881 matches
-
muzicale moldovenești. Manuscrisul nu este numai cel dintâi document muzical „pre glasul rumănesc“, dar se impune și prin mărimea sa, Înzestrând strana românească cu tot ce-i era necesar. După ce am consemnat cele două evenimente care au marcat cântarea la strana românească, ne vom ocupa de psalții din acea perioadă, de felul cum cântau ei și de unde cântau. Ultimul aspect este foarte simplu de urmărit, pentru că nu exista nici o carte tipărită la acea vreme, care să conțină notații ale muzicii psaltice
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
aceste cântări s-a păstrat și În țările române muzica bizantină, care a suferit unele modificări ce constau În adaptări sau Înfrumusețări din partea psalților locali, fără a știrbi Însă spiritul și esența psaltichiei originale. Școli de muzică În afară de cântarea la strană, În biserică, muzica psaltică se mai Învăța și În școli. În secolele XVI și XVII se Înființează câteva școli În care cântarea bisericească era la loc de cinste alături de greacă, slavonă, citit și scris, dar Învățământul se reducea la o
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de mir voim să fie la beserică În strana cea mică, să cânte slujba rumânește
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de mir voim să fie la beserică În strana cea mică, să cânte slujba rumânește...“, iar În capitolul 6, Pentru Învățătura copiilor, scrie: „La trei copii săraci ce vor să Învețe carte să li se dea cîte șase bani de zi de mâncare și la Paști cîte o dulamă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Aceste cărți au cunoscut o mare circulație prin multe retipăriri și copii manuscrise, În toate ținuturile românești. Și un număr mare de cântări din Psaltichia sa au circulat În toate cele trei provincii românești. În același timp cu Filotei, În strana stângă a Mitropoliei a activat grecul Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de muzică psaltică la Școala Domnească, având În anul 1704, 50 de copii pe care Îi Învăța
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
peveț, În 1689, cântăreț, În 1699, grămătic, În 1714 și după 1720 protopsalt sau dascăl plin În locul tatălui său, Radu. El a tradus din grecește și a creat direct În limba română, luptând pentru introducerea limbii române În slujirea la strană. A fost și un interpret desăvârșit al muzicii bizantine și un mare talent, după cum ne relatează același Macarie, dar și un excepțional pedagog În lunga-i funcție de grămătic și mai ales de dascăl, formând un număr mare de cântăreți, dintre
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
s-au dezvoltat În condiții politicosociale diferite, În privința muzicii bisericești lucrurile sunt foarte clare: indiferent de cadrul politic sau de momentul istoric, românii de pretutindeni au fost moștenitori ai culturii și tradiției liturgice bizantine, implicit ai muzicii psaltice. Muzica de la strana românească a fost indisolubil legată de muzica bizantină cu care a conviețuit și s-a influențat reciproc de-a lungul Întregii perioade medievale. Muzica psaltică practicată În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu pe teritoriul țării noastre, reprezintă continuarea aceleiași muzici
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cerințele graiului românesc. Psalții pe care i-am amintit au „tălmăcit“ din greacă și slavonă sau au compus direct În românește, fără a se abate de la melosul muzicii tradiționale bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română, pentru a fi Înțeleasă de toți credincioșii, În epoca brâncovenească se mai păstrează la unele mănăstiri, catedrale sau la curțile domnești, cântarea bilingvă, la o strană În românește iar la cealaltă În grecește. Această „stare“ se va
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română, pentru a fi Înțeleasă de toți credincioșii, În epoca brâncovenească se mai păstrează la unele mănăstiri, catedrale sau la curțile domnești, cântarea bilingvă, la o strană În românește iar la cealaltă În grecește. Această „stare“ se va păstra și mai departe, În timpul domniilor fanariote și chiar până la Alexandru Ioan Cuza.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
îngr. M. Mircea, Râmnicu Vâlcea, 2000. Traduceri: Pagini nemuritoare ale lui J.-J. Rousseau, alese și explicate de Romain Rolland, pref. Ștefan Șoimescu, București, 1939; Viața lui Benvenuto Cellini scrisă de el însuși, București, 1948; Jan Neruda, Povestiri din Malá Strana, pref. Elena Eftimiu, București, 1958 (în colaborare cu Lia Toader); Antologia della poesia romena, cu o prezentare de Salvatore Quasimodo, introd. Mario de Micheli, Florența, 1961 (în colaborare cu Mario de Micheli); Carlo Montella, Incendiu la cadastru, București, 1963; Maria
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Dayanisma Partisi din Turcia. Chiar între opțiunile tradiționalistă și reformistă, se află PC din Spania și Izgquierda Unida, Suomen kommunistinen puolue din Finlanda și PC din Valonia și Austria. în țările Europei Centrale, există mai multe formațiuni de acest tip: Strana demokratickîho socialismu în Republica cehă, Magyar Kommunista Munkáspárt în Ungaria, Eesti Sotsiaaldemokraatlik Tööpartei din Estonia, Partidul Alianța Socialistă din România, Komunisticka strana Slovenska în Slovacia și PC din Moldova. Acest ansamblu de partide este foarte eterogen și cuprinde două blocuri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Finlanda și PC din Valonia și Austria. în țările Europei Centrale, există mai multe formațiuni de acest tip: Strana demokratickîho socialismu în Republica cehă, Magyar Kommunista Munkáspárt în Ungaria, Eesti Sotsiaaldemokraatlik Tööpartei din Estonia, Partidul Alianța Socialistă din România, Komunisticka strana Slovenska în Slovacia și PC din Moldova. Acest ansamblu de partide este foarte eterogen și cuprinde două blocuri: partidele comuniste și postcomuniste din Europa Occidentală și blocul de est care evoluează spre modelul occidental. Acesta reprezintă caracteristici comune aproape tuturor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
JCR Jedwabne tineret organizații comuniste de tineret Joint evrei K Kaliningrad calmuci Karaganda Karaciaiși Katyn Kazahstan KGB khmerii roșii Kolhozuri Kolîma Kominform Komintern (vezi Internaționala comunistă) Komis Kommunistische Arbeitbund Deutschlands Kommunistische Bund Westdeutschland Kommunistische Partei Deutschlands/Marxiste Leninisten Komsomol Kommunistiscka Strana Slovenska Kőnigsberg KOR Kouropaty Kuzbass Kozielsk Krestintern Kronstadt Kurdistan L Labor Party La Cause du Peuple limba de lemn Laogai Legiunea Condor Legiunea Voluntarilor Francezi contra Bolșevismului leninism/marxism-leninism Lesbos letoni Eliberare Eliberarea Muncii liberă cugetare Liga Anticomunistă Mondială Liga
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Securitatea SED (PSUG) Sentero luminoso (Cărarea Luminoasă) Serviciul B SFIO Sighet Sinn Fîin situaționiști sloveni SMERSH SMOT social-democrație socialism socialism sau Barbarie socialiștii revoluționari Socialistisch Partij Socialist Workers’ Party societate societate civilă Solidarność sovietizare soviete SPD SRI Stalingrad Stasi Steplag Strana demokratickîho socialismu strategie-tactică Suomen Kommunistinen Puolue suprarealism simbolistica comunistă synaspismos sindicalism Sindicatul Muncitorilor Liberi sistem concentraționar T Tallinn tătarii din Crimeea CEKA Cernobîl ceceni tehnica Martorii lui Iehova Pământ și Libertate teroare terorism Tibet TKP/ ML totalitarism turism revoluționar trade
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
prudent, Singur și-a zidit cetate: Peste tot și peste toate A pus Porți de Orient. Nici furtuna nu-l înfrânge, Nu dă seama nimănui. Doar câteodată plânge, Singur cu Moldova lui. Ca Manole ne vestește Că visează și el strana, Numai că, acum, pe Ana Între tomuri o zidește. Căutând lumii remedii Și-a propus diverse țeluri Și în felurite feluri Le-a transmis pe unde medii. Cu o voce cam cazonă, El comandă garnizoana; Dintre cei aflați în zonă
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
1948-1989). 21 Este vorba de fapt de a doua încercare de renaștere a ČSSD: P. JANÝ, Neznámá kapitola roku 1968 zápas obnoveni ČSSD (Un capitol necunoscut al anului 1986: lupta pentru resuscitarea ČSSD), Praga, ÚSDAV-ČR, 1998. 22 L. Kopeček, "Česká strana sociálnĕ demokratická jak se dostat k moci" (Partidul Social-Democrat Ceh cum a ajuns la putere), Politologický časopis, 1, 2003, pp. 101-112. 23 De la Obroda, până la crearea Partidului Stângii Democrate trecând prin tentativa Blocului de Stânga. Toate tentativele de a concura
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
crearea Partidului Stângii Democrate trecând prin tentativa Blocului de Stânga. Toate tentativele de a concura ori de a înghiți partidul comunist au eșuat. 24 Condițiile renașterii erau de fapt cam aceleași, exceptând poate un exil mai izolat: V.M. Fic, Československá strana národnĕ sociálni v exilu (Partidul Cehoslovac Național Social în exil), Brno, Prius-ÚSD AV ČR, 2002. 25 Printre alte criterii amintim legăturile privilegiate cu sindicatele. În țările cehe sindicatele sunt într-o situație relativ dificilă (în ceea ce privește reprezentativitatea și ponderea), însă trebuie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pe baza apartenenței la partidul comunist. 33 C. Roger, Le parti populaire tchécoslovaque. Thèse de doctorat en science politique à la Faculté de droit et de science économique, Université de Nice-Sophia Antipolis, 2000. 34 M. Trapl, Politický katolicismus a Československá strana lidová v Československu v letech 1918-1938 (Catolicismul politic și Partidul Popular Cehoslovac în Cehoslovacia între 1918 și 1938), SPN, Praga, 1990. 35 Rezultatele sunt puțin bruiate în 2002 de faptul că KDU-ČSL a făcut companie împreună cu Uniunea Libertății-Uniunea Democratică (US-DeU
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
coaliției cu US-DeU, confirmă pe cele de la legislativele din 1996 și 1998, chiar dacă schimbarea structurii regionale (trecerea de la opt regiuni la paisprezece) face dificilă compararea rezultatelor dacă nu analizăm lucrurile în detaliu în cazul fiecărui district. 37 J. Renner, Československá strana lidová 1945-1948 (Partidul Popular Cehoslovac 1945-1948), Prius-ÚSD AV ČR, Brno, 1999. 38 Vezi P. Blažek (coord.), Reprezentace zemĕdĕlských zájmů v českém strnickém systému po roce 1989 (Reprezentarea intereselor agricole în sistemele de partide după 1989), Česká zemĕdĕlská Univerzita v Praze
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
părintelui Antonie pentru că mi-au salvat copilul! Cât voi trăi, voi merge la această mănăstire! Veteranul mănăstirii În fiecare noapte de vineri, un bătrân aplecat de spate întinde mâna după ajutor. Adică vrea o mână care să îl conducă la strană unde se simte în siguranță. De fiecare dată oamenii sar în ajutor și îl ghidează spre locul dorit. În timp ce preoții fac rugăciuni în curte, el îi însoțește cu vocea-i puternică. Oamenii din biserică tresar pentru că le tulbură liniștea. Aparent
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
va însoți pe Maica Domnului spre Vaslui. Prima enoriașă venită de la „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, care a intrat în biserică, se închină. În așteptarea părintelui arhimandrit Antonie, preotul Ionel Darie, duhovnicul Bisericii Sfintei Parascheva din Vaslui, s-a alăturat călugărilor de la strană. EVENIMENT UNIC 12 august 2010, Obiectiv de Vaslui Timp de trei zile, atmosfera de sărbătoare, de evlavie, a predominat la Vaslui. S-a făcut cea mai mare vânzare de busuioc din ultimii ani. Ortodocși din întreg județul au venit să
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
bisericești, motiv pentru care noțiunea de dascăl, adică de cântăreț bisericesc, în multe zone ale țării se confundă cu cea de învățător. Pregătirea lor pedagogică foarte precară, a dus în mod fatal la creșterea pretențiilor părinților copiilor ce veneau la strană, nu numai pentru a învăța tipicul serviciului divin, ba din ce în ce, tot mai mult se urmărea ca aceștia să afle secretul buchiilor, al cititului, mai apoi al scrisului, ba chiar fascinanta taină a celor patru operațiuni aritmetice: adițiunea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de la Burdujeni, din cărămidă aparentă de la Ciurea (Iași) și acoperită cu țiglă. Un cerc de talere de ceramică, aurite și având pe ele marca țării, marca Moldovei, marca județului, împodobeau pe dinafară biserica. Paratrăznetul a fost necesar. În interior catapeteazma, stranele, cafasul și altele mărunte, s-au executat în lemn de un scluptor danez, pe care l-am descoperit lucrând la M-rea Văratec. Lucrările mergeau greu, căci aveam lipsă de bani. În cele trei rânduri cât am fost prefect, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai încet. În fund, lângă pridvor, erau mai mulți oameni de la curtea boierească cari vorbeau încet între ei mai una, mai alta. Popa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
actuală [...] se cuvine Casei bisericii 44. Tot în acest an, pe 24 iulie, președintele epitropiei, primarul și învățătorul iscălesc un inventar amănunțit al bisericii, din care amintim: una catapeteasmă mică [...] veche dar în bună stare; cinci bucăți câte cu 2 strane pentru public; trei bucăți câte cu o strană 45. Aici aflăm și că biserica a avut cel puțin în această vreme două uși: una de sticlă (probabil pe o laterală) și una de lemn la intrare 46. Se mai găsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]