1,419 matches
-
de umbră mi-ajunge la os Când vii fără veste și doar să-mi stingi stele. Tot cerul iubirii mi-l întorci pe dos. Strâng norii-n buchete prea mari de furtună Iar fulgere albe,-n zigzagul de pași Sub streșini de țipăt expresii adună. Mocnesc în revoltă. Un ceas să mă lași Să-mi torn nebunia-n rafale de spuneri Nimic în picioare nu va rămânea În șirul de scuze n-ai timp să enumeri Motive perfecte. Și cine să
DIN NOU de AURA POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344602_a_345931]
-
crescuți în voie, lăsând bățul să zgârie pământul, și urca. Ajunse pe zare. Obosit, se așeză pe iarbă. Trebuia să mai străbată încă două dealuri și o pădurice de ulmi până la casa lui dintre ruine. Deodată tresări. Își puse mâna streașină la ochi și privi spre înălțimi. Un avion tăia cerul, lăsând brazde adânci. Și se făcu, brusc, atât de mic încât și un fir de păpădie ar fi rezistat atingerii privirilor cu aeronava de pe cer. Pe acesta însă, l-a
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
întors să mă privească, lung, cu ochi osteniți, apoi a pus un alt lemn pe butuc și l-a lovit cu sete. M-am aplecat să strâng lemnele sparte de pe jos și le-am dus lângă pragul ușii casei, sub streașină, ca de obicei, pentru ca mama să le aibă la îndemână. Când m-am întors, pentru a aduce și celelalte lemne, nu l-am mai văzut. Doar toporul rămăsese adânc înfipt în butuc. Iar butucul era pătat cu sânge. Procesul se
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
coloanele roze Umbrele nedeslușite ale dogilor Încă mai topesc uleiuri pe pânze. Iar leul înaripat mai adulmeca Corăbii de ceață Plutind la-ntâmplare. Redentore! Ploua oblic peste piața Sfanțului Marcu Bassilica doarme 'pietrită Visând mozaicuri și fresce Porumbei tăcuți pe sub streșini Ori fântâni plictisite de ape Serenissima ! Unde sunt medievalele iubiri Cu parfum de orientale? Ce-altătdată petreceau Pe sub poduri legănând Gondole-nfrigurate. Redentore! Ultimul act. O torța încă mai arde Urme nevăzute de pași Se dizolvă lent sub lustrul ploii.. Venezia ! Referință
VENEZIA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359287_a_360616]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > STAU ȚURȚURII LA STREȘINI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau țurțurii la streșini ca niște lampadare, Își dorm toți gospodarii somnul cel dintâi, Doar tu măicuță scumpă, pe gânduri mai rămâi Privind la
STAU ŢURŢURII LA STREŞINI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359476_a_360805]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > STAU ȚURȚURII LA STREȘINI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau țurțurii la streșini ca niște lampadare, Își dorm toți gospodarii somnul cel dintâi, Doar tu măicuță scumpă, pe gânduri mai rămâi Privind la dalba lună, spre ceruri, visătoare. Din depărtarea mare cu dor privesc și eu, Știu că n-ai somn și temeri
STAU ŢURŢURII LA STREŞINI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359476_a_360805]
-
făr de păcate, De zile fericite, ce-au curs nenumărate Și te înfunzi ca-n perne în trecut. Cum lacrimi curg pe-obraz în clipe întristate Trimite Domnul somnul, în vis, să uiți de toate. Referință Bibliografică: Stau țurțurii la streșini / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
STAU ŢURŢURII LA STREŞINI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359476_a_360805]
-
sacoșe țesute în brumă și obrajii colorați ca merele care se ițesc dintr-o desagă. Merg să verifice pe cineva care n-a putut răzbate prin vrăjmășia iernii. Ne despărțim abrupt, vântul s-a întețit și poartă rotocoale fluide pe la streșinile caselor. Curând nu se mai zăresc, s-au topit, două șuvițe vii, pornite într-un hagialâc curajos. Nu se mai zărește cerul, nu se mai vede muntele, se subțiază drumul, se ascund casele, rămânem suspendați într-un antract nesfârșit. Suntem
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
felinare ochii lupului Locul III - Henriette Berge Nămeți cât casa - doar o stea agățată de cuibul berzei Etapa 58 - 29 XII 2008 Locul I - Valeria Tamaș Bradul văduvei - mai multe lacrimi decât daruri Locul II - Virginia Popescu țurțuri argintii împodobesc streașina - doi brazi la poartă Locul III - Corneliu Beldiman Soare de toamnă - pe capota mașinii toarce pisica Mențiune - Monica Trif Seară de Crăciun - printre crengile de brad cade câte-o stea Mențiune - Corneliu Beldiman Într-un colț de beci o sapă
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
60 -12 I 2009 Locul I - Virginia Popescu noapte cu lună - doar umbra pe zăpadă tovarăș de drum Locul II- Corneliu Beldiman Din altă toamnă o frunză într-o carte - dorul vechi din nou Locul II- Livia Ciupav Țurțuri la streșini - luna-njumătățită de-un fuior de fum Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Lacul înghețat - cu luna parteneră, nesfârșit balet Mențiune - Corneliu TraianAtanasiu nici pic de omăt - stăpâne pe ger doar ciori nepăsătoare Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu mii de fulgi în glod
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > SCRUMIERA, ȚIGAREA ȘI FUMUL; 9 Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-am întâlnit pe internet, roman cap.9 Primăvară timpurie cu dezgheț, cu țurțuri și streșini care plâng. Cu zăpadă plină de riduri striate și care se înnegrește pe zi ce trece, cu porțiuni de scrob adăpostite unde nu bate soarele, să-și mai lungească agonia, cu muguri care pocnesc ca niște flamuri, anunțând trezirea la
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
ia zborul spre lumea din care venise. Doar el spusese, nu o dată: “Eu sunt un venetic sideral!” În singurătatea după-amiezelor de sărbătoare, când nu i se făcea nimănui dor de poetul stingher, Simon Ajarescu recita columbițelor de pe drum sau de sub streașină, poeme lungi, fantasciente, poemele disperanței, despre prietenul lui - Danubiul - fluviu definitiv, fluviu esențial cu care vorbea adeseori, în ceasurile în care timpul părea că stagnează. Și fluviul, doar fluviul îl asculta smerit, fără să murmure, fără să se zbuciume, ținându
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
stimul emotiv... o fi indiferență oare ce vorbeștea prea cursiv? Cum crește-n stâncă o floare, cum curg culori din portativ? Și visul pietrei era să zboare fără griji, ca pasărea în zbor, să-și facă prin ceruri cărare sub streașina plină de dor. De ce-i pasărea supărată ? că piatra, uite, aripi a prins - din visul ei, sinceră și curată o clipă a zburat, apoi s-a stins. Referință Bibliografică: Aparențe... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1260, Anul
APARENŢE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360531_a_361860]
-
Dar cuvântă/ iar la gâlceava-i cea mai tare-n trântă/ Și iar ne mai descoperă, ea, Cartea/ Că e mai bine să îi lași ei partea/ Și gol să fugi spre liniștea ce-ncântă/ Ca una sunt: și-o streașina ce cură/ Neîncetat în noaptea grea, ploioasă/ Și o nevastă cu meliță-n gură/ având în loc de inimă pioasă/ O cursă cruntă, hrubă de tortură:/ Muiere e și pacostea cu coasă!” Multe din sonetele mele religioase au fost traduse în limba
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
25 august 2011 Toate Articolele Autorului Sonet pentru întoarcere Doamne, am tâmplele arse de fluturi din'spre coarne de bour vine-nserarea plec din mine-n genunchi pe cărarea ce-aruncam cu caiși la-nceputuri ... iată-mă, rug, încopciat între streșini buzele-n tremur însetate-s de-o stea neastâmpăr e pânda-n frunzare și cetini armonii ce se-aprind în fulgii de nea sudălmile maicii în rouri se-aștern litanii uitate-n răspântii, etern mai merg și mai caut căușu-mi
SONET PENTRU ÎNTOARCERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360725_a_362054]
-
reportajele altui ziarist celebru, care a fost BRUNEA-FOX (1898-1977), astfel poezia devine gâtul golaș al unei găini strivite în universul de mălai. Poetul își prepară pergamentul de scris din propria-i piele, după rețete fatale, marcate de întuneric, încropite sub streașina frunții. Poezia lui Nicolae SÂRBU este un rebus ne dezlegat, plin de criptograme care nu pot fi elucidate cu ușurință, dar care odată ce și-au găsit cheile, dau o satisfacție deosebită. Salturile imagistice ale poeziei calcă istoria balcanică de la TROIA
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
aer alb e zvon de zurgălăi S-au sculat din somnul lor piticii Cu sănii se întrec pe munți și văi În goana mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașină se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul, de Crăciun, e bun și îi răsfață. Bătrânii din șiștare toarnă lapte Și mult a curs și tot nu e de-ajuns E-atâta alb, că timpul pare
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
său de botez. Erau și rude; bărbatul ei fiind văr al bunicului său dinspre mamă. Înarmat cu un baston făcut de el cu ani în urmă din lemn de corn - o amintire - păstrat cu grijă ca să nu se piardă, la streașina șoprului unde sălășuiau animalele, el a scos vitele din obor - două vaci, un mânzat, doi viței - și împreună cu nașă-sa au mânat turma spre izlaz, locul cu iarbă deasă. În amintirile lui, același meleag de zbenguială cu prietenii, copii de
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
transpare încă din titlul oximoronic:” Atat de aproape, de neatins de aproape”. Apogeul trăirii este atins atunci când sunt conștientizate/realizate percepțiile diferite asupra iubirii: indiferența, dorința de a domina și de a se impune - deschidere: ”un Mea Sharim luminând sub streșini fără margini,/ ... ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic în somnul tău/ genuin”. „Detaliu la Vall”surpinde evocarea unui moment de împăcare generată de purificarea gândului prin iertare. Această rezonanță a cugetului invocă un proces de trezire :„puneai Kahuna să
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
fost o treaptă a timpului muzicii românești a rodirii unei grindine de cântece nemuritoare. Benone Sinulescu s-a născut din toate iubirile neamului românesc, de la început pecetluit cu har. Prin el, veacului i-a fost dat să fie înrădăcinat sub streașina artei muzicale folclorice înnoite de un glas unic. Născut pe 23 mai 1937 (nu pe 24, cum indică înregistrarea de a doua zi, de după duminică), Benone Sinulescu a interpretat și interpretează cântece fără număr, oglinzi purtate prin fața sufletelor fiecăruia dintre
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
meșteșug Pandantiv lucrat în gheață, În ținută grațioasă. Atârnat acolo, sus, Ca un vis uitat de lună, Vede razele de soare Și e fericit, nespus, Cum pe trupu-i se adună Colorând mărgăritare. Transparent, subțire, trist, Mai târziu, înspre amiază, Lângă streașină se strânge, Singurel ca un artist, De căldură lăcrimează; Dar e fals să crezi că plânge. Referință Bibliografică: ȚURȚURUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1477, Anul V, 16 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol
ŢURŢURUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359702_a_361031]
-
de semnificații și de sugestii magice. Chiar și Ardealul „doarme” ascuns în centrul labirintului din „casa” sufletului ei. Prin poezie, Ardealul „ec-sistă”, „iese - din ascunderea” sufletului, cum ar spune Martin Heidegger (Originea oprei de artă, Editura Univers, București, 1970): „Sub streașina casei ce straniu rostește tăceri/ Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori și furtuni/ Zăresc lâng-o frunză uscată, ca-n dulci primăveri,/ Pe-un petec de verde, păpădia șoptind:” să fim buni”. (Acasă) „Frunza uscată” este „un simbol”, „o
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
scurt cu capul în zăpadă, că mi-a trosnit zdravăn șira spinării. Altădată m-am lovit mai tare la genuchiul stâng că și acum calc mai blând cu stângul și ceva mai apăsat cu dreptul. Odată cu desprimăvărarea, începeau să curgă streșinile, ieșeam ca gâzele la soare să ne uscăm lăbuțele, vedeam cum se micșorează stratul de zăpadă, cum capătă o crustă care se ținea scrob dar se și înnegrea de tristețe, nu mai avea albul pur al ninsorii proaspete și înțelegeam
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
timp, precum: garduri, drumuri prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cursuri de ape sau amenajări ale malurilor și îndiguiri, calcane/fațade ale construcțiilor, precum și proiecția la sol a streșinii (picătura de streașină), clar identificabile. (5) Delimitarea imobilelor se face în prezența deținătorilor imobilelor, conform calendarului lucrărilor la teren. În cazul în care, deși convocați, deținătorii nu se prezintă, Prestatorul împreună cu reprezentantul primăriei identifică limitele imobilelor în lipsa acestora, iar Fișele de
ANEXĂ din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293131]
-
petele de transpirație împrimate de ham. Se ridică cu grijă. Mulțumit, se scutură din toate-ncheieturile îndreptându-se tăcut spre o grămadă de verdeață pălită, răsfirată de orătănii. Buzele lui pufoase apucau cu poftă bâlia cocoțată pe polobocul abandonat sub streașina grajdului, sfărmând-o zgomotos între dinții tociți. Bătuse de ceva vreme deceniul, iar gingiile îl supărau acoperindu-i parțial dinții. Ici și colo coconi de iarba mototolită, goliți de seva, cădeau împrejuru-l butoiului destrămat de ploaie și vânt. Privirea îngăduitoare
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]