2,445 matches
-
ACTERIAN, Jeni (22.VI.1916, Constanța - 29.IV.1958, București), memorialistă. Dintre cei trei copii ai lui Aram și Haiganuș Acterian, A. era mezina, frații ei mai mari fiind Haig și Arșavir. A copilărit în orașul natal, strămutându-se curând, împreună cu familia, la București. Va face aici liceul, la „Notre-Dame”, luându-și bacalaureatul în 1935. Se înscrie la Facultatea de Filosofie, absolvită în 1940, după care încep pentru ea greutățile. Nu găsește alt loc de muncă decât la
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
ani: inamicul era veșnic bătut, nu departe de graniță. Cântecele pe care i se întâmpla să le fluiere promiteau: „O să întâmpinăm dușmanul în mod stalinist!“ Vitebsk, Cernigov, Smolensk... Într-o bună zi, până și topografia aceea bizară dispăru. Orașele se strămutară ca pe o hartă mototolită. Soldați dezorientați alergau prin Dolșanka: nemții încercuiseră mai multe divizii. Satul, ocolit, se pomeni pe acel ciudat teritoriu din interiorul armatei inamice. Cercul se strânse, alungându-i pe locuitori spre pădure, apoi dincolo de râul ciuruit
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ȘI REVOLUȚIA INTELECTUALĂ ÎN SECOLUL LUMINILOR La început a fost lumina mediterană și Europa a fost pe jumătate... Apoi statuile Greciei s-au dus să se piardă în ceața nordului și s-a născut filosofia. Și lumina Mediteranei s-a strămutat prin vitralii în crepusculara ambianță a catedralelor. Și a fost universul gotic. Și lumina picturii mediteraneene a fecundat umbrele interioarelor și s-a făcut Rembrandt și Vermeer. Apoi Europa a plecat să-și încerce miracolul în toate peisajele pământului. Dar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ea nu intră deloc În mormânt (rămâne mereu „afară”, de strajă) totuși ei și numai ei i se arată Isus Cristos Înviat. Nu lui Petru, nu „ucenicului iubit”, ci doar unei femei Înlăcrimate, disperată la gândul că trupul Mântuitorului fusese strămutat din mormânt. Scena poate fi interpretată În două sensuri, unul nefavorabil, altul favorabil Mariei Magdalena. Favorabil: femeia ajunsă În fața mormântului descoperit Își dă seama că Domnul a dispărut, dar nu pricepe taina Învierii. Îi cheamă pe cei doi discipoli care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În 1923, se transferă la Teatrul Național din Cluj. Dar în stagiunea 1938-1939, mult prea devreme pentru vitalitatea lui artistică, se vede pensionat. Însoțește totuși colectivul Naționalului clujean la Timișoara, în perioada cât instituția ardeleană a fost nevoită a se strămuta acolo. Prin 1943, avea o funcție oarecare la Cenzura militară. După 1944, va activa în cadrul Teatrului Muncitoresc și al Teatrului de Stat din capitala Banatului, primind, în 1949, o catedră la Institutul de Teatru (unde este ales și rector). În
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
loz în plic) și anonimul supraveghetor care își alcătuiește denunțurile către autorități sub forma unor scrisori (în materie de literaturizare a imbecilității suspicioase și invidioase, acestea constituie tot ce s-a scris mai expresiv în literatura română). Vocile nopții (1980) strămută căutarea adevărului social și individual din mediul intelectual în mediul muncitoresc: tânărul Ștefan Pintea părăsește facultatea pentru a lua viața de la început, ca muncitor, viețuind într-un cămin de nefamiliști, printre lumpeni ce-și conservă, în fericita lor ignoranță, autenticitatea
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
și fabricațiunei pieilor în general”, de care beneficia tatăl. În mai 1887, familia Călugăru se întoarce la București. Serviciul tatălui determină frecvente mutări până în 1901, când ofițerul demisionează. Din 1905, se pare, Maria Carabella se stabilește la Paris, părinții ei strămutându-se în Belgia. C. a învățat în particular, susținând examenele pentru cursul primar între 1893 și 1897 la Școala Primară de Fete nr. 11 din București. Urmează apoi cursuri în diverse institute particulare și își trece bacalaureatul în 1906, la
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Atunci, din vechea uliță, născură câteva hudicioare. Dar asta n-a durat mult. Se electrificase satul din deal iar ulițele din țarină rămaseră doar cu lampă. Atracția pentru vatra cea nouă se potoli și, una după alta, casele se desfăceau, strămutându-se în sat. Prefăcută după foc, în câțiva ani, numai străvechea casă a holteiului mai stăruia între copaci, lăsată din nou într-o râlă și trasă în pământ. Cu crengi înmugurite în fiecare an, o adăposteau corcodușii bătrâni din jur
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
deportați în Babilonia. Și-au adus cu ei de acasă zeii ancestrali, desigur, pe Adamilki și Nergal, spiritul ciumei, patronul protector al Cuthei și Sidonului, dar s-au închinat în locuri înalte și lui Jahve, stăpânul pământului în care fuseseră strămutați. Au învățat legea zeului noii lor patrii. Își mușcă buzele cu furie, o furie neputincioasă de data asta. Atunci, el de ce nu poate crede - măcar în glumă, sau de formă - în aceste religii caricaturale după care se dă în vânt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a fost instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac pe Nipru și Don spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
voi arunca dinaintea Mea, 40. și voi pune peste voi o veșnică ocară, și o veșnică necinste, care nu se va uita." $24 1. Domnul mi-a arătat două coșuri cu smochine, puse înaintea Templului Domnului, după ce Nebucadnețar, împăratul Babilonului, strămutase din Ierusalim și dusese în Babilon pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, pe căpeteniile lui Iuda, pe lemnari și fierari. 2. Unul din coșuri avea smochine foarte bune, ca smochinele care se coc întîi, iar celălalt coș avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Luhitului, și scot țipete de durere pe drumul Horonaimului. 6. Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeața, și nu mai este nici un fir verde. 7. De aceea strîng ce le mai rămîne și își strămută averile dincolo de pîrîul sălciilor. 8. Căci țipetele înconjură hotarele Moabului, bocetele lui răsună pînă la Eglaim, și urletele lui răsună pînă la Beer-Elim. 9. Apele Dimonului sunt pline de sînge, și voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de la 18 aprilie, închisoarea devenise peste noapte centrul noii revoluții. Ofițeri de legătură între diferitele nuclee veneau și plecau cu ordine, fără ca totuși comandantul fortului Elvas să îndrăznească să se opună. După achitarea și eliberarea complotiștilor, centrul mișcării insurecționale se strămută la Lisabona. Aproape în toate garnizoanele ofițerii se angajează, prin declarații scrise, că se vor revolta îndată ce vor auzi semnalul. Șeful insurecției era generalul Alves Rocadas. Și când pretutindeni se aștepta, dintr-un moment în altul, izbucnirea revoluției - generalul Rocadas
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ca la o cucoană, ce socoți dumneata... Și numai iaca, într-o zi, o prind c-un flăcău, pe malul Prutului, într-o luncă... Da’ nici eu nu știu cum am dat peste dânșii... Și sar eu asupra hatalăului, îl bat, îi strămut fălcile, și sar și asupra ei, ș-o bat... Dar n-am putut s-o bat așa de tare, parcă-mi era milă de dânsa... Credeam că dac-oi pune genunchiul pe ea, se frânge. Ș-atuncea am zis așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
crescut Haia, fata lui Leiba Sanis. Până la șapte ani n-a cunoscut altă lume. Mahalalele românești erau tot așa de departe, ca și America. La șapte ani, tată-său Sanis, om sărac, și Rifca, cu toți copiii lor, s-au strămutat la Bărgăoani la țară. Acolo aveau o rudă, Meer Avramovici, care făcuse o leacă de avere cu crâșma și avea nevoie de un credincios. S-a dus Sanis la Bărgăoani în sat și a început să facă negustorie în crâșmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
li se impunea să-L insulte pe Profet? Domnul să-i facă parte de rugăciunea și de mântuirea Sa. S-o facă, dacă sunt siliți, repetă el, dar să spună contrariul în inimile lor. Acestor oameni care, din pricină că nu se strămutaseră, trăiau cea mai cumplită dintre torturi, muftiul le dădu numele de Ghuraba, Străini, referindu-se la Cuvântul Trimisului lui Dumnezeu: „Islamul a început străin și va sfârși străin. Raiul este al Străinilor“. * * * Pentru a-i chema pe musulmanii din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Înalță azi aceste mese la care stăm și ne-ospătăm... Să bem, deci, și pentru morți, și pentru vii...” La toate acestea, medicul mai adăugă o frază alambicată, din care se putea deduce că locatarii vechilor morminte ce-au fost strămutate de la locul lor sunt ceva mai vii decât mulți din mușteriii ce se Înghesuie la mese. „Faceți cumva aluzie la cei prezenți?” Întrebă Bikinski. „Păi ar avea vreun rost să-i zgândăr cu vorba mea pe cei absenți?” Spunând acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
unor bejenari veniți din Galiția, care au format cătunul Ruși<footnote Gh.Enache, Belcești.Studiu monografic, I, Iași, 2007, p. 140. footnote>, precum și a supraviețuitorilor epidemiei de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni<footnote Ibidem, p. 138, 154. footnote>. Potrivit Condicii liuzilor, din anul 1803, în satul Belcești se aflau 95 birnici, 6 scutelnici și 11 bejenari, însumând 112 nume<footnote Th.Codrescu, Uricariul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
cădeau picături pe plușul verde pictat cu gouache ce acoperea masa. Lina, gospodină neobosită, le ștergea cu un șervețel brodat. Ochii Lenorei erau fixați pe fereastră, căutând poarta cea mare de intrare. Acolo era concentrată și privirea lui Mini. O strămuta numai câte puțin pe ceea ce se petrecea împrejur. Se uita acum la cele două fete, Elena și Nory, rezemate de pervazul vitrajului dinspre terasă. Nici Nory nu se ocupa de Mini. Nu-i arunca priviri sarcastice despre întîrziere, sau pointe
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
am dus să i-1 scot și eu pe al lui. N-avea nici o scăpare! E pe canapea în halat, și papuci! Un om nesuferit! ... ca toți, de altfel! se corectă Nory. Mini, bucuroasă că nu e nevoie să se strămute, se cuibări mai bine în fotoliu. - E ger, Lino, întocmai ca acum cinci ani când am venit încoace Ții minte? - Da! aprobă Lina, care era un tip afirmativ. - Nu! zise Nory, negativă din principiu. Nu! Lina nu ține minte, dar
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mode comice, ca un număr vechi dintr-un jurnal umoristic cu ... ieșite din curs. Tecuciul, Mizilul îi păreau simpatice suburbii mărunte: erau vestigii de moravuri, pe care Je pipăia delicat cu mintea: erau fișe de caracterizări mărunte, pe care le strămuta pentru nevoie cu gindu 1. Amica Nory nu putea suferi provincia mică: "Cuiburi de ploșnițe", la figurat ca și la concret, zicea. Nu simțea pitorescul orășelelor scunde, in care fiece om pitulat, reprezintînd disproporția unei aspirațiuni prea mari pentru adăposturile
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Hallipa era un om distins, un vinător admirabil, un muncitor demn de stimă. Păcat că era așa de necăjit; Mini întinse urechea. Lăcomia nu explica îndestul ditirambul. Elogiul lui Hallipa în vorba lui Rim era ceva neobicinuit și admirația lui, strămutată de-a dreptul de pe Lenora pe bărbatul ei, o surprindea și o îndruma spre noutăți mari. - Să fi văzut ieri ciorchinele de păsări calde! Le-a adus bietul om, el singur. Hallipa în formă de "biet om" era ceva peste
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
vie, care din mumificarea lor dăinuitoare le dăruia transformărei, deci traiului și pieirei. Se uită să admire încă o dată, și cea din urmă, portretul doamnei Calliope, bunica; când se întoarse de la ușă să-1 vadă, RU-1 găsi cu ochii. Poate ii strămutaseră. 101 Mini nici nu se așezase bine și, profitând de zgomotul pe care-1 făcea automobilul cu care se întorceau, spuse Linei, care picase ca un pietroi pe resorturile perinilor: - E nebună! Drept răspuns, Lina, cu o indignare care părea a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ei, avea o logică perfectă: aceea a distruperei Cine poate închipui durerea, convulsiile, agonia trupului sufletesc până când omoară în făptura lui o ființă? Lenora ucisese în ea pe Doru și acum căuta să se ucidă în el. Durerea ei se strămutase însă pe locul unde fusese fericită, pe opera aceea care făcuse dintr-însa, prin pasiune, stăpâna Prundenilor. O chinuia despărțirea, pierderea acelei așezări, pe care o socotea a ei proprie și dorea totuși nimicirea ei. Ea știa prin ce muncă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]