2,407 matches
-
aceste deducții sunt îndreptățite, atunci putem să numim pe Mircea întemeietor al ierarhiei bisericii naționale și independente, un nou titlu de glorie, pe lângă cele cunoscute ale marelui domn. Adevărat voievod, vrednic de recunoașterea, canonizarea lui în rândul Sfinților Bisericii noastre strămoșești și românești, motiv pentru care mă rog lui Dumnezeu - Cel Preabun și Sfânt, să-i ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit și autentică desăvârșire, demersal și împlinirea ce o are: aceea de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
o întâmplare. În orașul acesta (Varșovia), din țara aceasta vecină nouă, am văzut acum câteva zile două tablouri. Unul înfățișează pe Horia, celălalt pe Cloșca. Sunt falnici. Cu pușca peste spate, pistoale la brâu și în privire adunată toată dârzenia strămoșeasca, scrutează zările și sfidează dușmanul. În ei doi sunt toți Moții. Port românesc, cu mana'n șold, caută cu privirea fulgerătoare pe cel care ar voi să le stea în cale. Două tablouri ! Le-a găsit aici, acum o săptămână
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
primăvară, Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu." Prin Dumnezeu iubim oamenii, însă numai prin prefațarea unui chip diafan ce îngemănează puritatea dumnezeiasca putem iubi de la mult la și mai mult!! Isus, venind pe pamant pentru răscumpărarea păcatului strămoșesc al oamenilor, vorbeste pe înțelesul tuturor în parabole, iar despre faptul iubirii precum că Iubirea de Dumnezeu ar fi inseparabila de cea a semenilor, doar întreabă: Poți da copilullui tău pâine, iar aceluia al vecinului pietre zicandu-i că tot
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare cu ciorbă de pui, curcanul rumenit, friptura de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite, cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
scumpă peste Prut - Orheiul îl cunoaște de demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii Economice din
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
din Biblie” - mi-a spus interlocutorul meu, care practicase avocatură în Boston. “Din acest punct de vedere cred că sunt doar șase biserici” - i-am răspuns eu, gândindu-mă la biserică ortodoxă care, pe lângă Sfântă Scriptură, mai are și tradiția strămoșeasca, acele seturi de legi nescrise care au fost transmise prin viu grâi de-alungul generațiilor. Fiind convins că în final va găsi contextul pe care-l caută, l-am asigurat așadar pe omul nostru că are la dispoziție șase biserici din
NECESITATEA REFORMEI IN BISERICILE ROMANESTI DIN SUA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348163_a_349492]
-
din minarete chemînd credincioșii la geamie: Lia-illiaha il- Allahu Muhammad Rasul Ulla! În acest timp îmi fac planul pe ziua în curs. Mai întîi o să merg să-mi iau pîine. Deschid teșchereaua făcută în Lituania, dar - shit! - îmi scapă imprecația strămoșească: nu mai am nici un chior de money. Nu-i nimic, mă împrumut la prietenul meu venit din Grecia. Mai întîi voi lucra cîteva ore pe computerul american la traducerea mea rusească. După aceea voi călători cu autobuzul german, luat la
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
DĂ-NE DOAMNE Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dă-ne Doamne libertate că suntem săraci și goi, n-avem bani, n-avem palate dar avem credintă-n noi. Dă-ne glia strămoșească cu țărână roditoare, dă-ne ploaie să rodească câmpurile ca o floare. Dă-ne Doamne mirul sfânt să ne ungem cu credință, dă-ne și al tău cuvânt să ne-ajute-n biruință. Dă-ne Doamne sănătate casa plină de copii, și
DĂ-NE DOAMNE de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347594_a_348923]
-
a mântuirii veșnice: Dragostea întru Dumnezeu - Sfânta Treime, iubirea față de Măicuța Domnului -Fiică a Neamul nostru cel Sfânt, cu Eroii, Geniile, Martirii, Mucenicii, Mărturisitorii și Sfinții lui, dragostea față de Patria sacră, iubirea față de poporul său: comunitatea prezentă și Biserica Ortodoxă Strămoșească, dragostea față de Mamă - Micul dumnezeu, iubirea față de Mentorii spirituali: Bunici, Dascăli, Duhovnici, dragostea față de Familie și iubirea față de aproapele - ca mărturisitor al dreptei credințe din Neamul Ortodox. Dacoromânul se naște din Iubire înainte de a se naște: mai întâi prin Dragostea
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Părinții mei s-au dezlipit din vis Alunecând în umbră sub pământ, În cer o poartă albă s-a deschis Ca sufletul să intre în cuvânt. Tata ară câmpu’-n interior Cu plugul strămoșesc cel tras de boi,p Mama toarce fuior după fuior S-aibă-n iarnă ce țese la război. Fluieră prin oase câte un vânt De crucile ușor li se-nclină, Prin aerul zidit în duhul sfânt Ce satu’-l împinge sub colină
PĂRINŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347710_a_349039]
-
mă pierziatunci ... X. DĂ-NE DOAMNE, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014. Dă-ne Doamne libertate că suntem săraci și goi, n-avem bani, n-avem palate dar avem credintă-n noi. Dă-ne glia strămoșească cu țărână roditoare, dă-ne ploaie să rodească câmpurile ca o floare. Dă-ne Doamne mirul sfânt să ne ungem cu credință, dă-ne și al tău cuvânt să ne-ajute-n biruință. Dă-ne Doamne sănătate casa plină de copii, și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
vieții în multiple forme de manifestare: dragostea față de părinți și copii, față de profesori, față de natură, față de cei care ne sunt aproape zi de zi și pas cu pas pe întortocheatele cărări ale vieții, dragostea față de Creatorul divin și de credința strămoșească, dragostea față de neam, țară și limbă, dragostea față de un suflet pereche, dragostea ca fundament al vieții de familie, dragostea ca fir conducător al filmului vieții fiecăruia dintre noi... În contextul general al conștientizării efemerității existenței umane și implicit al sentimentelor
DRAGOSTEA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349974_a_351303]
-
este mai rea decât a celor legați doar de un singur loc al existenței? Greu de spus. Adevărul se așează greu în matcă și adesea viața se scrie după reguli ciudate. Viața emigrantului este mai deosebită, ieșită de pe făgașul tiparelor strămoșești. Trăim într-o societate cu alte valori, asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu mai multă atenție și înțelegere și să ni le însușim, ca să nu mergem contra curentului. Trăim sufletește în două țări și le iubim pe amândouă, căci
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
Dar mirosul sarmalelor și al acelor preparate care în aceste zile stau pe masa noastră, cum mă îmbrâncesc la amintirea bunătăților și țuica fiartă de pe masa din casa părintească, la „zaibărul” dătător de sănătate, cu atmosfera de familie cu temeiuri strămoșești? Nu pot să mă abțin și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce cârnați, ce cozonac!... Și ce jambon știa să facă tata! Afumat cu rumeguș de lemn după ce era pus
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
și-a adus cu el și geru' Și te-ai îndurat, Tu, Doamne, să ni-l iei pe blandu' Vieru?! Ai făcut înc-o minune, ai știut dorința lui, Ca să-ți cânte Ție-n ceruri, și Mihai, și dumnealui. Plânge vatra strămoșească, plânge colbul de pe cărți, Că Moldova e și astăzi pusă-n cui pe două hărți; Va mai fi nația bravă? Spune tu, că ești în cer, Scrie-ne vreo epistolă cu o pană de înger! Referință Bibliografică: În aceeași limbă
ÎN ACEEAŞI LIMBĂ SFÂNTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361784_a_363113]
-
de-a curmezișul acțiunii.Însă Eminescu îi răspundea:”Dăi fără milă în ei! “Cu această ocazie poetul a publicat un articol în Timpul în care spunea, printre altele, că Ștefan apărătorul Moldovei și al creștinătăți este un sfânt al Bisericii noastre strămoșești. Prin noiembrie în același an un ziarist anonim scrie în publicația liberală Democratul, atacândul pe Poet , spunând că “Domnul Eminescu ne-a obijnuit cu nebuniile sale publicate în Timpul . Cu ocaziunea sărbătorilor de la monastirea Putna acest domn a îndrăznit să-l
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
afla din nou la București. În 1883 părăsește Bucureștiul și este internat într-un sanatoriu din Viena. De aici trimite o scrisoare în țară, în care vorbește de demoralizarea sa și de foamea nepotolită, dorind să se sature „de mămăliga strămoșească”. În decembrie 1884, după un drum în Italia, la Florența, se înapoiază la Iași. În august 1885 se află la băi lângă Odessa. În vara anului următor pleacă din București la băile Repedea de lângă Iași, iar în noiembrie, la ospiciul
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc. Referință Bibliografică: Călușarii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 519, Anul II, 02 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
Folcloric „Maria Tănase”, emblemă de prestigiu a românilor, care promovează valori culturale naționale și universale, de susținerea tinerelor talente autohtone care bat la poarta afirmării, de punerea în evidență a melosului Olteniei îndrăgite, de a păstra tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșești, de a reliefa posibilitățile de exprimare a instrumentiștilor orchestrei conduse de maestrul Nicu Crețu, consacrarea unei trupe cu renumiți dansatori de mare valoare, dar și a menținerii „genialilor” care au slujit cu înaltă credință muzica - fiind îndrumătorii celor tineri... Știu
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
chip neîncetat, pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și de care (sau la care) mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de oameni - studenți și cadre didactice, într-un cuvânt pentru noi toți!... Cugetând acum, în aceste clipe, la activitatea și la personalitatea domniei voastre foarte complexă
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
a făcut Părintele Gheorghe Lițiu datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și a înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și de oameni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine, așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale, celei
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
1946, porțile de comunicare cu cei dragi din țară, fiind închise, din cauza sistemului totalitar, gânditorul se retrage în carapacea sa „franțuzească” izolându-se și mai mult de compatrioți. Asta nu înseamnă că se va desprinde total de limbă și obiceiurile strămoșești. Deseori va sări în picioare, parcă vrând să anunțe că el tot român a rămas în gândire și obicei. Ion Ianoși, în lucrarea sa Idei inoportune, (Editura Cartea Românească, București, 1995, pg.120-122) îl acuză pe Emil Cioran în mod
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre, Legănat de cărărui
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
respect legile țării, să execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerințele regulamentelor militare și ordinele comandanților și șefilor mei, atît în timp de pace cît și în timp de război. Jur să nu-mi precupețesc sîngele și viața pentru apărarea pămîntului strămoșesc, independența și suveranitatea patriei, cauza socialismului. Dacă voi călca jurămîntul meu, să suport pedeapsa aspră a legilor Republicii Socialiste România. - Caporal ! Lasă-l să scrie ! După cum vezi, a învățat jurământul militar pe dinafară. - Soldat Bert ! Cât timp ți-a luat
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
respectiv - în fond, parte anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau măcar să și-o slăbească. Dar nu s-a întâmplat așa, ca, din păcate, în cazul multor români basarabeni, care și-au pierdut de tot plămada strămoșească. Rădăcinile poetului Ionel Căpiță, pesemne, trecând clandestin pe sub albia Prutului, l-au hrănit pe acest prizonier neîngenunchiat, în fiecare zi de prizonierat, cu seva proteică a Neamului rămas în Vatra Țării. De aceea DRAGOSTEA - de neam, de țară și de
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]