76,894 matches
-
este - cum ar spune el însuși - neinstinctuabil". Un Eugen Cioclea face - cum altminteri? - figură de... cioclu: " Citind versurile lui Eugen Cioclea ai impresia că asiști la tentativa unui bărbat masiv și grav, îmbrăcat în negru, de a juca șotron pe stradă, alături de copii". Să fie doar simple întîmplări cu sensul... înainte? {i ce să mai zicem de numele unui lipsit de har, Solo Har Herescu? Din care motiv, există pseudonimele... Dar spre onoarea d-sale, Alex. {tefănescu nu se cantonează în
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
turburat acum de chiotele răgușite ale ostașilor Împărătești. Pășeam abătuți prin zăpada moale și fără să schimbăm o vorbă ne am strâns mâna, despărțindu-ne În poartă. Purtam Încă uniforma regimentului 24 artilerie și pe cât Îmi era cu putință ocoleam străzile principale, pentru a nu fi silit să salut ofițerii nemți. Fulgi mari cădeau molcom pe acoperișurile joase. Cotind pe-o ulicioară pustie, zăresc În pragul bisericii un preot Înalt. Pregătindu-se să intre. Nu știu ce-mi vine și mă
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
anumit fel, constituie sau pregătesc experiențe radicale. Cînd Ștefan avea doar doi ani, tatăl său demisionează din armată, semn că nu era chiar o fire conformista, iar în 1873 soții Luchian și cei doi copii se mută în București, pe strada Popa Soare, în casa pe care Elenă o primise că zestre. În acest timp lumea se mișcă, iar artele românești fac și ele pași importanți către emancipare și către consolidarea pozițiilor în spațiul public. Chiar în anul 1868, cînd Ștefan
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
de generații se vor produce schimbări, dar de altă natură: tablourile, sculpturile și desenele lui vor modifica ulterior percepția oamenilor asupra realității înconjurătoare. În cazul amândurora, fizic se produc transformări. Flora nu poate pătrunde în Parlamentul britanic, nu poate vedea străzile cu copile prostituate din Waterloo Road și nu poate asista la cumplitele orgii londoneze, celebrele finishes din West End decât purtând haine bărbătești. Ca să aibă acces, ca să descrie cu adevărat lumea pe care o vede, trebuie să-și schimbe înfățișarea
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
la așa-numitele boli ale „mâinilor murdare": boli infecțioase, boli de piele, boli de respirație. Pentru că murdăria nu e doar în W.C.-uri, cum a constatat, în fine, și prezidentul Iliescu. Murdăria e în tramvaie, în autobuze, în trenuri, pe străzi. N-am verificat, dar sunt absolut sigur că nu există reguli prin care mijloacele de transport în comun să fie igienizate la fiecare capăt de linie, așa cum se întâmplă în lumea civilizată. Dacă vom continua să tratăm murdăria ca pe-
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
Băiatul: Șarpe. Cum există și Calea Șarpelui a aceluiași autor membrii fondatori au hotărît că băiețelul are intuiție și merită primit fără ezitări în Clubul Apolodor. Un ultim invitat la ceremonie a fost hazardul: Clubul Prometheus se află exact lîngă stradă Apolodor ( lucru descoperit de cîțiva dintre noi ulterior), iar în fața lui staționa un taxi de la compania Apolodor. Personal, am avut din partea hazardului un pahar de șampanie cu care un chelner cu mers tremurător m-a stropit de sus pînă jos
Cum se înființează un club by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13905_a_15230]
-
actualității literare e asaltat de "tot felul de începători și amatori, surîzători dar și amenințători". Procedeele la care recurg pentru a smulge un text închinat lor, capătă, prin însumare, un aer fabulos: "Ei mă caută pretutindeni, la redacție, acasă, pe stradă, la Uniunea Scriitorilor, ca să-mi dea cărțile lor nou-apărute. Uneori, noaptea, își fac apariția și la fereastra apartamentului meu de la etajul trei, călări pe mături, ca personajul fantomatic al lui Bulgakov". Astfel criticul se vede angajat într-o luptă surdă
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
țara mea eu sînt stăpîn pe toate/ Și nimeni nu mă crede sabotor./ Am dreptul la cuvînt, să cer dreptate,/ Pot să vorbesc cu-al meu conducător» (...) (este vorba de accesibilul Nicolae Ceaușescu care umbla fără gărzi de corp pe străzi și stătea de vorbă cu trecătorii!)". Dacă înainte de 1989, consideră criticul, apariția unor asemenea "poeme" foarte proaste sub unghi literar și reprobabile sub unghi moral, avea, la rigoare, o anume logică, "publicarea versurilor lui Petru Boroianu azi este cu totul
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
Arion George Arion: Mă aflu, din păcate, pentru prima oară, într-o ambianță în care au trăit doi oameni... Doamna Viorica Moisil: N-au trăit doi oameni, trăiesc numai eu, singură, de treizeci de ani. Împreună cu Grigri am locuit în strada Armenească nr. 14; după ce a murit el, casa fiind prea mare pentru mine, m-am mutat aici printr-o întâmplare... - În orice caz, unele lucruri sunt aceleași. - Da, sigur, mobila de exemplu; dar Grigri n-a văzut niciodată casa asta
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
simple povești. Oamenii ăștia au ca probe, dosarele lor de Securitate, pe care le-au citit la CNSAS. Cu unii am stat de vorbă. Nu știe nimeni de ei, nu sînt disidenți recunoscuți. Sînt oameni pe care îi vezi pe stradă și nu-ți atrag atenția. Pînă în ^89 au fost anchetați de Securitate, după aceea au fost marginalizați social, pentru a nu li se auzi vocea, pentru a nu fi luați în serios. Andreea Pora stă de vorbă cu fiecare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
simple povești. Oamenii ăștia au ca probe, dosarele lor de Securitate, pe care le-au citit la CNSAS. Cu unii am stat de vorbă. Nu știe nimeni de ei, nu sînt disidenți recunoscuți. Sînt oameni pe care îi vezi pe stradă și nu-ți atrag atenția. Pînă în ^89 au fost anchetați de Securitate, după aceea au fost marginalizați social, pentru a nu li se auzi vocea, pentru a nu fi luați în serios. Andreea Pora stă de vorbă cu fiecare
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
Răspunsul îi aparține fiecărui spectator. Am căutat împreună cu actorii un text care să spună o poveste interesantă și pentru noi, și pentru cei care trăiesc, ca și noi, într-o realitate bulversantă, invadată de situații-limită, care se succed violent pe stradă, în blocul de alături. Ele sînt prezentate la Știri sau în ziare printre evenimente mondene, politice sau sportive, fiind astfel de cele mai multe ori reduse la statutul de Fapt divers. Am găsit în cele din urmă un text cu o structură
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
DILEMA nr. 526, dl Andrei Codrescu publică hebdomadara d-sale Scrisoare din New Orleans: "Anul 2003 va fi pomenit în N.O. pentru multe, dar cel mai interesant lucru pînă acum este decizia municipalității de a interzice vînzarea cărților pe stradă. Poți să cumperi, cu totul legal, lame de ras, mărgele, tatuaje temporare și cîrnați. Ilegal, poți să cumperi orice, inclusiv droguri, trupuri și arme și, bănuiesc, chiar și cărți [...] Care să fie istorica îngrijorare care a determinat această decizie? [...] Să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
anii ’60, lucrare fără nici o valoare artistică, copie proastă, văzută în oglindă (întoarsă), a celebrului Lorenzo de Medici, "gânditorul", de Michelangelo, din noua sacristie a Familiei Medici din Florența. Statuia de dimensiuni impozante a fost plasată pe o peluză la stradă în faimosul Cișmigiu. Tânărul critic de artă care era pe atunci Dan Hăulică a avut curajul să scrie în presă un articol intitulat: "Acesta nu este Eminescu", iar ca urmare, monumentala cacealma a fost retrasă de la vedere definitiv.
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
de lemn, o fată îmbrăcată ca și Gretel din povestea cu cei doi copii pierduți în pădure și atrași de zgribțuroaică în cursa căsuței de turtă dulce. Deși mai întâlnisem în orașul acela, unde se vorbea mai ales nemțește pe străzi, destule doamne îmbrăcate altfel decât în orașul meu, purtând un mic șorț alb pe fusta înflorată, pentru întâia oară vedeam o fată ieșind dintr-o poveste și nu doar dintr-una, ci parcă din toate poveștile fraților Grimm. Așa erau
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
asemenea generalizări are temeiuri îndreptățite. Mai ales că de treisprezece ani încoace, cei care s-au succedat la putere la noi în țară au practicat voluptuos o politică a dezbinării pentru a rezolva ba o grevă, ba un miting de stradă. Ori pentru a explica de ce în România, unde populația care chipurile se ocupă de agricultură e descurajant de mare în raport cu standardele europene, mîncarea ne seacă buzunarele. N-a existat guvern în țara asta care să spună că nu e în
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
capitolele. În raport cu lumea civilizată, ne comportăm asemeni unui huligan nespălat, prost crescut și analfabet. E foarte bine că, în cele din urmă, am înțeles să facem dușuri intensive, să ne tundem lațele pline cu păduchi, să renunțăm la cafturile pe stradă și la scuipatul pe jos. Dar asta nu ne califică, deocamdată, pentru scaune la Academia Franceză sau la Nobelul pentru fizică atomică. Mai avem de învățat lucrurile elementare, apoi pe cele complicate, pentru ca, într-un târziu, să pretindem să ni
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
diferite situații. L-am văzut declamându-și versurile, provocator și melodios, în fața unor mulțimi extaziate. L-am văzut pescuind tot felul de vietăți acvatice ( inclusiv o pisică de mare, monstruoasă, adusă parcă de pe altă planetă). L-am văzut acostat pe stradă de femei mai frumoase decât Claudia Schiffer și Andreea Marin la un loc. L-am văzut pregătind mâncăruri suave, de genul celor din poezia lui Emil Brumaru. Recent l-am văzut făcând o revistă, Aspirina săracului. Ca să ajung la el
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
Marin la un loc. L-am văzut pregătind mâncăruri suave, de genul celor din poezia lui Emil Brumaru. Recent l-am văzut făcând o revistă, Aspirina săracului. Ca să ajung la el, am intrat într-o clădire cu două etaje, de pe strada Constantin Daniel, nr. 11. Clădirea era în renovare, o renovare alertă și trăznită, în stilul poetului. Peste tot bidinele, roabe și găleți cu var, ca în piesa O noapte furtunoasă a lui Caragiale. La ultimul etaj, într-o încăpere mobilată
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
exact în după-amiaza zilei de 17 mai 2003, l-am văzut pe Mircea Dinescu la cheful grandios organizat cu prilejul apariției primului număr din Aspirina săracului. Petrecerea avea loc în curtea aceluiași imobil cu două etaje ( după ce poetul împărțise pe străzile Bucureștiului 1000 de exemplare ale revistei și vinul dintr-un butoi, gratis). Erau prezenți toți membrii noii redacții, plus ziariști de la alte publicații. La un foc de proporțiile unui incendiu, se frigea un porc întreg, rotit încet, cu ajutorul unei manivele
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
distanța de acolo până în zilele noastre unde un guvern al majorelor responsabilități face tot posibilul, iar din când în când seturi de imposibil, spre a ne mulțumi. Numai că nu găsește pretutindeni înțelegerea meritată. Așa se face că omul de pe stradă, care cunoaște în toată amănunțimea trista stare de a nu avea bani și o înțelege la semenul lui, nu judecă la fel în privința forului ce-l oglindește cel mai fidel statul , la mare nevoie și el, așa învelit în anteriul
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
australian. Latura psihologic-năstrușnică nu lipsește nici aici, căci toată istoria e povestită pentru un psihiatru curios iar trabantul se dovedește a fi o metaforă potrivită pentru mai multe lucruri deodată, pentru dragoste inclusiv, iar la final...o nouă modă pe străzile din Melbourne.
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
permit viitoare studii contrastive de analiză a conversației. Textele sînt dialogice ( majoritatea) și monologice, de comunicare directă ( față în față) și mediată ( telefon, radio, televiziune). Volumul Interecțiunea verbală cuprinde mai multe forme de comunicare liberă ( între prieteni, între colegi, pe stradă, în accelerat) și controlată ( la examen, la judecătorie, la poliție, la medic), cu situații foarte variate: conversația însoțind ghicitul în cărți, povestirea unui vis, dedicațiile muzicale, o pledoarie, o predică, mesaje pe robot, comentariu sportiv, interviu cu președintele etc. Sistemele
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
ori în intensitate pe cele din tot războiul al doilea mondial) au lovit ținte militare, precis alese, nici n-a mai contat. După o săptămînă de bombardamente înspăimîntătoare, capitala Irakului era luminată ca pe timp de pace, automobilele goneau pe străzi și populația își vedea de treabă. Lamentația unui comentator, intelectual reputat, altminteri, pe tema fiilor Americii uciși pe pămînturi străine ascundea perfid adevărul că un război atît de teribil nu făcuse, în rîndul aliaților, decît ceva mai mult de o
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
cînd irakienii nu s-au grăbit să-i salute pe soldații lui Bush ca pe eliberatori, iar cînd totuși au făcut-o, după ce spectrul Marii Terori saddamiste trecuse, aceiași jurnaliști n-au pierdut ocazia să precizeze că irakienii ieșiți în stradă erau șiiți și nu suniți etc. La un nivel mai jos în buncărul ideologilor de stînga se află rasismul cel mai pur: irakienii nici n-ar fi avut nevoie să fie eliberați, ei ar adora tirania încă de pe timpul califilor
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]