1,494 matches
-
îngăduiră romeilor locuitori în oraș să se retragă în libertate de cu vremea. Căci începuseră a roi numeroase cete de călăreți romîno-cumani împrejurul mândrei rezidențe a împăraților, se bizuiau a pătrunde în toată forma pe porțile apărate mai slab, măcelăreau străjile surprinse, prădau pe ici pe colo pe locuitorii pe cari-i aflau în apropiere și mânau din urmă neopriți cârduri de prizonieri și nenumărate turme de vite, apoi se-ntorceau iarăși la trupa lor principală. Astea au fost faptele a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rege că va confirma dania pe de-a pururea într-un mod obligatoriu și pentru. urmașii săi. {EminescuOpXIV 163} Regele Ludovic I pusese cu puțin mai înainte să se zidească castelul întărit al Severinului, să se așeze în el o strajă corespunzătoare și să se înarmeze cu praștii ce ajungeau departe și acuma orândui aceleași dispoziții și pentru Bran (Torzburg), nu departe de Brașov, pentru a apăra intrarea și ieșirea spre Valachia. Ileana, fiica lui Vlad, se măritase în anul 1355
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rilor lui Hades un izvor, iar în preajma lui stă înălțat un chiparos alb. De acest izvor să nu te apropii ! Vei găsi și un altul, a cărui apă rece își prinde cursul din lacul Mnemosynei [= Memoriei] ; iar înaintea lui stau străji. Ei îți vor da să bei din izvorul zeiesc, și-ndată apoi vei sta la loc de frunte, dimpreună cu ceilalți eroi (Tăblițele de aur din Petelia, găsite în morminte, seco- lele IV-III î.e.n. ; cf. 81). La populațiile „primitive”, motivele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de curând. Ce mai e de salvat? - Moartea nu e a noastră, să o strunim ca pe un cal nărăvaș. Nu ți-a venit încă sorocul. - Și atunci tu ce ești? - Hmm, să zicem că m-a pus cineva de strajă, să nu cumva să intri în locuri în care n-ai ce căuta încă. Mergi înapoi și gîndește-te! Ca și cum vorbele Abatelui aceluia din vechime ar fi avut puterea unei vrăji, Radoslav începu să simtă din nou durerea atroce din piept
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
plecă ochii în pământ și preferă să păstreze tăcerea. Deși era evident că răspunsul nu avea să vină, Arrus așteptă câteva clipe și apoi merse spre grupul quinților și al Mariilor. Le spuse ceva scurt și aceștia plecară, lăsîndu-l de strajă în fața camerei lui Xtyn. " Îmi amintesc bine de momentul în care în mintea mea s-au amestecat memoriile lui Johansson și ale Oksanei Bint. Multă vreme m-am simțit pierdută. Poate tocmai trauma asta mă face să văd atât de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vom intra în această discuție, remarcînd următoarele: 1. Cei prin care lumea există ca lume unificată, pivoții sintaxei, sînt depozitarii sacrului acestei lumi. Oricît de zbuciumat ar fi universul istoric, el are un nucleu și legături: mass-media fac azi de strajă împrejurul Unicului (fie și numai asigurînd legătura între București, New York, Ierusalim, într-un orizont comun, actualitatea etc.). Dar este o unificare fără universal, o mondializare a codurilor locale prin imagine, fără dubla articulare simbolică. 2. Cei care dau tonul sînt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lui Ceaușescu. Elemente tipice pentru acest tip de istorie sunt: idealizarea strămoșilor daci și romani, mesianismul istoriei românilor, care ar fi determinată de scopuri prestabilite precum independența și unitatea, supralicitarea rolului istoriei naționale în istoria globală („românii au stat de strajă Europei”) și prezentarea hiperbolizată a calităților poporului român - vitejie, hărnicie, patriotism, dragoste de libertate. Aceste conținuturi explicite sau implicite - când e vorba de importanța relativă a diverselor tipuri de mesaje - afectează valori civice precum toleranța și realismul conștiinței sociale a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la revista simbolistă „La Wallonie” (Liège), la „Revue française” și la „Revue du monde latin”. Reapar „Literatorul” (doar câteva numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie sunt efemerele „Stindardul țărei” (1888) și „Straja țărei” (1889). Cu „Literatorul” din 1890 începe lupta pentru impunerea simbolismului. Articolul Poezia viitorului (1892) este primul manifest simbolist la noi. Poetul trece prin grele lipsuri materiale și nu o dată recurge la gesturi de cerșetorie deghizată. Tragedia Saul, scrisă în
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1913-1914; Perpessicius, Opere, XII, 506-507; G. Topîrceanu, „Da capo”, „Însemnări literare”, 1919, 4; Banu Mărăcine, ,,Remember”, U, 1921, 43; Dem. Teodorescu, ,,Din sala pașilor pierduți”, ADV, 1922, 11 649; Al. Iacobescu, ,,Din Egipt”, ,,Straja”, 1923, 125; I. Mora, ,,Ieri”, U, 1931, 282; Horia Stanca, „Epigrame” „Națiunea română”, 1936, 131; Călinescu, Ist. lit. (1941), 526, Ist. lit. (1982), 593-594; Gala Galaction, Opere alese, II, București, 1961, 322-324; Horia Oprescu, Un bătrân poet a murit, GL
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
LUNGU, Vera (9.X.1938, Straja, j. Alba), poetă. A făcut liceul și studii universitare de filologie la București. În 1971, când este invitată la un congres al poeților în Irlanda de Nord, nu se mai întoarce în țară. Obține o bursă, trăiește un timp în Anglia, apoi
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
fericirei (1884) este o nuvelă ce stă, ca multe alte proze ale sale, sub semnul literaturii de senzație. Volumele care au urmat sunt culegeri conținând prelucrări de folclor, versuri, nuvele, povestiri, amintiri. Între acestea, De scârba boilor, Jitarul, La muncă, Straja, La Dunăre se vor narațiuni obiective, cu subiecte din viața satului sau din război. Altele sunt întâmplări triste, cu personaje reale, uneori autorul alunecând spre memorialistică și autobiografie. Paginile despre M. Millo, V. Alecsandri, T. T. Burada, T. Maiorescu, V.
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
După ce a jurat [că îi va lăsa în viață], [noul domn] și-a încălcat jurământul; a ucis pe cei mai mulți din ei și a ținut pe doamnă și pe copiii ei închiși într-un sat, pe care l-a înconjurat cu strajă...”). Vodă suprima astfel - în sinteza pe care o face Anonimul Bălenilor, contemplându-l pe același Șerban Cantacuzino - invidia („pizma”) vreunui boier (cauză superficială, totuși, dacă nu se transforma în dușmănie militantă), inamiciția vreunei persoane sau a unui grup (partidă), reală
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre au ca și mla lavra lui Sfeti Athanasie [...] Și au împodobit și marea mănăstire Xeropotam, că au făcut o trapezarie din temelie și o pivniță. Iar la Sfeti Pavel au zidit o culă din den temelie, să fie de strajă[...]. Dar biserica cea mare, sabornică din țarigrad? Am adunat plumbul cel vechiu și au cumpărat și altul nou, încă și mai mult și au învălit de iznoavă [...] Și sfântul munte al Sinaei cu toate vasile bisericii și cu alte daruri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
comisului Mihai Cantacuzino, ale spătăresei Stanca, văduva spătarului Răducan Cantacuzino, ale celor doi frați Cantacuzini, Matei și Pârvu, ale fiilor Dudescului, mutându-i de la o închisoare la alta și pe femeile lor și pe văduvele lor și ținându-le sub strajă”. N-a scăpat de pradă nici „ticăloasa văduvă a lui Constantin Brâncoveanu” (Banul Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia Cantacuzinilor); - Constantin Hangerli, pentru bani „[...] pe alții-i lega cu mâinile dindărăt și cu spatele de garduri, și-i bătea cu bicele, pre alții
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae Iorga, în răstimp, în 1936, luându-și doctoratul. Bibliotecar la Arhivele Statului (1933-1934) și la Academia Română (1934-1937), profesor de limba română la Colegiul „Sf. Sava”, Liceul „Matei Basarab”, Liceul „Mihai Viteazul”, Institutul Militar Muzical din București (1933-1955), funcționar la Straja Țării (1938-1940), din 1956 predă istoria literaturii universale și istoria artelor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Este veteran al celui de-al doilea război mondial. A fost membru al Societății „Prietenii istoriei literare”, în cadrul căreia adesea a conferențiat, președinte al cenaclului
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
licheni, urmat de Poemul regăsit, cu șase stilamancii, București, 1984. Traduceri: M. Cernin, A. Cartașov, Un sentiment prețios, București, 1950 (în colaborare cu Elena Gavriloiu); Anatoli Mednicov, Lumini care nu se sting, București, 1950 (în colaborare cu Elena Frunză); De strajă păcii, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); Pe noi ne-a crescut Stalin, București, 1951 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); Irina Golovani, Maria Matericova, București, 1952 (în colaborare cu Natalia Davidescu); N. Saconscaia, Boabă cu bobiță, București, 1952 (în
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
elitei militare române - grație accesului În academiile militare prusace - trebuia să fie soluția alternativă a guvernului de la București pentru salvarea legăturii cu Tripla Alianță. Ea urma să compenseze ceea ce nu funcționa În relația cu Austro-Ungaria... și să mențină poziția de „strajă vest-europeană la Dunărea de Jos” pe care România o ocupa de două decenii” . Refacerea parteneriatului cu Germania a Însemnat, de fapt, compunerea lui, pentru că până atunci fusese mai mult unul ideal decât real. La fel ca la Începutul anilor ’80
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
este prezentată cea de-a treia serie a revistei „Familia” și sunt evocați mai mulți colaboratori ai ei, între care M. G. Samarineanu, George Bota, Tiberiu Moșoiu, George A. Petre, Gh. Tulbure. SCRIERI: Oameni din Bihor. 1848-1918, Oradea, 1937; Bihorul strajă la hotare, Oradea, 1937; A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu, pref. Ioan Chira, Oradea, 1979. Repere bibliografice: Stelian Vasilescu, Oameni din Bihor (1940-2000). Dicționar sentimental, I, Oradea, 2000, 372-380. I.D.
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
Istoria... nu pune probleme deosebite. Materia e organizată cronologic și compartimentată destul de convențional, tradițional adică, pe epoci, în cadrul acestora scriitorilor consacrându-li-se articole analitice concentrate. Un mic scandal a stârnit, datorită mai cu seamă asumării deschise a opțiunilor homoerotice, Straja dragonilor (1994), gândită ca o primă piesă dintr-un amplu proiect autobiografic. Deformat prin lupa estetismului, destinul autorului apare scăldat acum într-o altă lumină, pigmentată cu asociații livrești, dar și cu introspecții pătrunzătoare, care sintetizează senzualitatea stridentă și confesiunea
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
1976; Viața particulară, București, 1977; Ion Negoițescu - Radu Stanca, Un roman epistolar, București, 1978; Alte însemnări critice, București, 1980; În cunoștință de cauză. Texte politice, Cluj-Napoca, 1990; Istoria literaturii române, I, București, 1991; Scriitori contemporani, îngr. Dan Damaschin, Cluj-Napoca, 1994; Straja dragonilor, îngr. și pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1994; Traversarea Cortinei. Corespondență I.D. Sîrbu, I. Negoițescu, V. Nemoianu, M. Șora, pref. Virgil Nemoianu, Timișoara, 1994; Scriitori moderni, I-II, București, 1996-1997; Ora oglinzilor, îngr. și pref. Dan Damaschin, Cluj-Napoca, 1997; Dialoguri
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
Pop, Asistând la tragicomedia istoriei, ST, 1994, 31; Traversarea cortinei. Corespondența lui Ion D. Sârbu cu Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Mariana Șora, îngr. Virgil Nemoianu și Marius Ghica, pref. Virgil Nemoianu, Timișoara, 1994; Ungureanu, La vest, I, 185-202; Ștefan Borbély, „Straja dragonilor”, F, 1995, 1; Nicolae Balotă, Cazul lui Nego, JL, 1995, 5-12; Ilie Guțan, Cercul Literar de la Sibiu, Sibiu, 1995, 103-124; Ileana Vrancea, Destinul maiorescianismului: I. Negoițescu, RL, 1996, 12; Lovinescu, Unde scurte, VI, 348-351; Petru Poantă, Cercul Literar de la
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
pentru ferestre moi (1998) și în Stângăcii și enormități (1999), atenția prozatorului deplasându-se acum asupra realităților postdecembriste. Nu însă și maniera narativă, bazată pe aceeași reciclare postmodernă a convențiilor narative și legitimată tot de un pretext ciberneutic: în localitatea Straja, o triadă de afaceriști veroși deschid o firmă de computere, iar narațiunile se ordonează după un algoritm al comenzilor virtuale. În rest, povestirile figurează un hinterland provincial în care distopicul se insinuează progresiv într-o atmosferă cehoviană. De pildă, în
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
în vedere că în largul coastei apusene a Iavei, în imediata vecinătate a strîmtorii Sund au fost capturați numeroși cașaloți - aproape întreaga regiune înconjurătoare fiind considerată de vînători ca o zonă deosebit de prielnică expedițiilor - pe măsură ce se apropie de Capul Iavei, străjile din vîrful catargelor noastre erau chemate să fie cu ochii în patru. Dar, deși falezele verzi, străjuite de palmieri, se zăreau la tribord, iar nările noastre adulmecau cu plăcere mirosul proaspăt al scorțișoarei, nu era semnalat nici măcar un singur jet
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
exercitarea unei astfel de Îndeltiniciri sterpe. (Ă). Necunoașterea vieții și lipsa de cultură determină a altă deviere de la realism: schematismul. Dintre cele mai caracteristice poezii schematice care s-au scris pe tema păcii, se cuvine să fie amintită una, intitulată Strajă Păcii a Petrei Duțu. Nici această poezie nu reușește să ne comunice măcar un singur aspect real al luptei pentru pace, pierzându-se, În schimb, În versificarea unor locuri comune. (Ă). De asemenea, cunoașterea poeților clasici, a celor mai buni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sovietici - i-ar fi sporit exigențele față de, propria sa creație și i-ar fi temperat graba de a se vedea editată - cu ce preț? Al nesocotirii cerințelor mari pe care poporul muncitor le are față de lucrările poeților noștri. (Petra Duțu, Strajă Păcii, În antologia Zece poeți tineri, EPLA, 1950, p. 5). Acestor exigențe reușește să le răspundă În bună măsură Ilie Purcaru În poezia Însămânțări (Ilie Purcaru, Însămânțări, În Almanahul literar, an. II, 195, nr. 3, p. 6), În care imaginează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]