784 matches
-
urî; vacă; viață; pe viață; viciu; viclenie; violent; violență; vrajbă; vrăjmaș; nu vreau să simt acest sentiment; zadar; zgîrcit; zgîrîi; zglobie (1); 795/263/74/189/0 urît: frumos (185); hidos (34); neplăcut (34); om (14); rău (14); negru (11); strașnic (10); dezgustător (7); murdar (7); nașpa (7); defect (6); deștept (6); scîrbos (6); băiat (5); comportament (5); groaznic (5); monstru (5); neîngrijit (5); ploaie (5); vreme (5); animal (4); caracter (4); ciudat (4); drăguț (4); fată (4); hîd (4); înfățișare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capitolul despre "ghemul vieții", motiv ce i-a inspirat autoarei cele mai pertinente observații cu privire la soartă, parte și noroc. Este de remarcat o variantă de text măiestrit cizelată ca imagine poetică arhaică inspirată din tehnica de aprindere a unui foc strașnic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ți-aș da foc și te-aș aprinde, / Pe trei părți, / Cu lemne verzi / Și pe-o parte, / Cu uscate, / Că de tine nu am parte! / Pe deasupra cu puzderi [resturi vegetale de la prelucrarea cânepii, ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
jos, apoi au pornit, prefăcându-se că țin ceva în mâini; nu îndrăzneau să spună că nu văd nimic. Împăratul mergea acum sub baldachin și toți oamenii de pe străzi și de la ferestre spuneau: Ce minunate haine are împăratul! Ce trenă strașnică! Ce bine îi vin!" Niciunul nu voia să spună că nu vede nimic; fiindcă atunci lumea ar fi zis că nu-i priceput în slujbă sau că-i prost de dă în gropi. Nicio haină de-a împăratului nu stârnise
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
plimbânduse [...] și că acum nul mai cheamă Huțu, ci Mihail Budulea, ca pe taicăsău cel cu cimpoile. [...] iară de aici înainte, mergând la școală, el trecea totdeauna și mă lua și pe mine. Pus fiind astfel sub ocrotirea celui mai strașnic dintre „cenzorii“ din școală, nu mă mai temeam de nimeni și de nimic. Știam, afară de aceasta, că și eu trebuie să mă fac odată ca Huțu, și pentru aceasta îi prindeam apucăturile și, înainte de toate, din copil neastâmpărat ce eram
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
apoi nu ți-i somn nicicacum în noaptea aceea. Cînd tresari prin somn, se apropie dracul de tine. Nu se cade să dormi cu fața-n sus nici pe stînga, că se suie diavolul pe tine și simțești o greutate strașnică, așa că măcar un deget nu poți mișca și numai doară de-ți faci cruce cu limba în gură, atunci te poți trezi și ușura. Cînd se iau cărbuni de la o casă cu copii mici, apoi se dă un cărbune înapoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți, are să fie iarnă grea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu farmece", avea un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța cucoanei Marghioala. Plecând la drum flămâd, personajul-narator, Fănică, se opri la han. Este atras de mirosul de mere și gutui, cafea, de senzația de căldură, de ochii "strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și cotoiul scoate "un răcnet"; hangița se uită în căciula flăcăului și cotoiul scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
casa părintească e un fel de paradis ludic, iar jocul copilului semnifică transcenderea realității cotidiene și evadarea într-o lume a inocenței și a vitalității: "Copilul încălecat pe bățul său, gândește că se află pe un cal de cei mai strașnici, pe care aleargă cu voie bună și-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadinsul, și răcnește la el din toată inima, de-ți ie auzul; și de cade jos, crede că l-a trântit calul, și pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
povestire în povestire sau povestirea în ramă (Sergiu Pavel Dan); iar după alți exegeți "povestirea cu sertare". Naratorul principal relatează întâmplarea la persoana I, într-un spirit de competiție cu ceilalți naratori, în speranța că va spune o povestire mai "strașnică" și mai "minunată". E un ceremonial al spunerii, rostit la flăcările focului, după asfințitul soarelui, care începe cu formule de adresare protocolare. Cele nouă povestiri din volum sunt: Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi, Cealaltă Ancuță, Negustor lipscan
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
curgerii timpului. Comisul Ioniță este personajul omniprezent, un fel de maestru de ceremonii, care ordonează ritualul de la Hanu Ancuței. El deschide și închide povestea, face trecerea de la timpul real la cel al poveștii. "Amenințând" că va spune o poveste "mai strașnică", menține atenția trează și-i provoacă pe ceilalți la istorisiri. Imaginea comisului Ioniță trimite indirect la calul "vrednic de mirare" care era "calul din poveste, înainte de a mânca tipsia de jar. Numai pielea și ciolanele!" În narațiunea Iapa lui Vodă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în care este o scobitură numită Ochiul Huitòrii. I s-a zis Huitoarea, pentru că atunci când vântul bate puternic, în pâraiele din preajmă se aude un vuiet puternic, numit de cei de aici huit. Acesta se aude și când, după ploi strașnici, pe panta de deal se scurge multă apă care huie, adică face huiet mare. Se zice de multă vreme că, dacă Ochiul Huitòrii se umezește, este semn că va ploua. Dacă umezeala crește, ploaia torențială va începe și tot atunci
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pentru independența României. Ordinul de zi pe armată din 15/27 februarie 1878 evidenția eroismul ultimilor înfruntări ale războiului independenței: ” Voi ați executat cu iuțeală și sprintenie marșurile cele mai grele pe viforoasele vremi și pe asprele geruri ale unei strașnice ierni, dar totodată ați dovedit că în ostașul român de astăzi, ca la strămoși, bărbăția este împerecheată cu răbdarea nevoilor, vârtoșia trupului cu tăria inimii... Vulturul românesc care și-a desfășurat aripile la Grivița, își odihnește acum zborul pe fecioralnicile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
să mai stau o clipă lângă figura fixată-n piatră, împietrită-n suferință. Era mai slabă decât numita Avarice, chipul era brăzdat de urmele unghiilor sale, rochia-i era sfâșiată iar coafura nu scăpase nici de furtuna "courroux"eeee, mai strașnică decât un uragan cu nume feminin. Punea tot sufletul și întreaga ei putere să vadă lumea cât e de disperată, nici gând să vezi un zâmbet pe fața-i gălbejită, s-o vezi îmbrățișând pe cineva, dând un sărut. Madame
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pentru independența României. Ordinul de zi pe armată din 15/27 februarie 1878 evidenția eroismul ultimilor înfruntări ale războiului independenței: ” Voi ați executat cu iuțeală și sprintenie marșurile cele mai grele pe viforoasele vremi și pe asprele geruri ale unei strașnice ierni, dar totodată ați dovedit că în ostașul român de astăzi, ca la strămoși, bărbăția este împerecheată cu răbdarea nevoilor, vârtoșia trupului cu tăria inimii... Vulturul românesc care și-a desfășurat aripile la Grivița, își odihnește acum zborul pe fecioralnicile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
19:26), ci un alt raport, surprinzător în context teologic, dar cum nu se poate mai firesc în contextul mentalității populare: se poate vorbi despre un real ascendent al Fecioarei Maria asupra lui Hristos. Cea care este "supt bezne mai strașnică și mai înfricoșată asupra dracilor decât toți sfinții"15 se va înălța la cer cu trupul, a treia zi după adormire, "ca împărăteasă a ceriului și a pământului, carea vine să lăcuiască den a dreapta împăratului Dumnezeu".16 Autoritatea Maicii asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vestimentară la numai un deceniu de la consemnarea acelor observații era echivalat, oarecum îndreptățit, cu începutul istoriei moderne în societatea românească: "[...] civilizația de azi este fapta logică a părăsirii hainelor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii și mai strașnici decât năvălirile tătărești. Ideea și progresul au ieșit din coada fracului și din buzunarul jiletcii. Fracul a introdus dignitatea, pantalonul a silit oamenii a-și măsura coloveranțiile (ploconelile n.ns.) ce le făceau celor de la care așteptau vreun folos". Or
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fin observator știai cu cine ai de-a face; cu cât căciula era mai mare, cu atâta omul era mai însemnat; pe cât șlicul se urca în lățime și în lungime, cu atâta capul aflat dedesubt era tare și mare și strașnic în viață" (idem, Studie moldovană, pp. 194-195). 26 W. de Kotzebue, Lascăr Viorescu, București, 1892, p. 71. 27 Vezi N. A. Bogdan, Din trecutul comerțului moldovenesc și mai ales al celui ieșean, Iași, 1925, p. 142. 28 Vasile Alecsandri, Iașii în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-ar fi încheiat în favoarea ultimului dacă Iancu, ajutat de companionul său, a cărui identitate nu este niciodată devoalată, nu i-ar legat mâinile cu o curea și nu l-ar fi lovit cu hotărâre: "Fratele îi trase un pumn strașnic în furca pieptului, așa că Stavrache șovăind nu-l mai ajunse cu mâinile și se prăbuși ca un taur, scrâșnind și răgând". Natura răspunde pe aceeași notă a haosului maladiv: "Viscolul afară ajuns în culmea nebuniei făcea să trosnească zidurile hanului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cele Britanice și Americane”. Ca un fel de mână de praf aruncată în ochii naivilor, ordinul mai era completat și semnat și de către președintele „en tittre” al Marelui Stat Major al C.A.C., generalul maior Vasiliev, care mai ordona cu o strașnică...ipocrizie, următoarele chestiuni slab aplicabile: „În nenumărate rânduri v am pus în vedere că fără o cerere din partea noastră, să nu se rechiziționeze automobile pentru unitățile noastre militare”. Cazul cu tractorul credem că a fost extrem de relevant pentru a ne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nume de familie recunoscîndu-se enumerarea în greacă a primelor note ale gamei muzicale. În Reportaj ziaristul se numește Caracudi (elenizare a românescului caracudă care denumea și pe o parte a membrilor Junimii ieșene) iar în Ultima emisiune, Barabanciu amintește de strașnicul toboșar municipal care își recita știrile în ritmul bătăilor de tobă... Smărăndița (Roman modern) parodie după o proză a lui Delavrancea, pune în enumerare numele a șapte vaci, fiecare născută în altă zi a săptămînii: Lunaia, Mărtica, Miorcana, Joiana, Vinerica
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Soțul, Nechifor Lipan, „venea la dânsa ca la apa cea bună”. Inteligentă, cu o tărie de caracter deosebită, munteanca din Măgura Tarcăului este o pricepută și harnică gospodină, care duce grijile unei gospodării cu multe acareturi și o conduce cu strașnic braț. Ordonată, meticuloasă, cu un deosebit simț practic, ea orânduiește totul cu o abilitate și cu o exactitate demne de invidiat, încât niciunul din amănunte nu-i scapă. Cu tenacitate și dârzenie va pleca în căutarea soțului dispărut și va
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Rezolvarea este marcată de adverbul BRUSC. Pn5 [n] = Situația finală este subliniată de IATĂ și PE SCURT. Pn Ω [o] = Evaluarea finală dialogată. 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine (5) LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, cum veți vedea îndată. Un Mielușel veni să se adape în crîng, din limpezimea unei ape; cînd, alungat de foame, cu ochii după pradă, un lup cumplit s-a întâmplat să-l vadă și s-a răstit la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
răzbună divulgând lubricului Vulcan adulterul din propriul cămin (căruia îi găsește și o explicație "psihologică": Afrodita s-ar fi îndrăgostit de Marte pe motiv că "toate femeile se îndrăgostesc de războinici" și "iubesc uniforma"). Fierarul divin amenință cu o răzbunare strașnică, dar, până una alta, ascultă de planul lui Helios, ce-l sfătuise să plece de acasă sub un pretext oarecare, pentru a se întoarce apoi pe nepusă masă și a se convinge cu ochii săi de trădarea consoartei. Afrodita se
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ei de fată). Doamna Ecaterina, după cât am cunoscut-o, doar vreun an, avea maniere elegante la vârsta ei de 87 de ani și atunci, în iarna anului 1975-76, iarnă veselă întâi, cu fulgii ei zglobii, bucuria copiiilor, dar mai apoi strașnică prin troienele depuse pretutindeni. Pe bătrână am asemuit-o cu o bunicuță care stă lângă un cuptor imaginar și împletește ciorapi de lână care vor fi foarte buni la iarnă. „Bunica”, așa i-am spus, fără să mai șovăi, căci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe vodă. Atât auzi Brâncoveanu prin ușa abia, abia crăpată și un gând îl străfulgeră. Trânti cu zgomot ușa grea de stejar și întoarse de două ori cheia grea în broască apoi ordonă sec, spre dorobanții care-l însoțiseră: — Pază strașnică aici și la ferestrele spătăriei, să nu iasă nimeni, că fac omor de om. — Ferestrele au gratii puternice, îndrăzni un dorobanț. — Pază strașnică, am zis! Și Brâncoveanu se repezi spre scară, urcând treptele câte două, câte trei în fugă. Ușa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]