1,462 matches
-
cea exprimată de Paul M i c l ă u (Semiotica lingvistică, Editura Facla, Timișoara, 1977, p. 121), între discurs și text diferența ar fi numai una de extensiune, încît "structura cea mai cuprinzătoare a discursului este textul; conform principiului stratificării, textul reprezintă nivelul cel mai înalt". Această perspectivă nu lasă însă să se întrevadă nici unde ar putea fi totuși limita dintre discurs și text și nici dacă există cumva și vreo diferență de ordin calitativ. 92 Vezi Eugen Coșeriu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
instaura simbolismul. Față de imensitatea formelor realului, innumerabile, ne putem spune că poezia vine cu variabilele ei, niciodată oprite în loc, deschizând perspective esențiale. Criticul de poezie se angajează în explorări, în destructurări și tipologii; istoricul aspiră să puncteze (dincolo de suprafețe și stratificări) o rețea de mentalități; filozofului îi stă bine să descopere în poezie plăsmuiri pluricategoriale. La o comunitate cu excepționale virtuți muzicale, cum este cea germană, frații Schlegel considerau (în revista Athenäum, 1798-1800) că: "Poezia este muzică destinată urechii interioare și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rotitor și formele în desfășurare ale indivizilor. A înțelege acest secret, a ști cum acționează el și a-i transcende, dacă se poate, vraja cosmică evadînd dincolo de el prin straturile aparenței tangibile și vizibile și, simultan, în interior, prin toate stratificările intelectuale și emoționale ale psihismului aceasta e năzuința concepută de filosofia indiană ca fiind sarcina umană primordială și finalmente incontestabilă" (Heinrich Zimmer, Filosofiile Indiei, Humanitas, București, 2012, p. 30). A fi puternic înseamnă a fi capabil să ierți. Un om
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
rotitor și formele în desfășurare ale indivizilor. A înțelege acest secret, a ști cum acționează el și a-i transcende, dacă se poate, vraja cosmică evadînd dincolo de el prin straturile aparenței tangibile și vizibile și, simultan, în interior, prin toate stratificările intelectuale și emoționale ale psihismului aceasta e năzuința concepută de filosofia indiană ca fiind sarcina umană primordială și finalmente incontestabilă" (în Filosofiile Indiei, Humanitas, București, 2012). Văd două surse și două filiere civilizaționale diferite din care se trag Occidentul, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
populației rurale. Navetismul rural-urban este al doilea centru de interes al analizei, relevant pentru ocuparea neagricolă a populației rurale în spațiul urban. Reducerea drastică a ocupării urbane prin naveta rural-urban a avut clare consecințe negative asupra veniturilor populației din rural. Stratificarea rurală pare să fie de tipul unei piramide cu manageri, profesioniști și tehnicieni la vârf și cu agricultori la bază. Studiul identifică pattern-urile regionale și comunitare de ocupare a populație rurale. Analizele sunt bazate pe date de recensământ și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
oraș și o bună infrastructură a satului. Oamenii care trăiesc în sate dezvoltate, cu drumuri bune și în gospodării cu navetiști la oraș, un stoc ridicat de educație, un șeptel bun și ocupare rurală neagricolă înregistrează venituri totale mai ridicate. Stratificarea economică Ocuparea neagricolă nu aduce automat bunăstare. Pentru o parte consistentă a populației rurale nu este decât o strategie de supraviețuire. Este cazul pensionarilor care practică activități neagricole ca o ocupație secundară ( REF Ref48991164 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 12). Aceștia sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
31 40 23 31 % în populația adultă totală a ruralului 7,6 8,2 6,1 3,4 50,9 18,4 5,5 100 N= 1 963 Sursa: Eurobarometrul Rural, sondaj UE-OSF, 2002. Datele ACOVI sugerează ideea unei puternice stratificări în funcție de modul de ocupare agricolă-neagricolă, manuală-non-manuală, locală-extralocală (Tabelul 13). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Stratificarea socială a populației rurale în funcție de venituri și avere Categorie de populație Indicatori de stratificare socială Ponderea categoriei medie a indicelui de venituri personale standardizate* medie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1 3,4 50,9 18,4 5,5 100 N= 1 963 Sursa: Eurobarometrul Rural, sondaj UE-OSF, 2002. Datele ACOVI sugerează ideea unei puternice stratificări în funcție de modul de ocupare agricolă-neagricolă, manuală-non-manuală, locală-extralocală (Tabelul 13). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Stratificarea socială a populației rurale în funcție de venituri și avere Categorie de populație Indicatori de stratificare socială Ponderea categoriei medie a indicelui de venituri personale standardizate* medie a indicelui standardizat de bunuri în gospodărie** Manageri, profesioniști și tehnicieni în sat 6,19
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Eurobarometrul Rural, sondaj UE-OSF, 2002. Datele ACOVI sugerează ideea unei puternice stratificări în funcție de modul de ocupare agricolă-neagricolă, manuală-non-manuală, locală-extralocală (Tabelul 13). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Stratificarea socială a populației rurale în funcție de venituri și avere Categorie de populație Indicatori de stratificare socială Ponderea categoriei medie a indicelui de venituri personale standardizate* medie a indicelui standardizat de bunuri în gospodărie** Manageri, profesioniști și tehnicieni în sat 6,19 12,07 2,10 Muncitori neagricoli în sat 5,81 4,35 4,86
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a procedat la standardizarea seriei cu scorul z și înmulțirea cu 10. ** Bunurile luate în considerație în construirea indicelui sunt autoturismul, mașina de spălat automatică, televizorul color și congelatorul. După standardizare cu scorul z, variabila a fost înmulțită cu 10. Stratificarea rurală pare să fie de tipul unei piramide în care vârful și baza sunt bine definite. La vârf, cu cea mai bună situație materială se află segmentul redus de manageri, profesioniști și tehnicieni. La bază, cu cea mai proastă situație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
par să ocupe, sub aspectul veniturilor, cea de-a doua poziție în ierarhia rurală, mai bună decât cea a navetiștilor sau a funcționarilor ne-navetiști (Tabelul 13). Văzută din perspectiva averii familiale, estimată prin bunurile de folosință îndelungată din gospodărie, stratificarea socială rurală prezintă anumite particularități. Vârful și baza ei au aceeași configurație ca și la nivel individual. Diferă însă ierarhia categoriilor intermediare. Gospodăriile care au un număr mare de lucrători în servicii, cu activități preponderent ne-manuale la nivel local
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
au un număr mare de lucrători în servicii, cu activități preponderent ne-manuale la nivel local par să aibă o situație bună sub aspect material. In ambele variante de abordare, individuală și familială, navetiștii ocupă o poziție intermediară pe scala stratificării rurale. De la ERNA spontană la cea sprijinită prin politici Puncte critice în sistemul ERNA din România. Ocuparea în sectorul rural-neagricol (persoane care lucrează în rural în ocupații neagricole) reprezintă cca 20% din ocuparea rurală, dar aduce în jur de 37
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
au produs transformări structurale a forței de muncă, în special trecerea din industrie spre domeniul serviciilor dar și în sectorul primar, acest din urmă efect este mai ales un specific al tranziției românești. Pe baza analizelor empirice se observă că stratificarea ocupațională și distribuția populației active în funcție de sectoare ale economiei naționale reflectă tranziția la economia de piață, iar în procesul de integrare în Uniunea Europeană în România creșterea veniturilor este mai rapidă decât în țările vecine nou integrate în UE, însă și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
INS din România și din alte țări și rezultatele recensămintelor din anii 1992 și 2002. Recensământul din 2002 oferă o privire de ansamblu despre structura ocupațională a societății. Cu toate că au existat cercetări cu privire la o structura ocupațională sau unele aspecte ale stratificării sociale, recensământul este cel mai potrivit mijloc pentru a surprinde anumite stări, tendințe și procese privind structura socială din România. Transformarea structurii economiei și a pieței forței de muncă din România în ultimul deceniu al secolului XX, respectiv la cumpăna
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
recensământului este că face posibilă analiza populației active în funcție de grupe de ocupație. Datele corespunzătoare sunt foarte valoroase și datorită faptului că în România nu s-au efectuat de decenii cercetări mari, pe eșantioane de mai multe mii de persoane cu privire la stratificarea socială, mobilitatea și situația economico-socială a populației. Ca urmare, sporește valoarea datelor recensământului care, însă, pot fi folosite doar pentru a ne informa exact cu privire la compoziția populației, nu și în vederea dezvăluirii unor corelații sau efectuarea unor analize multivariate. În rezultatele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
respectiv a forțelor armate, caracterul muncii a fost criteriul determinant (Dumitru, 1995, pp. 19-28). În cele ce urmează, vom analiza doar distribuția populației în funcție de grupele principale. Acestea pot fi identificate cu grupuri de statut ocupațional descrise în diferite teorii ale stratificării sociale sau straturilor sociale la alți autori (Vezi, Véres 2003b). Tabelul 5. Distribuția populației active în funcție de categorii principale de ocupații, 2002 Categorii de ocupații Cifre absolute Procente Conducători de vârf și legislatori 343 015 4,0 Ocupații intelectuale și științifice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
echipamente 659 587 7,5 și alte produse 4 144 0,1 Ocupație nedeclarată 23 206 0,3 În căurarea primului loc de muncă 384 541 4,3 Total 8 851 831 100 Conform datelor din tabelul de mai sus stratificarea pe ocupații a populației s-a schimbat mult în ultimul deceniu în România. Ponderea conducătorilor a crescut: dacă în 1992 ponderea conducătorilor și a legiuitorilor era de circa 1,5% în 2002 ponderea lor a crescut la 4%. În spatele acestui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
au creat probleme sociale serioase, respectiv problemele au fost transferate dintr-un domeniu în celălalt, ca, de exemplu, din industrie în agricultură, iar sectorul serviciilor nu s-a dezvoltat suficient, râmănând mult sub media țărilor intrate în UE în 2004. Stratificarea ocupațională și distribuția populației active în funcție de sectoare ale economiei naționale reflectă tranziția la economia de piață, mai ales în diminuarea stratului muncitorilor din industrie. Procesul diferă față de țările cu economii „post-industriale”, respectiv se deosebește și de majoritatea țărilor din Europa de Est
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
individuale și de grup, pentru stabilirea comportamentelor tuturor membrilor grupului prin reguli de influențare și de control social.<footnote C. Schifirneț, Sociologie, Editura Economică, București, 1999, pp. 5-6. footnote> Apariția instituțiilor politice este legată de apariția relațiilor politice, care presupune stratificarea socială între guvernanți desemnați prin proceduri publice solemne și guvernați. În lipsa unor relații politice de tipul conducători-conduși, nu se poate vorbi despre instituții politice. Autoritatea exercitată de instituțiile politice prezintă următoarele caracteristici: are putere de constrângere exterioară în numele voinței majorității
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
individuale și de grup, pentru stabilirea comportamentelor tuturor membrilor grupului prin reguli de influențare și de control social.<footnote C. Schifirneț, Sociologie, Editura Economică, București, 1999, pp. 5-6. footnote> Apariția instituțiilor politice este legată de apariția relațiilor politice, care presupune stratificarea socială între guvernanți desemnați prin proceduri publice solemne și guvernați. În lipsa unor relații politice de tipul conducători-conduși, nu se poate vorbi despre instituții politice. Autoritatea exercitată de instituțiile politice prezintă următoarele caracteristici: are putere de constrângere exterioară în numele voinței majorității
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
neașteptate, să reacționeze violent și nestăpânit. De la o situație la alta, adaptarea optimă este asigurată prin a fi în sau a folosi o stare a eului mai mult decât alta. În termenii analizei tranzacționale, personalitatea se structurează ca urmare a stratificării celor trei stări ale eului, care au emoții și cogniții proprii, rezultate ale determinării ontogenetice și sociale. Existența stărilor este independentă de vârsta subiectului; și un copil are un Părinte, într-o formă oricât de simplă și incompletă, ca urmare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
gândire sunt descurajate sau sancționate, diferențele de salarii între șefi și subalterni sunt foarte mari, comunicarea dintre superiori și inferiori are un caracter formal, stilul de conducere în instituții este autoritar și paternalist. Inegalitatea este statuată prin doctrinele economice (ierarhie, stratificare), politice (oligarhie, autocrație, schimbarea sistemului prin revoluție) și religioase (supunere, contemplare). În culturile în care distanța față de putere este mică, indivizii consideră ierarhia o structură care asigură buna funcționare a societății și au conștiința posibilității de a accede în poziții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
profesorul Thomas J. Scheff a organizat la adunarea de la Sân Francisco a Asociației Americane de Sociologie prima conferință pe tema emoțiilor; în același an, Randall Collins a demonstrat în lucrarea Conflict Sociology că emoțiile au un loc central în microdinamica stratificării sociale. Au apărut apoi, într-un interval scurt, lucrările A Social Interactional Theory of Emotion (Kemper, 1978Ă și Chatarsis în Healing. Ritual and Dramă (Scheff, 1979Ă. După două decenii s-au publicat volumele de sinteză Emotion, Social Theory, and Social
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
fenomenele studiate și cu cât mai multă acuratețe și să explice cât mai mult din ceea ce este observabil. În aceasta stă esența principiului despre care vorbeam, atât de trivială cum pare la prima vedere. Să luăm un exemplu, din domeniul stratificării sociale. Dacă tema cercetării noastre este „De ce există inegalitate socială?”, abordarea funcționalistă este, probabil, cea mai potrivită 1. Ea explică felul în care, pentru a funcționa, societatea trebuie să-și diferențieze sarcinile și pozițiile cărora le sunt atașate. Acestea reclamă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
că acest „corp fără organe” este ceea ce preexistă organizării și sedimentării în organe și se opune structurii de tip organism, structură în cadrul căreia părțile sunt organizate ca un întreg sau ca o înlănțuire de genul organ-organizare-organism (implicit în sensul de stratificare socială, capitalistă: straturi subiective sau sedimente discursive - semne și mărci impuse corpului fără organeă. În al doilea rând, sintagma „corp fără organe” se află în strânsă legătură cu sintagma „mașinilor dezirante”, mașini care sunt conectate între ele în circuite nesfârșite
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]