1,841 matches
-
ziduri se aruncă,prin iarba-mi pustiită lin o cerboaică treceși-n hău rotund de neguri, urmând a lui poruncătot bate ceasul iarăși unsprezece.Trec păsări în derivă prin vântul verde-albastru,tristețea violetă spre maluri le petrece călugărul din stele în straiul de sihastrutot bate ceasul iarăși unsprezece.În blânda nebunie a nopții ce se lasătăcută-n coțofene ce, iată, vor să plecelumina ta, iubire, pătrunde-ncet în casăși bate ceasul iarăși unsprezeceși inima ascultă în tresăriri buimacebeția dintr-un cântec venit din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
ca tine, pământ ce poartă-n sine izvorul unui munte și-un ciob albit de stea, mă doare iar durutul uitărilor din mine și iarna care urcă argint pe fruntea mea Mă plec cu gândul către lumina ce pogoară în strai de sărbătoarea de mână să mă ia și îmbătat de pura și alba ei candoare iar plec către tărâmul de vise ce mă vrea Și trec apoi în firul de iarbă ce s-apleacă ... Citește mai mult ciob albitși cerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Și eu sunt cer ca tine, pământ ce poartă-n sineizvorul unui munte și-un ciob albit de stea,mă doare iar durutul uitărilor din mineși iarna care urcă argint pe fruntea meaMă plec cu gândul către lumina ce pogoarăîn strai de sărbătoarea de mână să mă iași îmbătat de pura și alba ei candoareiar plec către tărâmul de vise ce mă vreași trec apoi în firul de iarbă ce s-apleacă... XXIX. TALCIOC, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎN GOLFUL MEU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului În golful meu vin goelete Cu fructe și coloniale Cu băuturi pentru banchete În ambalaje liliale Hamali în straie de sudoare Din josul calei vin cu lăzi În bronzul lor e-atâta soare De parcă merg la-mpărțit prăzi Zbenguie-se pescărușii. Înalt, Zborul lor un cod sau o parolă, Duc de la un chei la celălalt Țipete în ritm de barcarolă
ÎN GOLFUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366792_a_368121]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > NATURĂ Autor: Ada Segal Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului FRUNZĂ Tinerețe-nveșmântată În verde strai de primăvară, Parfumul florilor mângâie, Trupul fraged de fecioară. Roua dimineții o scaldă În srăvezii mărgăritare, Și îi imbujorează fața O rază gingașă de soare. O șuviță, împletită, Părticică de colaj, Strop de viață ce-ntregește Al pământului peisaj. Partitură
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
Acasa > Strofe > Atasament > MAMĂ ȚARĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului MAMĂ ȚARĂ, Lui C. Vadim Tudor Mamă Tară,- îmbracă Strai regal cernit... Fiul tău îți pleacă Spre Raiul sfințit. Plângă-l munții 'nalți, Codrii și izvoare... Românii lui frați Și marea cea mare. Marin Voican Ghioroiu - Doame, mi-e așa de bine - YouTube ▶ 2:26 www.youtube.com/watch?v
MAMĂ ȚARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365617_a_366946]
-
mediteze, l-a furat somnul, adormind profund. În timpul somnului, s-a auzit strigat pe nume de o voce puternică și nu și-a dat seama că visează. În fața lui, stătea un necunoscut învăluit în lumină, de o statură impunătoare, purtând straiul alb, din in, al druizilor. În mâna dreaptă ținea un baston pe care era încolăcit un șarpe. Fără a apuca să ceară lămuriri, bărbatul l-a ajutat să se ridice de jos, arătându-i, chiar în arborele sub care dormise
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
și-l aprovizionau cu fructe. Mocanii mai aduceau și prune afumate. Îmi reamintesc și acum tăblița albastră, prinsă la căruțele lor, pe care scria: „Topoloveni”. Gânduri în ajunul Crăciunului În Constanța e o atmosferă de basm, pomii sunt îmbrăcați în straie argintii de chiciură. Lipsește moș Crăciun dar i se aud clopoțeii în zare... La geamul meu a poposit un pescăruș. Mă privește printre jaluzele. Îl iau ca pe un semn bun și ca pe o veste venită din ceruri... În
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
destramă). Stelele - „se aprind în infinit” - sintagmă deloc nouă. Iarna însă, poate fi anotimpul unei povești de iubire: „Viscolea cu vise/ Iar noi dansam în câmpul nemuririi” (Poveste de iubire). „Și era iarnă, glăsuia doar vântul,/ Zăpada ne-mbrăca în straie sfinte,/ De-atunci am căutat mereu cuvântul/ Să te descriu, dar nu mai am cuvinte!” Un capitol foarte interesant, intitulat „Vitralii lirice” este dedicat Rondelurilor, altă specie de poezie cu formă fixă cu 3 strofe, 13 versuri și versul 1
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
al existenței sale, un ritual al pregătirii și îndeplinirii uneia dintre dorințele pământești: O cafea neagră ... și-o ploaie de gheață, spălarea trupului și conservarea unui viciu, Când spiritul mai arde culori în odaie - / O privire pe-o carte, pe straie, extrem de bine studiate aceste gesturi, aparent omenești pentru că el erau deja o apariție, poetul nespecificând actualitatea, el sugerează pregătirea plecării inițiatului, care, pentru ultima dată, își mai folosește îndeletnicirea cititului pentru că în lumea în care se va duce tot se
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
aparent omenești pentru că el erau deja o apariție, poetul nespecificând actualitatea, el sugerează pregătirea plecării inițiatului, care, pentru ultima dată, își mai folosește îndeletnicirea cititului pentru că în lumea în care se va duce tot se va petrece prin gând iar straiele sunt gătitul pregătitului de lungul drum și spune: Și pasul mă-ndrumă în dimineață, iar ochii lui s-au închis pentru totdeauna în dimineața zilei de 22 mai 1957. Culmea calcului matematic, anul în care a murit poetul însumând cifra
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Timp de Colind”. Cereasca Minune pământu-a-mpânzit, Copiii la drum au plecat gălăgind, Cu cei mari alături, pe Fiu preamărind, “Trimisul de Tatăl-Cel-Fără-Sfârșit”. Și Moșul, cu daruri, la drum a pornit, Chiar gerul de-i aspru, obraji biciuind, Ogrăzile toate-n strai nou s-au gătit, Se văd la ferestre lumini cum se-aprind “Sosit-a Crăciunul” de lume dorit, Iar cetina sună, că-i “Timp de Colind”. IOANA STUPARU Referință Bibliografică: TIMP DE COLIND , DE IOANA STUPARU / Ioana Stuparu : Confluențe Literare
TIMP DE COLIND , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351843_a_353172]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VIN DE-MI CÂNTĂ RADU LEȘE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Curge neaua comănac Dintr-o sită nevăzută Și deodată împrumută Totul, straie de bumbac Dar sub așternut, ce cald! Ce mi-aș mai dori în plus Că pe unde-am fost eu, nu-s Gheizere ca să mă scald? Ghemuit ca un covrig Pun pe mine zece pături Ca să nu ies în o-
VIN DE-MI CÂNTĂ RADU LEŞE de ION UNTARU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351908_a_353237]
-
lui raze, spre a fi dăruite celor cu inimi curate. Cărțile se mai nasc vara în crânguri, spre a deveni altare privighetorilor sortite să sfințească lacrimile îndrăgostiților; apoi , ne mirăm cum timpul se revarsă încet, încet, cum veacul își aruncă straiele de pe sine, ca mai apoi, spovedindu-se, să aflăm cât suntem de vulnerabili. Iată că un nou născut vine pe lume, ” De ce plâng fluturii în Fa minor” , un nume alarmant de albastru. Deschideți porțile cerului și o să auziți un cor
UN FLUTURE, O CARTE, O POETĂ ... SAU DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR DE ELEONORA STAMATE (ED. ARMONII CULTURALE, 2013) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351928_a_353257]
-
ea toată vara afară și m-am rugat așa fără vorbe să-mi dea jucăria inapoi o broască și o lăcustă stăteau de priveghi iar un greiere l-am omorât eu căutându-i chitara sub aripi iar fluturii fluturii erau straiele mele (au rămas și acum) Mami a mea pleca mereu să văruiască case aș fi prins-o cu mâinile amândouă dar într-una aveam codrul de pâine cu gust și miros de cozonac (mult mai târziu am aflat mirosul acela
PRIMELE NOTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351956_a_353285]
-
mei Luna-i geloasă își cheamă demonii înapoi bat clopote în ceruri tremură ceara pe lumânări roșie peliculă acoperă aripile sub mine depărtarea mugește ca o fiară înjunghiată mă dezbrac femeie și rămân dorință Doar tu de mi-ai atinge straiele înainte de Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - păpușarul pașilor mei / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PĂPUŞARUL PAŞILOR MEI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352011_a_353340]
-
la zborul lor spre moarte Al frunzelor îngălbenite dans. E vântul ce le-a invitat pe toate Intr-un vârtej fără...balans. A lor șoaptă foșnitoare Imi povestește în secret, C-a venit Doamna cea mare: Toamna, cu al ei strai cochet. Așa este... A venit din nou doamna frunzelor ruginii, a vinului și a recoltelor bogate: a venit Toamna! Ea își prezintă toată spledoarea ei picturală, plină de culori și poezie. Explozia culorilor ei, ne vrăjește de fiecare dată cu
LACRIMI DE...TOAMNĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352317_a_353646]
-
plângea de înmuiase la propriu tot pământul. Vineri cerul s-a luminat iar soarele a strălucit voios. Și sâmbătă la fel, suficient ca să usuce brazdele. În Dumineca Paștelui tot poporul (votant, nu știu de ce asociez întotdeauna aceste două cuvinte) în strai de paradă la biserică. La ora 8, vitele plecaseră la păscut curate și grijite deși era Dumineca Paștelui. Preotul a intrat în biserica plină ochi și, contrar uzanțelor a trecut direct la amvonul de unde ținea obișnuit predica finală. De această
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352356_a_353685]
-
rămâne însă tributar, în chip esențial, unei viziuni pașoptiste, de extracție heliadescă, a raporturilor literare. Într-o perioadă în care poezia eminesciană ilustra strălucit modul în care etapele pot fi arse din direcția unei beletristici funcționale, prin progresiva abandonare a straiului inutil, Macedonski se complace în imitații facile ale unor modele presupus ilustre, practica eufonia, se încăpățânează să demonstreze genialitatea unor lucrări pe care nu le remarcă nimeni, își traduce și își public la Paris opera în jurul cărora face mult zgomot
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
în vidul realului să apară câteva detalii emblematice. Complicitatea poetului cu propriu-i discurs e disimulată până la a sugera impersonalitatea. Fire invizibile țin însă riguros decorul în mână pentru a evita oscilația:” Mă joc cu candele aprinse,/Mă-mbrac în straiele de sfânt,/ Prin mănăstiri de îngeri părăsite,/Când vreau Dumnezeirea să o simt.“(Joc de iubire ). Gavril Moisa este un sentimental rafinat pentru faptul că transfigurează în chip superior și controlat, reflecția lucidă, candoarea și iubirea. Ingenuitatea e mai degrabă
GAVRIL MOISA ZÂMBETUL CLEPSIDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352390_a_353719]
-
nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Credința. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de câmp. Pus bine
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Credința. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
patima oarbă ce crește în mine Și-n toamna ce suflet ar vrea să-mi domine, Ca doruri să-mi frângă în mintea sihastră. Furtuna mă prinde în chinga-i de aur; Un vânt șturlubatic în mine se-oprește, În straiele toamnei arama sporește Iar eu mă întunec în glasul de graur. Referință Bibliografică: Mă întunec / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1016, Anul III, 12 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MĂ ÎNTUNEC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352429_a_353758]
-
rugat să trimită călugări români să repopuleze muntele. Impresionat că Athosul a fost vreme de sute de ani în administrarea domnilor români, în mintea lui Ceaușescu a încolțit ideea recuceririi lui, așa că a trimis mai întâi ofițeri de securitate în straie monahale. Dar ei s-au pustnicit de-adevăratelea și n-au mai trimis rapoarte informative, iar Ceaușescu a trimis alți ofițeri care s-au călugărit și ei, până când s-a săturat să-și piardă trupele speciale și a cedat Patriarhiei
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]