei, încălzirea locuinței, încălzirea propriului trup când se aflau departe de casă, la pădure
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
de-a fi și la fel de mare, urmașilor de vorbire și de neam. Că pentru popor, nimic nu-i mai groaznic precum tunet din vestea de robire ce-aduce sorții unui trai amarnic, cu biruri și poveri de viețuire! Cu vitejie strămoșească-n cuget își conducea oștirea-n luptă dreaptă. Și înălța lăcaș creștin, de suflet, când bătălia era câștigată. Stau mărturie-n vreme să grăiască, lăcașuri de credință și cultură. Ecou să fie-n vatra românească, pe file de istorii și
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
a luptat ades cu otomanii ce năvăleau doar cu scop cotropitor, prin credință-n luptă biruia dușmani. Chemând pe Domnul, să-i vină-n ajutor. Ca voievod din neamul moldovenesc, credința și-a păstrat nestrămutată, cum moștenit-a în tronul strămoșesc. Țara cârmuind spre mai bună soartă. Ce exemplu mai mare de virtute poate dovedi cineva prin fapte, ca Ștefan-Vodă, când învins în lupte, punea eșec pe ale lui păcate?! Când turcii îi amenințau hotare, chema viteji, cu gândul de-a
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
de moarte nu-i e frică, încăleca pe cal ce-n luptă-l ducea. Biruitor dorind să se întoarcă, săruta sabia și cruce-și făcea. N-a pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite, din trup și-a înălțat suflet la Domnul. Eu scriu
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
PROTOPOP BOIAN ALEKSANDROVICI, VICAR ADMINISTRATIV AL TIMOCULUI Părintele Protopop Boian Aleksandrovici este un păstrător și ocrotitor al românilor din Valea Timocului, care luptă din răsputeri pentru păstrarea identității românești. Deoarece meritele lui sunt mari, mai ales pe tărâmul păstrării credinței strămoșești, i-am solicitat un interviu pentru a-și expune opiniile despre identitatea românilor din Valea Timocului. 1.- Cât de importantă este sărbătoare Învierii Domnului pentru creștinii ortodocși din Șerbia de Răsărit? Românilor așa-numiți vlahi ortodocși din Valea Timocului, Sfintele
Biserica – păstrător al valorilor spirituale by http://uzp.org.ro/biserica-pastrator-al-valorilor-spirituale/ [Corola-blog/BlogPost/92646_a_93938]
-
spiritualității noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum jumătate din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu președintele acestui înalt for bisericesc în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii noastre strămoșești, au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și, de asemenea, a autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi i-au fost colegi și colaboratori în diferitele comisii
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_antonie_plamadeala_.html [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
Febra care-i măcina și trupul și gândirea, nu lăsa loc imaginației, nici speranței că limba ebraică va fi învățată, vorbită în casă, în stradă, în școli și universități și poporul unit prin limbă își va apăra pământul și casa strămoșească. Contemporan cu el, Eliezer Ben Iehuda se străduia să alcătuiască primul dicționar al ebraicii reînnoite... Ce asociație de gânduri și goană de idei, ca să ajung la Itamar, fiul lui Eliezer Ben Iehuda, primul „copil ebraic” adică copilul obligat de tatăl
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]