1,879 matches
-
onoare, față în față cu cei mai importanți conducători ai bătrânei Românii: Sfântul Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Într o atitudine mândră, înveșmântați în cape de blană sau cu coroana de aur pe capetele lor, ei impresionează prin strălucirea straielor, în care albul herminei se armonizează cu verdele smarald sau roșul largii mantii. La dreapta și la stânga celor doi domnitori, în chip de cavaleri supuși, patru purtători de scuturi susțin stemele provinciilor românești. În biblioteca reginei, deasupra grupului de copii
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
nici o masă, nici un sfeșnic, nici un cuier, nici o coroană de lauri, nici perdele în pliuri, nici măcar un scaun. Doar actorul. Timp de aproape o oră și jumătate a stat în picioare, singur în fața spectatorilor amuțiți. Actorul nu purta costum teatral, ci straie simple, din ziua de azi. A renunțat la togă, tunică, la orice element spectaculos, a renunțat chiar și la gesturi. Avea în mâini doar o Carte. A ținut-o în decursul întregului recital, de fapt, s-a ținut de ea
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi/ un leagăn fermecat, parfum de bunătate/ ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.” („Căsuța mea”) Chiar dacă, plecată să-și desăvârșească studiile, copila cu sufletul-floare se-ntoarce mereu „la pragul de legendă” al casei părintești, de-acolo răzbătând spre sufletul ei o „Chemare tainică”: „O tainică chemare - ca focul arzătoare/ Îmi poartă pașii-agale
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VIN DE-MI CÂNTĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Curge neaua comănac Dintr-o sită nevăzută Și deodată împrumută Totul, straie de bumbac Dar sub așternut, ce cald! Ce mi-aș mai dori în plus Că pe unde-am fost eu, nu-s Gheizere ca să mă scald? Ghemuit ca un covrig Pun pe mine zece pături Ca să nu ies în o-
VIN DE-MI CÂNTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vin_de_mi_canta_ion_untaru_1357963742.html [Corola-blog/BlogPost/361170_a_362499]
-
Acasa > Strofe > Atasament > POZIȚIA SINELUI Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Stăteam spate în spate ca două universuri paralele. Nu ne atingeam conturul viselor, catifeaua pielii, nu ne aventuram peste granița straielor nevăzute. Eu cu fața către peretele tâmplei, tu cu fața către peretele inimii, eu alergând pe câmpul bucuriei, tu înotând în realitatea secetei. Stăteam spate în spate ca două ape ce se întretaie când și când, la o răscruce de
POZIŢIA SINELUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1441015789.html [Corola-blog/BlogPost/379512_a_380841]
-
luat esențe parfumate Stropindu-ne florile toate Ești zâna din povești frumoasă Ce alungă iarna somnoroasă Ești adierea cea mai lină Ești zumzetul de prin grădină Ești raza caldă ce trezește Falnicul codru ce înverzește Azi ești narcisă zâmbitoare În straiul alb de sărbătoare Ești în văzduh o simfonie Ești a naturii armonie Ești revărsat multicolor Ești zbor geometric de cocor. Referință Bibliografică: Primăvara / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1155, Anul IV, 28 februarie 2014. Drepturi de Autor
PRIMĂVARA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Primavara_elena_armenescu_1393604439.html [Corola-blog/BlogPost/362817_a_364146]
-
I. PRIMĂVARA, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017. Primăvara parfumată Se comportă că o fată Schimbă straiele mereu Și nu știe ce e greu. În camașa de verdeață Într-o bună dimineață A îmbrăcat subit grădina Și-a negat ca ei e vina... Muguri a pus în copaci ... Citește mai mult Primăvara parfumatăSe comportă că o fatăSchimbă
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
mereu Și nu știe ce e greu. În camașa de verdeață Într-o bună dimineață A îmbrăcat subit grădina Și-a negat ca ei e vina... Muguri a pus în copaci ... Citește mai mult Primăvara parfumatăSe comportă că o fatăSchimbă straiele mereuși nu știe ce e greu.În camașa de verdeațăîntr-o bună dimineațăA îmbrăcat subit grădinași-a negat ca ei e vina...Muguri a pus în copaci... II. DORUL..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. Am
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Scârțâie zăpada, pași-s în derută, Lumea de poveste, fulgul îl sărută Sania mă poartă către un copil, Amintirea asta vine iar tiptil... Brazii s-au gătit în straie albite Vor să primenească zilele cernite, Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de stele Ard de-atâtea ori nopțile prin ele... Casele și-au pus pe ascus căciulă, Câte-un viscol trist vine și le-o fură Dezgolite-n
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Au făcut cu toții, tainic legământ! Îngeri, serafimi apar din icoane, ... Citește mai mult Scârțâie zăpada, pași-s în derută,Lumea de poveste, fulgul îl sărutăSania mă poartă către un copil,Amintirea asta vine iar tiptil...Brazii s-au gătit în straie albiteVor să primenească zilele cernite,Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de steleArd de-atâtea ori nopțile prin ele...Casele și-au pus pe ascus căciulă,Câte-un viscol trist vine și le-o furăDezgolite-n noapte se tot
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
se tot miră...... XXVIII. SIMT..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016. Simt inima în două cum se rupe Când un vulcan în pripă mai erupe Lava mă arde strașnic pan' la os Întorsă-i viața, straiele-s pe dos... Strig și alerg... cărările-s de toamnă, Iar cerul cu urgie tot mai toarnă Cuvintele nespuse mă rănesc Atâtea frunze veștede privesc... Dar cine poate oare să-nțeleagă Când în imagine apar totuși întreagă?... Eu duc povara
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
frumos să lași în urma ta, Chiar de povara ți se pare grea... foto sursa internet Camelia Cristea ... Citește mai mult Simt inima în două cum se rupeCând un vulcan în pripă mai erupeLava mă arde strașnic pan' la osîntorsă-i viața, straiele-s pe dos...Strig și alerg... cărările-s de toamnă, Iar cerul cu urgie tot mai toarnăCuvintele nespuse mă rănescAtâtea frunze veștede privesc...Dar cine poate oare să-nțeleagăCând în imagine apar totuși întreagă?...Eu duc povara muntelui de sare...Și
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Atunci I-a chemat la Sine zicind -Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci împărăția lui Dumnezeu, este a unora că aceștia! "(Luca 18-15, 16) Văd pe străzi sute de copii cu flori Așa cum sunt, în straiele de sărbătoare parcă sunt poieni mișcătoare Ce-și freamătă petalele spre cer Inima deschisă, sufletul curat Privirile două mari liniști gemene Strălucesc că roua dimineții Când se topește ea pe geana Ierburilor de vindecat. Gingășia urca sunete de clopoței vii
COPIII LUMII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Copiii_lumii_elena_armenescu_1367473746.html [Corola-blog/BlogPost/348019_a_349348]
-
Am dăltuit DREPTATEA la Sarmizecetusa Brodând-o cu-ADEVĂRUL luminii din văpaie, PUTEREA de-a învinge am dat-o la bătaie Lui Mircea și lui Ștefan, să fie călăuza Viteazului Mihai, s-o ducă pân' la Cuza, Să-mbrace alte straie! Mergi, dar copil stingher, în lumea ta de vise Și află dacă lumea-i așa cum mi-am dorit ! Dacă din verde firul s-apleacă-ngălbenit E semn că pe acolo se strâmbă zile scrise Că firu-ngălbenit așteaptă mâini deschise, S-așteaptă răsădit
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1453546767.html [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
pune în încurcătură. Firește, Crăciunul e același peste tot, premisele religioase sunt identice: cu toții suntem creștini și ne inspirăm din aceeași Biblie. Însă mă tem că paralelele rămân, cuminți, prin biserici. Pentru că, de cum iese din locașul de cult, Crăciunul îmbracă straie surprinzătoare, altele decât cele cu care ne-am obișnuit noi acasă. În satul ardelean în care am copilărit, luam primul contact cu Moșu’ pe 6 decembrie, când ieșeau pe înserate „Nicolaușii” sași pe stradă. Pocneau amenințător din bice și somau
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Spania_magii_cum_sosira.html [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
Cocentaina, care se ține fără întrerupere de mai bine de 650 de ani (adică de la descoperirea Americii!). În cele două zile de târg, orășelul de provincie lasă impresia că nimic nu s-ar fi schimbat, de când lumea. Meșterii, îmbrăcați în straie medievale, exercită în public cele mai diverse îndeletniciri istorice. Străzile strâmte, cât să încapă un cărucior tras de un măgăruș, au pavajul lustruit de tălpile fluviului uman curgător. O jumătate de milion de oameni trec pe aici în doar două
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Spania_magii_cum_sosira.html [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
vedere în ”copârșeu”, cu mâinile împreunate pe piept. Bocitoarele îmbrăcate în negru sporeau gravitatea sfâșietoare a momentului emițând strigăte disperate, învârtind, aș spune chiar voluptos, cuțitul în rană. O singură fotografie de la înmormântarea unei fete din satul tatei, îmbrăcată în strai superb de mireasă exista pe atunci în albumul de fotografii din casa bunicilor. O atingeam doar cu vârful degetelor, de teama de a nu comite cumva un sacrilegiu. Aceeași strângere de inimă am simțit-o recent, în timp ce fotografiam curioasă cortegiul
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1462010728.html [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau cocori în zbor planat. Câtă grație! Cămășile și ițarii le erau albe ca neaua și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute, cusute și brodate de fecioare, apoi înălbite la ger. Pe deasupra cămășii se încingeau cu bete, iar peste ițari trăgeau ciorapi din lână albă, apoi se încălțau cu opinci. Ceea ce le sporea farmecul erau clopoțeii care se legau deasupra
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
fâșii de piele și cordele colorate și era astfel îmbrăcat, încât stârnea râsul asistenței. El alerga după femei și după copiii care trăgeau de hainele lui...Într-un cuvânt, stârnea râsul, contribuind la partea comică a spectacolului. Era îmbrăcat în straie femeiești, cu o traistă la brâu în care ținea ierburi de leac, 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene, odolean și busuioc. În mână avea un buzdugan de lemn, pe care îl flutura în toate direcțiile, speriind
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Domnului. Începeau cu „Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. „O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de „Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul să-i ducă noră mamei sale, drept cadou! Timpul a trecut în grabă. Obiceiuri s-au schimbat. Tineri se-adună grămadă la discoteca din sat
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419858049.html [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
a fost fierarul străbunicului meu. Mama lui Constandin fusese o femeie frumoasă foc și umbla vorba prin sat că nu făcuse băiatul cu Miclăuș, ci cu bunicu. Din acest motiv, Constandin se ținea ocoș, se purta îmbrăcat la sărbători în straie jienești și avea o simpatie deosebită pentru familia mea. Unchiu Culiță îmi ridicase mingea la fileu. - Dați jos disagii de pe măgari, i-am sfătuit, că aranjez eu să nu plecăm. - Dă-l, băă, dracu, nu carecumva să-i promiț ceva
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” by https://republica.ro/da-a-fost-cat-pe-ce-sa-ajung-ginere-la-bulibasa-z-adu-fata-aici-s-o-vad-sa-vorbesc-cu-ea-ca-nu-ma-nsor [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
în etern. Îngenuncherea eului deșert Și-n lepădarea tainică de sine, E ca o înviere a trupului întreg La o viață nouă plină de iubire. Îngenuncherea într-o închinare Cu-ntreagă viață aici de muritor, E îmbrăcarea în ale nunții straie Așteptând un drept Judecător. Cluj Napoca 21 februarie 2016 Referință Bibliografică: Se-mpletesc anotimpuri / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1456062812.html [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
cele patru anotimpuri. Îmi aminteam că, atunci când aveau loc activități la Casa de cultură, la care de voie, de nevoie trebuia să particip, ca să ascult inepte cuvântări, pe aceste vitralii îmi poposea privirea. Mai cu seamă contemplam frumoasa vară, cu straiul mult decoltat, purtând pe cap o cunună de spice pârguite, amintindu-mi de înfățișarea tinerei noastre profesoare de franceză, căci din clasa a VIII-a începând studiam și franceza, pe lângă limba rusă. În holul spațios al Casei de cultură, catafalcul
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_1_dan_florita_seracin_1336402117.html [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
împodobită cu cinci pietre nestemate. Sub crucea coroanei urmau Duhul Sfânt, apoi Dumnezeu Tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga ținând pământul; pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorât cu guler de aur, iar pe gât îi atârna un egolpion din pietre scumpe și mărgăritare. Câmpul portretului era albastru, în dreapta și la stânga chipului perdele roșii. Am întrebat ce s-a făcut cu portretul adevărat (originalul)? Călugărul a răspuns
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat să fie fecior în casă, adică să îngrijească de ciubote și de straie. Șolcan se purta bine așa că îi era drag lui Vodă și făcea mare haz de el și de incurile lui, mai ales când era Vodă cam supărat. Într-o seară, când nu era stăpânu-su acasă, Șolcan s-a îmbrăcat frumos
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]